Spete evacuare in dreptul comercial. Decizia 194/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE CIVILĂ NR. 194/2008
Ședința publică din data de 21.10.2008
Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: Danusia Pușcașu
JUDECĂTOR 2: Adriana Iluț
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de către pârâta SC SA B în contradictoriu cu intimata reclamantă SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFĂ MARFĂ SA având ca obiect evacuare.
dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 14 octombrie 2008, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când pronunțarea hotărârii s-a amânat pentru termenul de astăzi.
La data de 17.10.2008 s-au depusConcluzii scrisede către apelanta SA
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 483/4.03.2008 a Tribunalului Comercial Clujs -a respins excepția precizată și invocată de către pârâta SC " " SA B, privind necompetența materială a instanței.
S-a respins excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâta SC " " SA.
S-a admis în parte acțiunea formulată de către reclamanta SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFĂ " MARFĂ" SA C-N, și în consecință:
S- dispus evacuarea pârâtei din spațiile cu caracter lucrativ și administrativ menționate în anexa 1A la contractul de închiriere nr. 1/d/2.2/1214/29.12.05 încheiat între părți, respectiv din terminalul C și Agenția TC
A fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 1.113.742,47 lei cu titlu de despăgubiri pentru perioada 01.01.2006-31.03.2007 și suma de 14.338,94 lei cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că, prin acțiunea formulată de către reclamanta SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFĂ " MARFĂ" SA s-a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC " " SA B evacuarea acesteia din terminalul C și Agenția TC C și obligarea pârâtei la plata despăgubirilor în sumă de 1.113.742,47 lei reprezentând echivalentul chiriei restante pentru anul 2006 și primul trimestru din 2007 și în continuare echivalentul chiriei până la executarea efectivă a hotărârii de evacuare, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare s-a arătat că pârâta a închiriat mijloacele fixe cuprinse în anexa 1A la contractul de închiriere dintre părți, respectiv spații cu caracter lucrativ și administrativ, că acest contract a expirat la 31.12.2005 și s-a refuzat încheierea unui alt contract de închiriere, continuându-se ocuparea abuzivă a spațiilor, a mijloacelor fixe și a terenurilor proprietatea reclamantei.
Doar modul de calcul al chiriei lunare datorate în baza acestui raport juridic se face în baza convenției comune nr.2.4.a/117/2002. Contractul de închiriere adus în discuție prin acțiune nu are inserată nici o clauză compromisorie, iar în art.17 cap.IX se face mențiunea că litigiile izvorâte din acest contract sunt de competența instanțelor de drept comun.
În speță, competența de soluționare a litigiilor generate de contractul de închiriere dintre părți este aceea a instanței de drept comun.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii întemeiată pe nerespectarea prev. art.7201pr.civ. s-a apreciat că și aceasta este netemeinică, deoarece din înscrisurile depuse de către reclamantă coroborate cu recunoașterea pârâtei prin întâmpinare este cert că s-a făcut concilierea prealabilă directă pentru pretențiile bănești reprezentând chiria pentru activele proprietatea MARFĂ SUCURSALA C pentru anul 2006 și primul trimestru din 2007, pentru spații, mijloace fixe și terenuri în terminale, făcându-se precizarea că aceste pretenții sunt pretinse și calculate în baza celor două convenții încheiate între părți, astfel că sub aspectul faptului că de la data concilierii prealabile directe și până la data promovării acțiunii aceste sume s-au majorat respectând același mod de calcul nu are relevanță sub aspectul prev. art.7201pr.civ. Oricum, pârâta nu a fost de acord nici cu suma mai mică prevăzută în somația inițială și solicitată cu același titlu și în baza aceluiași mod de calcul ca și cel invocat prin acțiunea principală.
Excepția lipsei calității de reprezentant nu a mai fost susținută de către pârâtă, după cum aceasta a precizat în 4 martie 2008, aceasta menționând că nu a avut cunoștință despre existența procurii judiciare autentificate anexată acțiunii.
Pe fondul cererii instanța a reținut următoarele:
Între părți a existat încheiat contractul de închiriere nr. 1/d/2.2/1214/29.12.05 având ca obiect închirierea mijloacelor fixe din anexa nr.1A la contract, spații cu caracter lucrativ și administrativ pe o perioadă de 1 an, între 1 ianuarie 2005 până la 31 decembrie 2005, contract ce a fost încheiat în baza convenției încheiate în prealabil nr.2.4.a/117/2002, care reglementează activitatea de transport combinat cale ferată-șosea. Potrivit acestei convenții se calculează și decontează și tarifele pentru prestațiile efectuate de părți.
Capitolul IV din contractul de închiriere stabilește modul de calcul al chiriei lunare conform convenției în vigoare.
Acest contract de închiriere a încetat prin expirarea termenului, pârâta continuând să ocupe și să folosească activele ce i-au fost date spre exploatare.
S-a apreciat faptul că reclamanta este îndreptățită să pretindă despăgubiri calculate la nivelul chiriei stabilită inițial contractual pentru activele pe care pârâta a continuat să le folosească, iar modul de calcul al acestor despăgubiri este clar stabilit în raport cu contractul inițial și cu tabelele de calcul explicative anexate acțiunii.
Împotriva sentinței a formulat apel SC SA, solicitând în principal, admiterea apelului, anularea sentinței și trimiterea cauzei spre competentă soluționare la tribunalul arbitrar de pe lângă Camera de Comerț și Industrie C, iar în cazul respingerii excepției de necompetență, admiterea apelului, desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, iar în subsidiar, admiterea apelului, schimbarea în tot sentinței, iar pe fond respingerea acțiunii formulată de către reclamantă.
În motivarea apelului se arată că, cu privire la excepția de necompetență materială, sentința comercială nr. 483/C/2008 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr- fost pronunțată cu încălcarea competenței altei instanțe. Potrivit convenției nr.2.4.a/117/2002 semnată între recurentă și intimata-reclamantă, competența privind soluționarea litigiilor revine Tribunalului Arbitral de pe lângă Camera de Comerț și Industrie Județeană (sau municipiului B). Conform art.3 din contractul de închiriere nr.1d/2.2/1214/29.12.2005, chiria lunară se calcula potrivit dispozițiilor convenției nr.2.4.a/117/2002. Prin întâmpinare, recurenta contestat sumele solicitate de intimata reclamantă, apreciind că aceste sume au fost stabilite cu încălcarea clauzelor imperative ale convenției nr.2.4.a/117/2002, menționând că solicitat chiar administrarea probei cu expertiza contabilă și expertiza topografică pentru se vedea de unde reies sumele solicitate de reclamantă.
Convenția nr.2.4.a/117/2002 reglementează toate relațiile dintre recurentă și intimata reclamantă, deci inclusiv modalitatea de calcul chiriei. Chiar instanța de fond recunoaște prin hotărârea apelată că "aceste pretenții sunt pretinse și calculate în baza celor două convenții încheiate între părți", deci inclusiv în baza convenției nr.2.4.a/117/2002.
Convocarea la conciliere fost realizată pentru o sumă mai mică, respectiv 718.000, 92 lei, iar prin cererea introductivă de instanță intimata reclamantă solicită suma de 1.113.742,47 lei.
Dispozițiile art.7201și urm. Cod proc.civ. reglementează în termeni imperativi procedura prealabilă concilierii directe, pe care este obligat să o îndeplinească reclamantul în toate litigiile comerciale de natură patrimonială. Noțiunea de procedură prealabilă are în vedere respectarea condițiilor de fond și formă impuse de aceste texte normative, înainte de sesizarea instanței de judecată.
Având în vedere că reclamanta în convocarea la conciliere trecut suma de 718.000,92 lei, iar prin acțiunea introductivă de instanță solicitat suma de 1.113.742,47 lei, recurenta apreciază că s-a produs o vătămare societății acesteia.
Cu privire la evacuare, între " Marfă" SA în calitate de locator și apelantă, în calitate de locatar, s-a semnat, anterior contractului de privatizare, un contract de închiriere clădiri, linii CF, platforme tehnologice, depozite, macarale sau alte mijloace identificate prin anexele la contractul de închiriere nr.1d/2,2/1214/29.12.2005.
Între apelantă și intimată a avut loc o corespondență pe marginea problemei prelungirii contractului și modificării termenilor săi, în special cu privire la problema chiriei, iar apelanta a continuat să folosească bunurile.
Potrivit contractului de privatizare al SC SA, până la majorarea capitalului social cu valoarea terenului pentru care a fost obținut certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor " Marfă" SA, SC SA urmează să plătească această chirie. Această obligație de plată chiriei începe să curgă de la data semnării contractului de vânzare-cumpărare acțiuni. Conform contractului de vânzare-cumpărare acțiuni nr.6515/14.12.2004, intimata reclamantă Marfă SA, s- obligat ca după obținerea certificatului de atestare dreptului de proprietate asupra terenurilor pe care își desfășoară activitatea apelanta să aducă aceste terenuri ca aport al capitalului social al SC SA. Din anul 2004 intimata reclamantă Marfă SA deține titlul de proprietate cu privire la terenul pe care este amplasat
Potrivit contractului de închiriere nr.1d/2.2/1214/29.12.2005, anexa 1, apelanta închiriat intimatei mijloace fixe situate în C, B M, O, Z și
În temeiul art.3 din contractul de închiriere nr.1d/2.2/1214/29.12.2005, chiria lunară se calculează conform convenției în vigoare și este "suma amortizărilor lunare cumulată cu suma impozitului anual împărțit pe 12 luni din anexa nr.1 cu modificările contabile de rigoare care intervin pe parcursul derulării contractului". Convenția la care se face referire art.3 din contractul de închiriere nr.1d/2.2/1214/29.12.2005 este Convenția nr.2.4.a/117/2002.
Cum apelanta a contestat cuantumul despăgubirilor în echivalentul chiriei restante solicitate de intimata-reclamantă prin cererea introductivă de instanță, recurenta apreciază că se impunea administrarea probei cu expertiza financiar contabile.
Prin motivarea acțiunii introductive de instanță, intimata-reclamantă precizat că recurenta este obligată până la momentul evacuării la plata chiriei prevăzute în contractul de închiriere nr.1d/2.2/1214/29.12.2005.
Suma de 1.113.742,47 lei pretinsă de intimata-reclamantă cu titlu de despăgubiri în echivalentul chiriei restante, pe lângă faptul că nu este aferentă numai terminalului C, nu este calculată conform contractului de închiriere.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea apelului, iar prin precizările depuse la dosar arată că între părți s- încheiat un nou contract de închiriere, astfel că nu-și mai susține capătul de cerere privind evacuarea, dar își menține pretențiile privind despăgubirile în valoare de 1.113.742,44 lei reprezentând echivalentul chiriei restante pentru anul 2006 și primul trimestru pe 2007, precum și cererea de acordare a cheltuielilor de judecată.
Examinând apelul instanța constată următoarele:
Urmare a precizărilor depuse de intimată în sensul că își menține doar pretențiile privind plata despăgubirilor, instanța în baza art.246 Cod proc.civ. va lua act de faptul că aceasta renunță la capătul de cerere privind evacuarea pârâtei.
Referitor la excepția de necompetență materială, instanța constată că aceasta este nefondată, urmând a fi respinsă deoarece pretențiile dintre părți derivă din contractul de închiriere nr.1/d/2 pct.2/1214/29.12.2005 privind închirierea de către pârâtă mijloacelor fixe cuprinse în anexa 1 la contract, spații cu caracter lucrativ și administrativ, proprietatea reclamantei, locator arondată spre exploatare pârâtei locatare, contract de închiriere care nu conține nici o clauză compromisorie și astfel, potrivit art.17 "litigiile de orice fel izvorâte din prezentul contract sunt de
competența instanței de drept comun". Astfel, competența de soluționare litigiilor generate de contractul de închiriere este cea instanței de drept comun, în speță, a Tribunalului Comercial Cluj, raportat și la prevederile art.10 pct.2 Cod proc.civ. care prevede că "în cererile ce izvorăsc printr-un raport de locațiune unui imobil este competentă instanța locului unde se află imobilul" (chiria solicitată prin cererea de chemare în judecată fiind aferentă C și Agenția de Combinat
Reclamanta îndeplinit și prev. art.7201Cod proc.civ. în sensul realizării concilierii directe, mai mult, pârâta apelantă a fost notificată, astfel că, faptul că ulterior au fost majorate pretențiile solicitate de către reclamantă nu au relevanță sub aspectul îndeplinirii prev.art.7201Cod proc.civ.
Despăgubirile solicitate de către reclamantă cu titlu de chirie au fost calculate potrivit prevederilor contractuale existente între părți și potrivit dispozițiilor Hotărârii nr.4 din 12.04.2006, care aprobă reactualizarea tarifelor de închiriere pentru spațiile, mijloacele fixe și terenurile proprietatea reclamantei.
Pentru considerentele sus arătate, instanța în baza art. 296.civ, va admite în parte apelul pârâtei, va schimba în parte sentința, în sensul că în baza art.246 Cod proc.civ. va lua act de faptul că reclamanta a renunțat la capătul de cerere privind evacuarea pârâtei, menținând restul dispozițiilor sentinței.
Cu privire la plata cheltuieli de judecată, intimata nu a făcut dovada suportării unor astfel de cheltuieli în apel.
În baza disp.art.137 și art.7201Cod proc.civ. art.10 alin.2 Cod proc.civ. va respinge excepția de necompetență materială instanței în soluționarea cererii și excepția prematurității acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția de necompetență materială și excepția prematurității acțiunii.
Admite în parte, apelul declarat de pârâta SC SA împotriva sentinței civile nr. 483 din 04.03.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj, pe care o schimbă în parte, în sensul că ia act de faptul că reclamanta SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFĂ " Marfă" renunță la capătul de cerere privind evacuarea pârâtei.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică din 21.10.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
Red. dact. GC
5 Ex/15.11.2008
Jud.primă instanță: Seman
Președinte:Danusia PușcașuJudecători:Danusia Pușcașu, Adriana Iluț
