Spete evacuare in dreptul comercial. Decizia 220/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMANIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECTIA COMERCIALA,DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV SI FISCAL

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR.220

Ședinta publica din data de 25 ianuarie 2008

Instanta constituita din:

PREȘEDINTE: Eleonora Gheța

JUDECĂTOR 2: Sergiu Leon Rus

JUDECĂTOR 3: Rodica

GREFIER:

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții, împotriva sentinței civile nr.4653 pronunțată în data de 15 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații - SRL, - IMPORT EXPORT SRL având ca obiect evacuare.

La apelul nominal, făcut în cauză, la a doua strigarea se prezintă administratorul intimatei,.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Ordonanța președințială promovată nu este legal timbrată, lipsind taxa judiciară de timbru în valoare de 5 lei și nu are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.

S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, recursul promovat nu este legal timbrat.

Curtea din oficiu, în temeiul rolului activ și în raport de dispozițiile art. 20 din Legea nr. 146/1997 raportat la prevederile art.137 pr. civilă invocă excepția netimbrării căi de atac promovate.

Față de excepția invocată, din oficiu de către instanță reprezentantul intimatei solicită admiterea acesteia și anularea recursului promovat ca netimbrat.

Curtea rămâne în pronunțare asupra excepției netimbrării căi de atac.

CURTEA,

Prin Ordonanța președințială nr.4653 din 15 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr- s-a respins cererea formulată de reclamantele și împotriva pârâtelor SRL și SRL, ca fiind lipsită de interes.

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că așa după cum rezultă din susținerile reprezentantului reclamantelor, susțineri care sunt confirmate și de procesul verbal întocmit de executorul judecătoresc în dosarul execuțional nr.549/2006, la data de 16 iulie 2007, nici una dintre pârâte nu mai ocupa spațiul din incinta căruia se solicită evacuarea pe cale de ordonanță, respectiv imobilul situat administrativ în C-N,-.

Aceasta întrucât pârâta SRL a fost evacuată de către executorul judecătoresc, aspect recunoscut de însăși reprezentanta pârâtei la data de 8 noiembrie 2007 și consemnat în încheierea ședinței publice de la acea dată, iar pârâta SRL nu a ocupat spațiul, fapt recunoscut de către reprezentantul reclamantelor, care a arătat în ședința publică din data de 15 noiembrie 2007 că reclamantele au închiriat imobilul în litigiu unei terțe societăți și că formularea cererii s-a făcut față de această din urmă pârâtă întrucât în evidențele Registrului comerțului figura ca având punct de lucru, la adresa situată administrativ în C-N,-, pârâta de rândul 2.

Instanța a apreciat că îndeplinirea condițiilor prevăzute de art.581 pr.civ. nu se impune a fi analizate, soluționarea cauzei făcându-se pe excepția lipsei de interes, excepție de fond, absolută și peremtorie, care face de prisos analizarea celorlalte aspecte invocate de pârâtă, respectiv excepția inadmisibilității acțiunii și caracterul nefundat al cererii.

Prin interes se înțelege folosul practic urmărit de cel ce a pus în mișcare acțiunea civilă în oricare din formele procedurale ce intră în conținutul acesteia.

Interesul poate fi material, dar și moral, doctrina reținând faptul că interesul trebuie să îndeplinească o serie de cerințe și anume să fie născut și actual, legitim, juridic, personal și direct, prima cerință vizând mai puțin exercițiul dreptului la acțiune și mai degrabă temeinicia sau netemeinicia pretenției formulate, întrucât pentru a afla dacă un interes este sau nu în conflict cu legea se impune să se dezbată fondul pretenției.

Interesul trebuie să fie născut și actual, adică să existe în momentul în care se exercită dreptul la acțiune, în sensul că partea s-ar expune la un prejudiciu numai dacă nu ar recurge în acel moment la acțiune.

În plus, interesul trebuie să fie personal și direct, în sensul că folosul practic trebuie să-l vizeze pe cel ce recurge la forma procedurală și nu pe altcineva.

În cazul în speță, reclamantele nu mai justifică interesul în formularea cererii atâta timp cât acest interes nu mai este actual, interesul dispărând la momentul la care pârâta de rândul 1 SRL a fost evacuată din spațiu prin intermediul executorului judecătoresc, în timp ce interesul în promovarea cererii de ordonanță în ceea ce o privește pe pârâta de rândul 2 nu a existat nici la data introducerii acțiunii, deoarece această societate nu ocupat niciodată spațiul în litigiu considerent pentru care acțiunea a fost respinsă ca fiind lipsită de interes.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantele solicitând modificarea în tot a acesteia, în sensul admiterii acțiunii.

În conformitate cu dispozițiile art.11 din Legea nr.146/1997 s-a stabilit în sarcina reclamantelor obligația de a achita taxa judiciară de timbru în sumă de 5 lei, iar în conformitate cu art.1 din OG nr.32/1995 timbru judiciar de 0,15 lei.

În temeiul dispozițiilor art.20 alin.2 din Legea nr.146/1997 reclamantele au fost înștiințate să achite în contul Consiliului Local al municipiului C-N sumele datorate cu titlu de taxe de timbru sub sancțiunea prevăzută de art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997.

Prin art.1 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunea și cererile introduse la instanța judecătorească sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ. Aceste taxe sunt datorate atât de persoane fizice cât și de persoane juridice și se plătesc anticipat.

Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurentele nu s-au conformat obligației de timbrare potrivit înștiințării trimise la data de 16.11.2008 (8), că nu ne aflăm în prezența unei acțiuni sau persoane față de care operează scutirea legală de obligația timbrării, instanța de judecată urmează să dea eficiență dispozițiilor art.20 alin.1 și 3 din Legea nr.146/1997, respectiv ale art.35 alin.5 din Normele metodologice de aplicare a acestui act normativ, precum și OG nr.32/1995 privind timbrul judiciar și să dispună anularea recursului ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Anulează ca netimbrat recursul declarat de reclamantele și împotriva sentinței civile nr.4653 din data de 15.11.2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 25.01.2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - - -

Red./

2 ex./12.02.2008

Președinte:Eleonora Gheța
Judecători:Eleonora Gheța, Sergiu Leon Rus, Rodica

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete evacuare in dreptul comercial. Decizia 220/2008. Curtea de Apel Cluj