Spete evacuare in dreptul comercial. Decizia 88/2010. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr- (Număr în format vechi 2220/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A V-A COMERCIALĂ

DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 88

Ședința publică de la 11 Februarie 2010

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Carmen Mihaela Negulescu

JUDECĂTOR 2: Eugenia Voicheci

GREFIER - -

******************

Pe rol soluționarea apelului formulat de apelanta reclamantă UJCC împotriva sentinței comerciale nr.843/13.07.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, și.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata pârâtă prin mandatar cu procură depusă la fila 51 dosar de fond, lipsind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că la dosarul cauzei, prin compartimentul registratură la data de 18 decembrie 2009, apelanta reclamantă a depus originalul taxei de timbru iar la data de 03 februarie 2010, intimatul pârât a depus note scrise. Se mai arată că, prin compartimentul registratură la data de 09 februarie 2010, apelanta reclamantă a depus răspuns la întâmpinare.

Intimata pârâtă, prin mandatar, depune la dosar copie conformă cu originalul a procurii autentificată sub nr.468/09.04.2009 de Biroul Notarial -.

Curtea comunică în ședință publică un exemplar al răspunsului la întâmpinare intimatei pârâte, prin mandatar.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probatorii de administrat Curtea apreciază îndeplinite dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă și acordă cuvântul pe apel.

Intimata pârâtă, prin mandatar, solicită respingerea apelului și menținerea sentinței apelate ca legală și temeinică. Astfel, instanța de fond a examinat cererea și a constatat că reclamanta nu poate justifica titlu de proprietate și calitatea de a fi în raporturi de drept și de fapt cu intimații, depunând la dosar concluzii scrise.

Curtea constată dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Asupra apelului comercial d e față;

Prin sentința comercială nr. 843/13.07.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman, în dosarul nr- a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei UJCC T invocată de pârâții și, fiind respinsă acțiunea în evacuare formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâții, și, pentru lipsa calității procesuale active a reclamantei.

Prin aceeași sentință, a fost respinsă acțiunea formulată împotriva pârâtei A, pentru lipsa capacității procesuale de folosință a pârâtei, fiind respinse, ca lipsite de interes, excepțiile privind autoritatea de lucru judecat și inadmisibilitatea acțiuni, invocate de pârâta.

S-a luat act că pârâta renunță la judecata excepției lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantei UJCC

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că din ansamblul probatoriu administrat în cauză nu rezultă că reclamanta este titulara dreptului de proprietate invocat drept temei al acțiunii în evacuare.

Față de hotărârile judecătorești definitive și irevocabile, depuse la dosarul cauzei, reclamanta nu poate invoca inopozabilitatea acestora, întrucât prin aceste hotărâri, s-a reținut că UJCC T, la acea dată, s-a divizat în T și T, iar în susținerea dreptului de proprietate s-au invocat aceleași înscrisuri în ambele cazuri.

Prin hotărârile judecătorești depuse la dosarul cauzei, s-a reținut validitatea titlului de proprietate al pârâților asupra imobilului situat în A-, respectiv că anterior înstrăinării către pârâți, proprietar al imobilului a fost pârâta

S-a mai reținut că prin hotărâri judecătorești irevocabile, s-a stabilit validitatea titlului pârâților, și, precum și faptul că pârâta Aaî ncetat a mai avea ființă în urma radierii din registrul comerțului, pe cale de consecință, nemaiavând capacitate procesuală de folosință.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termenul legal și motivat, reclamanta UJCC T care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând în motivele de apel că în mod greșit instanța de fond a apreciat că nu este proprietara imobilului în litigiu, care a fost predat în administrare către A, neexistând dovezi că dreptul de proprietate a fost transferat de la reclamantă la A, astfel că nici aceasta din urmă și nici ceilalți pârâți nu-și puteau însuși imobilul, parte integrantă din fondul indivizibil al reclamantei.

S-a mai invocat că toate hotărârile judecătorești civile și penale reținute de prima instanță au avut la bază o eroare judiciară, conform căreia reclamanta s-ar fi divizat în și T, ingnorând dispozițiile articolului 190 din Legea nr. 109/1996.

Hotărârile penale, susține apelanta, "au urmărit sancționarea penală" și nu transferul de proprietate de la UJCC la, partea civilă având un rol minor în cauzele penale.

Cu referire la calitatea sa de proprietar, reclamanta apelantă face trimitere la autorizația de executare lucrări nr.21/1986 și procesul-verbal de recepție finală nr. 3038/1990.

La dosarul cauzei s-a depus întâmpinare de către pârâtul.

Examinând apelul declarat de către reclamanta UJCC T în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele de apel invocate, cu dispozițiile articolelor 294, 295 Cod procedură civilă și celelalte prevederi legale incidente în speță Curtea apreciază că acesta este nefondat, având în vedere următoarele considerente: reclamanta apelantă a invocat ca temei al acțiunii în evacuare, dreptul său de proprietate asupra imobilului în litigiu, din care s-a solicitat evacuarea, situat în A-, Județul

Din hotărârile judecătorești definitive și irevocabile, depuse la dosarul cauzei, rezultă că s-a stabilit validitatea titlului de proprietate al pârâților asupra imobilului mai sus-menționat, precum și faptul că anterior înstrăinării către pârâți, proprietara imobilului a fost pârâta

Astfel, așa cum corect a reținut și instanța de fond, prin sentința civilă nr. 2312/ 1 august 2003 rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 81/27 ianuarie 2004. S-a respins acțiunea în revendicare formulată de împotriva pârâtului, reținându-se, din analiza acelorași înscrisuri invocate în speță că reclamanta nu este proprietara imobilului situat in A,-.

De asemenea, s-a stabilit că anterior înstrăinării imobilului către pârâtul, proprietară a fost pârâta

Prin sentința civilă nr.3693 din 9 decembrie 2003, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 1485/24.06.2004 s-a respins acțiunea formulată de împotriva pârâților din prezenta cauză, având ca obiect constatarea nulității contractului de 180/22.03.1993 prin care pârâții au dobândit imobilul în litigiu.

Și prin sentința penală nr. 457/01.07.1998, rămasă definitivă, s-a respins capătul de cerere privind anularea contractului de vânzare-cumpărare nr.180/22.03.1993, prin care pârâții, și au dobândit imobilul.

Curtea nu poate reține că în cauzele penale, partea civilă are un rol minor, întrucât potrivit articolului 998 Cod civil, orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela de a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara.

Această împrejurare constituie temeiul juridic, ca în cazul unei infracțiuni, în care există un prejudiciu, odată cu dreptul la acțiunea penală, să se nască și dreptul la o acțiune civilă.

Fiind alăturată acțiunii penale, acțiunea civilă are un caracter accesoriu, putând fi exercitată în cadrul procesului penal numai în măsura în care poate fi pusă în mișcare acțiunea penală.

În articolul 19 alin. 2 Cod procedură civilă, se regăsește regula după care penalul ține în loc civilul și anume, judecata în fața instanței civile se suspendă până la rezolvarea definitivă a cauzei penale; acțiunea penală are întâietate față de acțiunea civilă, deoarece pe de o parte, cauza materială unică a celor două acțiuni este săvârșirea infracțiunii, iar, pe de altă parte, rezolvarea acțiunii civile este condiționată de rezolvarea acțiunii penale.

Astfel, nu sunt fondate criticile apelantei în sensul că hotărârile penale, au urmărit sancționarea penală, partea civilă având un rol minor în cauzele penale.

Înscrisurile invocate de apelantă, respectiv autorizația de executare lucrări și procesul-verbal de recepție finală nr. 3038/1990 nu fac dovada dreptului de proprietate al reclamantei asupra imobilului.

La dosarul cauzei, în apel, s-a depus și actul constitutiv al reclamantei apelante, UJCC T autentificat sub nr. 2792/24.06.2005, în care laarticolul 5 privind "patrimoniul inițial al uniuniiși aportul asociaților" se prevede la punctul 1 (punct unic), că patrimoniul inițial al Uniunii este de 10.000.000 lei și s-a constituit din contribuția societăților cooperative de consum asociate în valoare de 10.000.000 lei,constituită prin aport în numerar,conform anexei 1 la actul constitutiv.

Astfel, nu rezultă că în patrimoniul reclamantei s-a aflat și imobilul în litigiu.

Întrucât în speță nu există identitate între persoana reclamantei și cel care ar fi titular al dreptului afirmat, în mod corect a reținut instanța de fond că operează excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, excepție de fond, absolută și peremptorie.

În ce o privește pe pârâta A, din înscrisurile cauzei rezultă că urmare a închiderii procedurii falimentului și a dizolvării sale, aceasta a fost radiată din registrul comerțului, conform certificatului constatator nr.29270/1/19.05.2009, nemaiavând capacitate procesuală de folosință (articolul 40 din Decretul nr. 167/1958).

Pentru considerentele expuse, Curtea apreciază a fiind legală și temeinică hotărârea pronunțată de instanța de fond, motive pentru care, în temeiul dispozițiilor articolului 296 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat apelul declarat de către reclamanta UJCC

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanta reclamantă UJCC T cu sediul în A,-,. 405,. A,. parter,. 4, Județ T, împotriva sentinței comerciale nr.843/13.07.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți A cu sediul în A,-, Județ T, domiciliat în A, str. C- -, nr. 50, Județ T, domiciliată în A, str. C- -, nr. 50, Județ T, domiciliat în A, str. C- -, nr. 50, Județ T și domiciliată în A, str. C- -, nr. 50, Județ

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică din data de 11 februarie 2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

- - - -

-

GREFIER

- -

Red. Jud.

Tehnored.

8 ex.

03.03.2010

.

Tribunalul Teleorman

Judecător fond:

Președinte:Carmen Mihaela Negulescu
Judecători:Carmen Mihaela Negulescu, Eugenia Voicheci

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete evacuare in dreptul comercial. Decizia 88/2010. Curtea de Apel Bucuresti