Spete evacuare in dreptul comercial. Decizia 161/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr.161/COM
Ședința publică din 16 februarie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Revi Moga
JUDECĂTOR 2: Nicolae Stanciu
JUDECĂTOR 3: Mihaela Davidencu
Grefier -
Pe rol, judecarea recursului comercial declarat de recurenta-reclamantă- SRL- cu sediul în T,-, -.A,.3, jud.T și cu sediul procesual ales la av. - T,-, jud.T, în contradictoriu cu intimata-pârâtă - SRL - cu sediul în T,-, jud.T, împotriva sentinței civile nr.726/28.03.2008, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, având ca obiect evacuare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită, potrivit art.85, art.87 și urm. Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile, obiectul litigiului, mențiunile referitoare la îndeplinirea procedurii de citare.
Potrivit art.150 Cod procedură civilă, instanța constată dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra referatului de perimare întocmit în cauză.
CURTEA
Asupra sesizării de perimare din oficiu, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr-, reclamanta - SRL Tas olicitat în contradictoriu cu pârâta - SRL T evacuarea acesteia pe cale de ordonanță președințială din bunurile ce aparțin reclamantei de la sediul secundar Amenajarea Chilia Veche, precum și reintegrarea sa în bunurile imobile a căror proprietară este.
În motivare, reclamanta a arătat că bunurile din care se solicită evacuarea au fost achiziționate în baza contractelor de vânzare cumpărare încheiate în urma licitațiilor publice organizate de - SRL B cu ocazia vânzării activelor aparținând debitoarei falite - SA Chilia Veche.
S-a mai arătat că după ce în data de 20.12.2007, fără ca reprezentanții reclamantei să fie înștiințați, s-a realizat evacuarea acesteia din bunurile de la sediul secundar, pârâta a pus stăpânire pe bunurile din Amenajarea Chilia Veche, fără să țină cont de faptul că mare parte din această amenajare aparține de fapt - SRL.
S-a mai susținut că în anul 2004, reclamanta a creditat pârâta cu sume de bani pentru restabilirea sa economică și întrucât aceste sume nu au fost restituite s-a pornit executarea silită împotriva pârâtei în cadrul căreia s-a convenit vânzarea activelor pârâtei către reclamantă.
Reclamanta a mai invocat faptul că în momentul achiziționării acestor bunuri, acestea se aflau într-o stare avansată de degradare, motiv pentru care au fost consolidate și refăcute de societate cu cheltuieli foarte mari și cu utilaje speciale ale căror costuri au fost destul de ridicate.
urgența măsurii solicitate prin împrejurarea că reclamanta nu se poate folosi de amenajările sale întrucât sunt ocupate în mod abuziv și exploatate nerațional de către pârâtă care încearcă să le degradeze.
În dovedire, reclamanta a depus la dosar o serie de procese verbale de licitație bunuri imobile, contracte de vânzare cumpărare și schițe cadastrale cu planuri de amplasare în zonă.
În apărare, pârâta a depus la dosar în copie două contracte de vânzare cumpărare, un raport de expertiză contabilă judiciară, două contracte de concesiune, procesul-verbal de evacuare din 20.12.2007, sentința civilă nr.24/6.12.2007 a Tribunalului Tulcea, o serie de facturi fiscale și adrese.
Prin sentința civilă nr.726/28.03.2008, Tribunalul Tulceaa respins cererea formulată de reclamanta - SRL, în contradictoriu cu pârâta - SRL și a obligat reclamanta să plătească pârâtei 1000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, că prin sentința civilă nr.1982/2.11.2007 a Tribunalului Tulceas -a dispus evacuarea reclamantei din Amenajarea Chilia Veche, reținându-se îndeplinirea condițiilor de admisibilitate prev. de art.581 Cod procedură civilă.
Astfel, fără a reține autoritatea de lucru judecat a cererii anterioare de ordonanță președințială, instanța a constatat că aparența dreptului este nu numai de partea reclamantei ci și a pârâtei care a dovedit drepturi reale și locative proprii asupra imobilului din care s-a solicitat evacuarea și în care s-a cerut reintegrarea reclamantei, astfel că dreptul de proprietate pretins reclamantei implică verificări și o judecată de fond care nu pot fi realizate în procedura sumară a ordonanței președințiale, ci eventual printr-o acțiune în revendicare în care să se compare titlurile părților.
S-ar mai putea susține în subsidiar, și faptul că totuși o anumită autoritate de lucru judecat există întrucât și în cererea anterioară obiectul pricinii a fost același doar calitățile părților fiind inversate, iar instanța a analizat deja de partea cui se află aparența dreptului, astfel că o nouă analiză ar aduce atingere puterii lucrului judecat.
Analizând condițiile prev.de art.581 Cod procedură civilă, instanța a reținut că, în cauză, cerințele caracterului vremelnic și al neprejudecării fondului nu sunt îndeplinite, întrucât dacă s-ar dispune evacuarea nelimitat în timp s-ar lua o măsură definitivă și s-ar judeca fondul pretenției dedusă judecății. Cum cele două condiții nu sunt îndeplinite nu se mai impune și analiza condiției urgenței.
Impotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta - SRL T, apreciind-o ca fiind netemeinică și nelegală.
Verificând lucrările dosarului, instanța constată că, prin încheierea pronunțată în ședința publică din 16 iunie 2008, Curtea de Apel Constanțaa suspendat, în temeiul art.242 pct.2 Cod procedură civilă, judecata recursului pentru lipsa nejustificată a părților.
De la acea dată, timp de 6 luni, nu s-a mai îndeplinit nici un act de procedură, din vina exclusivă a persoanelor interesate.
Drept urmare, la data de 8.01.2009, în conformitate cu dispozițiile art. 252 alin.1 Cod procedură civilă, s-a întocmit referat în vederea constatării perimării de drept a cererii.
Potrivit art.248. - (1) "Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an", iar conform alin. (3) "în materie comercială termenul de perimare este de șase luni".
În speță, se constată că, în această perioadă, nu s-a îndeplinit vreun act de procedură care să întrerupă perimarea, potrivit disp.art.249 Cod procedură civilă.
În consecință, în temeiul art.248 al.3 rap.la art.252 Cod procedură civilă, urmează a se constata, din oficiu, perimat recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite sesizarea de perimare.
Constată perimat recursul comercial declarat de recurenta-reclamantă- SRL- cu sediul în T,-, -.A,.3, jud.T și cu sediul procesual ales la Av. - T,-, jud.T, în contradictoriu cu intimata-pârâtă - SRL - cu sediul în T,-, jud.T, împotriva sentinței civile nr.726/28.03.2008, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, având ca obiect evacuare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 februarie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - |
Jud.fond.
Red.dec.-gref.
2ex./30.03.2009
Președinte:Revi MogaJudecători:Revi Moga, Nicolae Stanciu, Mihaela Davidencu
