Spete evacuare in dreptul comercial. Decizia 79/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.79
Ședința publică din 17 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dorin Ilie Țiroga
JUDECĂTOR 2: Magdalena Mălescu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de pârâta SC SA T, împotriva sentinței civile nr. 50/PI/25.01.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanții CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI T și MUNICIPIUL T PRIN PRIMARUL MUNICIPIULUI T, având ca obiect evacuare.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura completă.
dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 10.04.2007 care face parte integrantă din prezenta decizie când, pentru a se depune concluzii scrise la solicitarea apelantei, a fost amânată pronunțarea pentru termenul de astăzi, 17.04.2008.
CURTEA
Deliberând constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara reclamanții Municipiului T prin Primar și Consiliul Local al Municipiului T, au solicitat în contradictoriu cu pârâta SC SA T a se dispune evacuarea pârâtei din spațiul situat în T, str. -, nr.2 --, identificat în CF 12612 T, cu cheltuieli de judecată.
Pârâta a solicitat pe cale reconvențională obligarea reclamantului la încheierea contractului de închiriere asupra spațiului în discuție, ori suplimentarea consimțământului reclamanților în caz de refuz, având în vedere respectarea destinației spațiului de către pârâtă, aceea de magazin de desfacere a produselor de panificație.
Prin sentința civilă nr. 10355/25.10.2007 a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș - Secția Comercială, unde a fost înregistrată sub același număr.
Tribunalul, prin sentința civilă nr. 50/PI/25.01.2008 a respins excepția inadmisibilității acțiunii invocată de către pârâtă, a admis acțiunea formulată de către reclamantul Municipiul T reprezentat de Primarul Municipiului și Consiliul Local al Municipiului T în contradictoriu cu pârâta SC SA T și a dispus evacuarea pârâtei din imobilul situat în T, str. -, nr.2 --, identificat în CF 12612 T, nr. cadastral 332/LX, CF col. 38, constând în 12, compus din 6 spații la parter și având 1,18 % și 25/2153.
S-a respins ca nefondată cererea reconvențională și a obligat pârâta să plătească reclamantei 10,3 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond s-a referit în primul rând la excepția inadmisibilității acțiunii, motivată pe nerespectarea cerințelor din art. 720 ind.1 proc. civ. privind procedura consilierii prealabile în litigiile comerciale, considerând-o neîntemeiată întrucât textul de lege se referă la această procedură prealabilă în procesele și cererile în materie comercială evaluabile în bani, ori în prezentul proces obiectul nu este evaluabil în bani.
Cu privire la starea de fapt a reținut că la 30.04.1996 pârâta a încheiat cu RA URBIS T, în baza HG 391/1995 un Protocol de transmitere gratuită în folosința pârâtei pentru 10 ani imobilul din litigiu, după care la data de 07 martie 2005 reclamanta Primăria T emite o notificare pârâtei de eliberare a imobilului pentru nerespectarea condiției impuse de Hotărârea de Guvern referitor la structura capitalului majoritar de stat.
De asemenea, s-a mai reținut că până la data introducerii acțiunii a expirat și perioada de 10 ani prevăzută de art.1 alin.1 din Hotărâre și din Protocol, astfel că pârâta nu mai posedă un titlu în baza căruia să poată ocupa imobilul litigios, înlăturând însă susținerea reclamantei conform căreia lipsa de titlu ar deriva din neîndeplinirea condiției legale de a avea capital majoritar de stat întrucât nici una din cele două nu prevăd această împrejurare, printre cazurile de încetare de drept a Protocolului.
Referitor la cererea reconvențională s-a reținut că din extrasul de carte funciară reiese proprietarul imobilului ca fiind Statul Român, aplicabilitatea art.480 Cod civil, și ca atare instanța nu poate substitui voința proprietarului în privința închirierii bunului acestuia, și chiar mai mult decât atât, nu este obligat să justifice refuzul său expres sau tacit, astfel încât nu poate fi calificat ca abuziv.
Împotriva sentinței primei instanțe a declarat în termen apel pârâta principală SC SA T, reclamantă reconvențională, solicitând desființarea acesteia cu trimiterea pricinii spre rejudecare pentru ca prima instanță să se pronunțe asupra excepțiilor după ce le-a pus în discuția părților, sau schimbarea în tot a sentinței criticate în sensul respingerii acțiunii reclamanților și admiterea cererii reconvenționale cu cheltuieli de judecată, invocând în drept art. 296, 297 și urm. proc.civ.
În motive se invocă faptul că Tribunalul s-a pronunțat asupra excepției inadmisibilității acțiunii ce nu a fost invocată de apelantă și fără a fi pusă în discuție, încălcând principiul contradictorialității și drepturile la apărare, prevederile art. 129 alin.4 proc.civ.
Pe de altă parte, prima instanță a nu s-a pronunțat asupra excepției prematurității cererii, ce a fost invocată, și nu a fost pusă în discuția părților, condiții în care hotărârea este lovită de nulitate potrivit art. 105 alin.2 proc.civ.
Excepția a fost invocată considerându-se că nu s-a îndeplinit procedura concilierii prealabile.
Pârâta apelantă a mai considerat că în mod greșit s-a admis acțiunea principală și s-a respins cea reconvențională, atâta timp cât a beneficiat de folosința spațiului în litigiu în baza Protocolului și a păstrat destinația acesteia, fiind normal să beneficieze de posibilitatea închirierii după expirarea perioadei de posesie gratuită.
Că, prin atitudinea reclamanților rezultă cu evidență reaua credință a acestora, fiind un refuz abuziv cât timp folosința asupra spațiului datează de peste 40 de ani și societatea s-a obligat să plătească chirie și să efectueze operațiuni de renovare și amenajarea spațiului pe cheltuiala proprie. Se consideră că un chiriaș nu poate fi stabilit printr-o conduită arbitrară și ar fi trebuit să fie desemnat prin licitație publică.
Se mai consideră că în mod greșit au fost respinsă de către prima instanță probele solicitate, respectiv interogatoriul intimaților și probe testimoniale, pentru a dovedi destinația spațiului, ce au fost astfel reiterate spre administrare în apel.
Intimații prin întâmpinarea de la fila 11 dosar, au solicitat respingerea apelului cu motivația esențială că instanța de fond a stabilit corect starea de fapt, reluând toate considerentele hotărârii atacate, că aceasta s-a pronunțat asupra excepției și a soluționat-o corect.
Examinând apelul prin prisma motivelor invocate în scris și din oficiu pentru cele de ordine publică, Curtea reține că acesta este nefundat pentru următoarele considerente:
Excepția pe care pârâta principală a reiterat-o instanței de fond se regăsește în întâmpinarea depusă de aceasta la fila 34 din dosarul judecătoriei și se referă la respingerea cererii introductive pentru neîndeplinirea procedurii concilierii prealabile în materie comercială conform art. 720 ind.1 proc.civ.
Această excepție a fost pusă în discuție de instanță și s-a răspuns la ea prin înscrisul de la fila 44 dosar, fără a avea relevanță că partea a apreciat că sancțiunea neîndeplinirii acestei cerințe ar fi prematuritatea, iar instanța că ar fi inadmisiblitatea acțiunii.
Analiza acestei excepții se regăsește în considerentele hotărârii atacate unde se precizează în mod expres că se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură potrivit art. 137 alin.1 proc.civ. fiind vorba de una și aceeași excepție și nu de două tipuri distincte, cum încearcă să susțină apelanta.
De altfel, în mod unitar prin considerarea și a prevederilor art. 109,proc.civ. se consideră în prezent în jurisprudență că sancțiunea nerespectării prevederilor art. 720 ind.1 proc.civ. este inadmisibilitatea cererii, și cu referire la modul de soluționare a excepției, în mod corect prima instanță a apreciat că prezentul proces comercial nu este evaluabil în bani și prin urmare nu are nici o legătură cu cerința din articolul de mai sus.
Deci primul motiv de apel este neîntemeiat datorită celor menționate mai sus iar cu privire la celelalte motive invocate în aceeași cale de atac, trebuie reținut că și cu privire la acestea criticile sunt nefondate din partea apelantei iar soluția a fost pronunțată de instanța de fond cu aplicarea corectă a legii.
Aceasta datorită faptului că este indiscutabil titlul de proprietate al reclamanților după cum de necontestat este și lipsa de titlu din partea pârâtei, fără a avea vreo consecință juridică susținerea acesteia în direcția în care a folosit mai mulți ani spațiul și a păstrat destinația de magazin de panificație.
După expirarea Protocolului de care a beneficiat inițial pârâta, proprietarul este liber a decide asupra imobilului fără a putea fi obligată pe această cale să încheie prin constrângere un eventual contract de închiriere cu pârâta, sub acest aspect respingându-se corect cererea reconvențională.
Analizarea aspectelor ce țin de refuz abuziv și exces de putere din partea reclamanților nu pot face obiectul analizei în sensul cerut de pârâtă, reclamantă reconvențională, aflându-ne în sfera respectării dreptului de proprietate, a exercitării atributelor acestuia conform cu voința proprietarului.
Cu privire la probațiune, solicitată tot prin intermediul cererii de apel, instanța s-a pronunțat în sensul respingerii acesteia ca urmare a considerării inutile a administrării altor probe în raport de raporturile juridice deduse judecății și obiectul propus pentru probațiune.
Pe cale de consecință, văzând art. 296m proc.civ. urmează a se respinge apelul declarat de pârâta principală, reclamantă reconvențională.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge apelul declarat de pârâta principală - reclamantă reconvențională SC SA, cu sediul în T,-, cu sediul ales la Cabinet Avocat din T, nr.1,.5, jud. T, împotriva sentinței civile nr. 50/PI/25.01.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamantele intimate Consiliul Local al Municipiului T și Municipiul T prin Primar, ambele cu sediul în T, B-dul - nr.1, jud.
Definitivă.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 17 Aprilie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - -
GREFIER
- -
RED. /18.04.2008
TEHNORED./5 EX/18.04.2008
PRIMA INSTANȚĂ: TRIBUNALUL TIMIȘ
PREȘEDINTE:
Președinte:Dorin Ilie ȚirogaJudecători:Dorin Ilie Țiroga, Magdalena Mălescu
