Spete ordonanta presedintiala in drept comercial. Decizia 1040/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIA NR.1040/R-COM
Ședința publică din 27 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Andreea Tabacu JUDECĂTOR 2: Constantina Duțescu
- - - JUDECĂTOR 3: Gina Achim
- - - judecător
- -- - grefier
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta - PIETROASA SRL cu sediul în comuna, județul V, împotriva sentinței nr.1008 din 19 august 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, intimate fiind pârâtele - SA și - DISTRIBUȚIE SA ambele cu sediul în C,-, județul
La apelul nominal, făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 10 lei potrivit chitanței nr.18610/21.10.2009 (fila 10 din dosar) și cu timbru judiciar în valoare de 0,45 lei.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 21 octombrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 13 mai 2009, reclamanta - Pietroasa SRL a chemat în judecată pe pârâtele Vânzare și Distribuție pentru ca pe cale de ordonanță președințială să fie obligate să o rebranșeze la rețeaua de furnizare a energiei electrice a imobilului situat în Municipiul D,-, până la întocmirea documentației prevăzute de art.82 din nr.HG1007/2004, necesare pentru încheierea unui nou contract de furnizare a energiei electrice.
În motivarea acțiunii a susținut că este proprietara imobilului de mai sus, potrivit sentinței nr.2492/17 octombrie 2007, dobândit de la - SRL, care la rându-i la achiziționat de la - COOP.
La data de 11 mai 2009, fără preavizul obligatoriu prevăzut de lege, reprezentanții pârâtelor au debranșat rețeaua de furnizare a energiei electrice a imobilului pentru motivul prevăzut de art.26 litera F din contract (contractul este pe numele altei persoane).
Reclamanta a susținut că atitudinea pârâtelor nu se justifică pentru că aveau cunoștință că este proprietara imobilului, a achitat la zi serviciile prestate și că între părți se poartă un litigiu care a trenat efectuarea formalităților necesare întocmirii noului contract de furnizare a energiei electrice.
Sistarea furnizării energiei electrice îi aduce grave prejudicii ce nu se mai pot repara, pentru că are ca obiect principal de activitate prestări servicii alimentație publică și hotelieră și se află în imposibilitate să-și mai onoreze contractele încheiate cu diferiți beneficiari.
După admiterea recursurilor promovate de pârâte și casarea sentinței nr.1513/13 mai 2009 pronunțată de Judecătoria Drăgășani, prin care s-a admis acțiunea, dispusă de Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr.985/25 iunie 2009, pentru încălcarea competenței materiale a tribunalului ca primă instanță, prin sentința nr.1008/19 august 2009, s-a respins acțiunea.
Ca să pronunțe această sentință, instanța a reținut în esență că nu sunt întrunite cumulat cerințele art.581 Cod procedură civilă sub aspectul admisibilității acțiunii, deoarece măsura rebranșării la rețeaua de furnizare a energiei electrice solicitată, prejudecă fondul.
Din acest punct de vedere s-a motivat ca înscrisurile depuse la dosar nu relevă apartenența dreptului de proprietate al reclamantei, impunându-se administrarea de probe specifice procedurii de drept comun pentru stabilirea acestui drept.
Reclamanta a depus documentația pentru încheierea contractului de furnizare a energiei electrice, însă acesta nu s-a perfectat până în prezent din culpa sa, căci nu a prezentat toate actele necesare, în forma cerută de lege.
Reclamanta a declarat recurs împotriva sentinței de mai sus, pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie în sensul art.304 pct.9 și 3041Cod procedură civilă, susținând că greșit instanța de fond a apreciat că nu a făcut dovada aparenței dreptului pentru a solicita rebranșarea, deși a prezentat titlul de proprietate al imobilului și a dovedit că a solicitat încheierea contractului depunând documentația legală.
Prin urmare, condițiile prevăzute de art.581 Cod procedură civilă sunt îndeplinite sub acesta aspect, după cum este evidentă urgența îndeplinirii măsurii solicitate față de obiectul său de activitatea - alimentație publică și servicii hoteliere - concretizat în contracte care nu se mai pot executa, ceea ce determină cauzarea unor pagube însemnate.
Recursul este fondat.
Potrivit art.581 alin.1 Cod procedură civilă, instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea rezolva, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări,
Textul de lege stabilește două condiții de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială, anume urgența și caracterul vremelnic al măsurii solicitate a se lua pe această cale, din cea din urmă decurgând oat reia condiție de admisibilitate, anume ca prin măsura luată să nu se prejudece fondul.
În ce privește prima condiție, art.581 alin.1 enumeră categoriile generale de situații caracterizate prin urgență: păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Prin urmare, dacă instanța constată existența uneia dintre aceste trei situații, va putea încuviința ordonanța președințială, în măsura în care sunt îndeplinite celelalte condiții de admisibilitate.
În cauză, prima condiție este îndeplinită, pentru că debranșarea reclamantei de la furnizarea energiei electrice periclitează activitatea sa comercială, constând în activitatea de alimentație publică și hotelieră și executarea unor contracte având același obiect, admiterea acțiunii impunându-se în consecință pentru prevenirea pagubei iminente ce s-ar crea.
A doua condiție de admisibilitate este ca măsura ordonată de instanță să fie și nu definitivă, care să rezolve în fond litigiul dintre părți.
Reclamanta a formulat o cerere cu caracter vremelnic, însă prelungirea măsurii rebranșării până la întocmirea documentației necesare pentru încheierea contractului, poate întinde nepermis în timp starea de nelegalitate, reprezentată de absența contractului.
Cu alte cuvinte, admiterea unei asemenea cereri, în principiu permisă deoarece are un caracter vremelnic, ar putea determina pe reclamantă să nu mai fie interesată, în circumstanțele concrete ale cauzei, să mai facă demersurile ce se cuvin pentru încheierea contractului.
În consecință, reținând admisibilitatea cererii din punct de vedere al condiției vremelniciei, instanța de recurs apreciază că măsura ar trebui limitată până la soluționarea cererii prin care reclamanta a solicitat pârâtelor încheierea contractului de furnizare a energiei electrice.
Cea de-a treia condiție de admisibilitate a ordonanței președințiale este ca măsura luată să nu prejudece fondul dreptului și decurge din condiția referitoare la caracterul vremelnic al măsurii ce urmează să fie dispusă, cât și din dispoziția legală conform căreia ordonanța va putea fi dată chiar atunci când există judecată asupra fondului.
Când rezolvă o cerere de ordonanță președințială, instanța nu are de cercetat fondul dreptului în discuție între părți, dar pentru ca soluția să nu fie arbitrară, va cerceta aparența dreptului "va pipăi fondul", făcând un examen sumar al cauzei, pentru a vedea de partea cui este aparența dreptului.
Faptul că dreptul subiectiv este litigios, nu împiedică pronunțarea ordonanței președințiale, întrucât aparența de drept este suficientă pentru ca instanța să ordone o măsură urgentă și, urmând ca problema existenței sau inexistenței dreptului subiectiv să se rezolve pe calea procedurii de drept comun, în cadrul unei judecăți care vizează fondul.
Astfel, dacă dreptul reclamantei decurge dintr-un titlu sau dacă pârâtul opune pretențiilor reclamantei alt titlu, instanța, fără a cerceta în fond valabilitatea actului, va cerceta doar validitatea formală a actului.
În cauză, instanța a apreciat greșit că în favoarea reclamantei nu operează aparența dreptului de proprietate asupra imobilului, deși a depus la dosar titlul de proprietate al acestuia - sentința civilă nr.2492/17 octombrie 2007, necontestat de nimeni.
Așa fiind, motivarea că pentru stabilirea aparenței de drept este necesar să fie administrate probe pe fondul cauzei, nu doar că nu are nici un suport, dar este contrară probelor din care rezultă cert dreptul de proprietate al reclamantei asupra imobilului.
Pe fondul cauzei, litigioasă este problema construcției atașate de reclamantă celei vechi pentru care prezintă titlu evocat, în legătură cu construcția nouă existând discuții privitoare la valabilitatea ori existența autorizației de construire.
Aceasta nu împiedică însă rezolvarea cererii de ordonanță președințială (fiind îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de lege), în sensul rebranșării reclamantei la energie electrică pentru imobilul dobândit prin titlul menționat.
În concluzie, rezultă că prima instanță numai prin interpretarea greșită a legii, pe baza probelor dosarului a respins acțiunea, urmând ca în baza art.312 Cod procedură civilă să admită recursul și să modifice sentința, iar pe fond să admită acțiunea și să oblige pe pârâtă să branșeze pe reclamantă la energie electrică până la soluționarea cererii formulate pentru încheierea contractului pentru construcția veche.
PENTRU MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
CU MAJORITATE
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta - PIETROASA SRL cu sediul în comuna, județul V, împotriva sentinței nr.1008 din 19 august 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, intimate fiind pârâtele - SA și - DISTRIBUȚIE SA ambele cu sediul în C,-, județul
Modifică sentința în sensul că obligă pârâtele să rebranșeze pe reclamant până la soluționarea cererii formulate în acest sens, pentru construcția veche.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 octombrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
/27 oct. 2009
Red.
/4 ex/06.11.2009
Jud.fond
Opinie separată
opinia în sensul respingerii recursului ca nefondat, pentru următoarele considerente:
Reclamanta a solicitat rebranșarea la rețeaua de furnizare a energiei electrice până la întocmirea documentației prevăzută de art.82 din HG 1007/2004, justificat de faptul că, deși a dobândit dreptul de proprietate prin hotărârea judecătorească (sentința nr.2492/17.10.2007 - Judecătoria Drăgășani ), la 4.03.2009 au fost anunțați de pârâtă că se sistează alimentarea cu energie electrică.
La 11.05.2009, au fost debranșați de la rețeaua de furnizare a energiei electrice justificat de către pârâtă de faptul că nu există la dosar actul de proprietate și schița anexă pentru terenul din curtea interioară care în prezent este blocată de două corpuri de clădire, nou construite, fără autorizație de construcție.
Accesul la postul de transformare este blocat de către construcțiile noi, fiind pronunțată și o hotărâre judecătorească în procedura ordonanței președințiale prin care s-a dispus oprirea lucrărilor, hotărâre nerespectată de către reclamant.
Astfel, la 20.02.2009 lichidatorul - COOP SRL, de la care a obținut drept de proprietate - SERVICII SRL, față decare s-a pronunțat sentința în contradictoriu cu reclamanta, a arătat că nu a solicitat societății Oltenia SA până la 15.03.2007 și nici vânzare până la 5.03.2007 menținerea alimentării cu energie electrică a imobilului situat în D - zona pieții (18).
Prin sentința nr.650/C/1 noiembrie 2006, instanța a admis cererea - OLTENIA SA obligând pârâți - SERVICII SRL și - SERVICII SRL să sisteze lucrările de construcție la imobilul în litigiu pe considerentul că prin lucrările realizate este blocat accesul reclamantei la postul de transformare amplasat în cabina zidită, iar în caz de avarie nu se poate interveni.
Imobilul a devenit ulterior proprietatea recurentei, prin sentința nr. 2492/17.10.2007 a Judecătoriei Drăgășani. Din adresa de la fila 63 și urm. rezultă că reclamanta își dovedește dreptul de proprietate prin sentința menționată, care se referă la construcție compusă din parter și două etaje pentru care Primăria Municipiului Dae mis certificat de urbanism nr.15/3.02.2009, rezultând practic că această clădire se află în fază de construire nefiind finalizată.
distribuție SA a dat avizul de amplasament însă lucrarea nefiind finalizată nu se poate încheia contractul iar litigiile dintre pârâtă și transmițătorul către reclamantă relevă faptul că încheierea contractului este condiționată și de respectarea autorizației și a certificatului de urbanism.
Lucrarea nu trebuie să blocheze accesul la postul de transformare în cabina zidită, astfel că respectarea avizelor și autorizației este obligatorie, pentru evitarea unor situații în care devine imposibilă intervenția la postul de transformare.
Rebranșarea, ca obligație de a face, nu poate fi dispusă în această procedură specială, decât în cazuri de excepție, în care atitudinea pârâtei se relevă a fi abuzivă, ceea ce nu este cazul în speță, fiind justificată de nerespectarea autorizației și blocarea accesului la postul de transformare.
De asemenea, măsura rebranșării nu poate fi dispusă decât temporar și fără antamarea fondului dreptului, or, atâta vreme cât nu s-a dovedit existența unui litigiu având ca obiect această obligație de rebranșare, ea se va transforma într-o măsură definitivă, ceea ce nu poate fi acordat prin ordonanță președințială.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 582 rap. la art. 312.proc.civ. se impunea respingerea recursului ca nefondat.
Red.AT/10.11.2009
Președinte:Andreea TabacuJudecători:Andreea Tabacu, Constantina Duțescu, Gina Achim
