Spete evacuare in dreptul comercial. Decizia 294/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR.294
Ședința Publică de la 2.06.2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Alina Sekely Popa
JUDECĂTOR 2: Georgeta Țilimpea
GREFIER - - -
.
Pe rol fiind, soluționarea cererii de apel, formulată de apelanta SC MIXT SRL, împotriva sentinței comerciale nr.13791 din 21.11.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, și.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns apelanta, reprezentată de avocat dna., intimații, reprezentați de avocat dl..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Apelanta depune la dosar chitanță privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 770 lei și timbru judiciar 4,5 lei arătând că nu are alte cereri de formulat și probe de administrat.
Apărătorul intimaților de asemenea, arată că nu are alte cereri de formulat și probe de administrat.
Curtea constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, declară terminate dezbaterile și acordă cuvântul în apel.
Apelanta solicită admiterea apelului, schimbarea, în parte, a hotărârii apelate, în sensul admiterii cererii reconvenționale și obligarea reclamanților la plata sumei de 19657 RON reprezentând cheltuieli de reamenajare a subsolului și obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
Intimații, prin apărător, au solicitat respingere apelului, ca nefondat, menținerea hotărârii de fond ca fiind legală și temeinică, cu obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA:
Asupra apelului de față, deliberând, constată:
Prin sentința comercială nr. 13791/21.11.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială fost admisă cererea principală formulată de reclamanții-pârâți, și în contradictoriu cu pârâta-reclamantă MIXT S-a dispus evacuarea pârâtei-reclamante din spațiul de 20. aparținând reclamantului-pârât și din spațiul de 6. aparținând reclamanților-pârâți și de la subsolul imobilului din B,-. A fost respinsă cererea reconvențională ca neîntemeiată și a fost obligată pârâta-reclamantă la plata sumei de 1390 lei cheltuieli de judecată către reclamantul-pârât și la 746 lei cheltuieli de judecată către reclamanții-pârâți și.
În considerentele acestei hotărâri s-a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 B la data de 02.02.2006 sub nr. 3410/299/206 reclamanții, și au chemat în judecată pe pârâta MIXT solicitând evacuarea pârâtei din spațiul proprietatea reclamanților aflat la subsolul imobilului din-,. 2, sector 1. Reclamantul a susținut că este proprietarul apartamentului nr. 3 de la adresa de mai sus și că l-a dobândit în baza certificatului de moștenitor nr. 51/2000, autoarea fiind bunica sa care l-a dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare nr- încheiat cu Primăria Municipiului B reprezentată de - Ceilalți reclamanți au arătat că sunt proprietarii celui de-al doilea apartament cu nr. 3 de la adresa menționată și că l-au dobândit potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr- încheiat cu Primăria Municipiului B, prin - Ambele apartamente au câte o boxă la subsol, boxa primului apartament având suprafața de 20. iar cea a celui de-al doilea apartament având suprafața de 6. Reclamanții au invocat faptul că aceste boxe au fost ocupate și folosite de pârâta - MIXT care a efectuat și modificări constructive.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 481 și urm. civ.
La data de 17.02.2006 pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 B și inadmisibilitatea cererii de evacuare, precum și respingerea cererii ca neîntemeiată.
Prin sentința civilă nr. 3164/23.02.2006 a Judecătoriei Sectorului 1 B s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 B, reținându-se că sediul pârâtei se află în raza de competență a acestei instanțe.
Pârâta a depus la data de 12.05.2006 completare la întâmpinare arătând că spațiul ocupat nu este egal cu cel pretins de reclamanți, ceea ce exclude identitatea dintre acestea.
Prin cerere reconvențională s-a solicitat ca, în cazul în care se va admite cererea în evacuare, pârâta să fie obligată la plata sumei de 23.800 lei reprezentând contravaloarea lucrărilor de amenajare a spațiului în litigiu, invocându-se îmbogățirea fără just temei.
Prin întâmpinare formulată la cererea reconvențională, reclamanții au solicitat respingerea acesteia, pentru că amenajarea spațiului a constat în curățirea acestuia de molozul care fusese aruncat tot de către societatea pârâtă și deoarece aceasta nu a avut autorizație de construire pentru lucrările realizate.
Judecătoria Sectorului 5 Bap ronunțat sentința civilă nr. 7399/20.11.2006 prin care a admis cererea principală și în parte cererea reconvențională, a dispus evacuarea pârâtei-reclamante din spațiile proprietatea reclamanților-pârâți situate la subsol, obligând reclamanții-pârâți la despăgubiri reprezentând contravaloarea lucrărilor de amenajare a spațiului.
Împotriva acestei hotărâri au formulat apel părțile, iar Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială a pronunțat decizia comercială nr.14/A/25.04.2007 prin care a admis recursurile, a anulat sentința atacată și a reținut cauza spre competentă soluționare în primă instanță, cauza fiind înregistrată cu nr-.
Tribunalul a argumentat în sensul că prezenta acțiune este o acțiune în evacuare și nu în revendicare, deoarece pârâta nu se pretinde posesor la bunului, ci un simplu detentor precar.
Din analiza cauzei prin prisma probatoriului administrat, tribunalul a reținut că reclamantul este proprietarul boxei de 20. de la subsolul imobilului, fiind moștenitorul numite, cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. 51/2000 eliberat de. Autoarea reclamantului a cumpărat de la Primăria Municipiului B, prin -, locuința indicată în acțiune și care cuprinde și o boxă la subsol, așa cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare nr. 29/2000.
Reclamanții și sunt proprietarii celuilalt apartament de la aceeași adresă, conform contractului de vânzare-cumpărare în rate nr. 99/112/205 încheiat cu Primăria Municipiului B, prin -, locuință care cuprinde și boxă la subsol în suprafață de 6.
În raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză au fost localizate boxele de la subsol proprietatea reclamanților ca aflându-se în actualul depozit 1, pereții prin care acestea erau separate fiind demolați.
Constatând că reclamanții au calitatea de proprietari ai boxelor în suprafață de 20 și respectiv 6., aflate la subsolul imobilului în cauză, instanța a apreciat că au dreptul să exercite toate prerogativele dreptului de proprietate asupra acestor spații, conform art. 480-481.civ. inclusiv dreptul de folosință asupra imobilului.
În ceea ce privește dreptul pârâtei de folosință asupra spațiului în cauză, s-a arătat că aceasta a invocat contractul de colaborare nr. 690/21.05.2001 încheiat cu . care la rândul ei folosește spațiul în baza contractului de închiriere nr. 659/1974 încheiat cu și prelungit în baza tacitei relocațiuni. Deși din contractul de colaborare rezulta că dreptul de folosință privește numai spațiul în suprafață de 26,24. ulterior pârâtei i s-a întocmit fișa de calcul nr. 17162/10.09.2002 modificată la data de 17.05.2005, prin includerea suprafeței de 35,45. aflată la subsol.
Deoarece la momentul modificării fișei de calcul a spațiului reclamantul era proprietar al boxei de 20. s-a considerat că pârâta nu poate opune acestuia un contract de închiriere încheiat cu Primăria Municipiului B care anterior vânduse spațiul.
Referitor la ceilalți reclamanți s-a arătat că aceștia au dobândit dreptul de proprietate asupra spațiului constând în boxa de 6. ulterior încheierii contractului de închiriere, ceea ce ar face aplicabile dispozițiile art. 1441.civ. și art. 1438.civ. Însă, întrucât termenul de închiriere a fost de 1 an, cu posibilitatea tacite relocațiuni, s-a considerat că dreptul de folosință al pârâtei asupra spațiului de 6. a încetat în condițiile în care, invocându-se opozabilitatea locațiunii făcute înainte de vânzare, prin cererea de chemare în judecată noul proprietar a notificat locatarului intenția sa de a nu-i mai lăsa la dispoziție spațiul, ceea ce echivala cu anunțarea concediului. Nu a fost reținută apărarea pârâtei referitoare la nulitatea actelor de proprietate ale reclamanților, pe motiv că s-ar fi vândut spații aflate deja în folosința societății.
Referitor la cererea reconvențională s-a arătat că, din probele administrate, a rezultat că pârâta a efectuat mai multe lucrări de amenajare a spațiului ocupat la subsolul imobilului în valoare de 19.675 lei, lucrări enumerate, descrise și evaluate în anexa la raportul de expertiză.
Dar, reținând că temeiul juridic al cererii reconvenționale este îmbogățirea fără justă cauză, instanța a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile materiale pentru intentarea acțiunii în restituire și anume condiția măririi unui patrimoniu al reclamanților prin reamenajarea spațiului, sau cel puțin dovada cuantumului acestuia, nefăcându-se dovada măririi patrimoniului reclamanților. Totodată s-a arătat că nu sunt aplicabile în speță dispozițiile art. 997.civ. deoarece pârâta -locator al spațiului are calitatea de deținător și nu de posesor.
Față de cele expuse, instanța a admis cererea de evacuare a pârâtei din spațiile menționate și a respins cererea reconvențională ca neîntemeiată, obligând pârâta la plata de cheltuieli de judecată către reclamanți.
Împotriva sentinței comerciale nr. 13791/21.11.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială a declarat apel în termen legal pârâta -MIXT
Aceasta a criticat hotărârea atacată sub aspectul soluționării cererii reconvenționale. A susținut că, deși instanța a reținut că spațiul este renovat, fiind executate lucrări de amenajare, greșit a conchis prima instanță că nu ar fi fost făcută dovada că, prin efectuarea lucrărilor de amenajare, s-ar fi mărit patrimoniul reclamanților. Lucrările de amenajare au fost evaluate de expert la suma de 19.657 lei și mai mult, reclamanții și au fost de acord să achite contravaloarea lucrărilor executate.
Apelanta-pârâtă a solicitat, prin cererea de apel, administrarea probei cu înscrisuri și expertiză tehnică în construcții. Cu toate acestea, la termenul de judecată din data de 02.06.2008, apărătoarea apelantei a precizat că nu mai are cereri de formulat și probe de administrat.
Analizând apelul prin prisma motivului de apel expus, a dispozițiilor art. 295 alin.1 pr.civ. și având în vedere caracterul devolutiv al apelului, se constată că acesta este fondat.
Așa cum rezultă din raportul de expertiză tehnică efectuat de expertul tehnic, în spațiul în litigiu s-au efectuat lucrări de renovare executate de MIXT. Aceste lucrări constau în: turnarea șapei de ciment, aplicare gresie, tencuială, zugrăvit, sifon pardoseală, instalație apă, robinet de închidere, lămpi fluorescente cu tub neon, tub izolant protecție, conductor izolat, și tub, tâmplărie PVC, scară metalică de coborâre subsol, chepeng coborâre subsol.
Valoarea totală a acestora a fost estimată de expert la suma de 19.657 lei prin raportul de expertiză depus la dosar la data de 28.08.2006, sumă pe care a solicitat-o apelanta în concluziile verbale.
Și prima instanță a reținut efectuarea acestor lucrări la spațiul în cauză, dar a considerat eronat că realizarea lor nu a mărit valoarea spațiului în care au fost încorporate.
Este evident că îmbunătățirea spațiului respectiv de la subsolul imobilului a dus la sporirea valorii acestuia și, deci la mărirea în acest fel a patrimoniului intimaților-reclamanți.
Totodată, a avut loc diminuarea patrimoniului apelantei-pârâte care a efectuat lucrările pe cheltuiala sa.
Atât sporirea patrimoniului reclamanților cât și diminuarea patrimoniului pârâților au o cauză unică, referitoare la efectuarea lucrărilor de îmbunătățire a spațiului.
În același timp, nu există un temei legitim, nici contractual și nici delictual, al măririi unui patrimoniu și al micșorării celuilalt. Nu există nici un alt mijloc juridic pentru recuperarea de către apelanta-pârâtă a pierderii suferite prin diminuarea patrimoniului său decât acțiunea bazată pe îmbogățirea fără justă cauză.
Se constată astfel că sunt întrunite condițiile îmbogățirii fără justă cauză a intimaților-reclamanți, iar hotărârea primei instanțe sub aspectul modului de soluționare a cererii reconvenționale este greșită.
În consecință, apelul declarat de apelanta-pârâtă este întemeiat și, în baza art. 296.pr.civ. va fi admis și va fi schimbată în parte sentința atacată în sensul că va fi admisă cererea reconvențională.
Ca urmare, vor fi obligați reclamanții să plătească pârâtei suma de 19.657 lei cu titlu de spor de valoare adus imobilului prin îmbunătățiri și, potrivit art. 274.pr.civ. suma de 1929 lei cheltuieli de judecată în primă instanță.
În baza art. 298 și art. 274.pr.civ. intimații vor fi obligați să plătească apelantei suma de 720 lei cheltuieli de judecată în apel.
PENTRU ACEST E MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta-pârâtă SC MIXT SRL, împotriva sentinței comerciale nr.13791 din 21.11.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, și.
Schimbă în parte sentința atacată în sensul că admite cererea reconvențională și obligă pe reclamanți să plătească pârâtei suma de 19.657 lei cu titlu de spor de valoare adus imobilului prin îmbunătățiri și suma de 1929 lei cheltuieli de judecată în primă instanță.
Obligă intimații să plătească apelantei suma de 720 lei cheltuieli de judecată în apel.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 02.06.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
-
GREFIER,
Red. /6 ex./02.07.2008
Președinte:Alina Sekely PopaJudecători:Alina Sekely Popa, Georgeta Țilimpea
