Spete ordonanta presedintiala in drept comercial. Decizia 1069/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.1069R
Ședința publică de la 10.10.2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Mincu
JUDECĂTOR 2: Florica Bodnar
JUDECĂTOR 3: Mioara Badea
GREFIER - -
Pe rol pronunțarea asupra recursului formulat de recurenta " SISTEM", împotriva sentinței comerciale nr.8234/23.07.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul.
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 07.10.2008, fiind consemnate în încheierea de ședință întocmită la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când Curtea având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 10.10.2008, când în urma deliberării a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Prin sentința comercială nr.8234/23.07.2008 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul București - Secția VI-a Comercială a admis cererea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta SC Sistem și a dispus suspendarea executării hotărârii A din data de 23.06.2008 a societății comerciale pârâte până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului nr- înregistrat pe rolul aceleiași instanțe.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a constatat că se impune suspendarea executării hotărârii A în litigiu, până la soluționarea cauzei având drept obiect constatarea nulității absolute/anularea hotărârii respective, reținând în esență următoarele aspecte:
-este îndeplinită cerința aparenței dreptului afirmat de reclamant, în cauză existând indicii de nelegalitate ale hotărârii contestate, întrucât convocarea adunării generale a fost efectuată de asociatul, care deține 50% din capitalul social, contrar prevederilor art.195 alin.1 și 2 din Legea nr.31/1990 republicată, potrivit cărora convocarea adunării generale reprezintă atributul administratorului, iar nu și al asociaților societății, care pot numai să solicite convocarea;
-este de asemenea îndeplinită și condiția urgenței, deoarece prin hotărârea contestată fost numit un nou administrator, care va angaja societatea față de terți și va asigura conducerea curentă a activității, împrejurări de natură a provoca perturbări ale circuitului comercial și ale vieții societății însăși;
- este întrunită și cerința vremelniciei, măsura suspendării urmând să producă efecte până la soluționarea dosarului nr- înscris pe rolul aceleiași instanțe.
Împotriva sentinței fondului a declarat recurs pârâta SC Sistem L, motivele pe care s-a întemeiat calea de atac fiind depuse în dosarul înscris pe rolul instanței de control judiciar la data de 09.09.2008.
În motivarea căii de atac, recurenta a invederat că hotărârea tribunalului este nelegală și netemeinică susținând în esență următoarele critici:
- nu este îndeplinită în cauză condiția urgenței specifică ordonanței președințiale reglementată prin art.581 pr.civ. neputând fi primită susținerea intimatului potrivit căreia, prin instituirea posibilității adoptării unor măsuri pe această cale, legiuitorul a prezumat ca fiind îndeplinită condiția urgenței, instanța trebuind să analizeze întrunirea tuturor condițiilor prevăzute de norma de procedură civilă și în cazul cererilor privind suspendarea executării unei hotărâri A;
- prima instanță a omis să analizeze că hotărârea a cărei suspendare a executării a fost solicitată, nu a fost înregistrată la registrul comerțului, cererea formulată în acest sens fiind respinsă, situație în raport de care, este greu de înțeles care sunt deciziile pe care administratorul numit prin hotărâre le poate lua și care să aducă prejudicii societății, ori asociatului, câtă vreme aceasta nu este recunoscută de terți;
-în realitate, intimatul coasociat uzând de calitatea de administrator avută anterior și care în prezent nu mai subzistă, continuă să facă operațiuni în bancă și să manipuleze conturile după bunul său plac, refuzând punerea la dispoziție a documentelor financiar-contabile și efectuarea demersurilor privind repartizarea profitului realizat în anii 2005, 2006 și 2007, existând pericolul ca toate sumele existente în contul societății să fie folosite de intimat în scop personal;
- instanța de fond s-a limitat doar la analizarea condițiilor de admisibilitate, fără a aduce argumente în motivarea soluției pe aspectul temeiniciei, prin admiterea cererii de suspendare a executării hotărârii A creindu-se posibilitatea perpetuării atitudinii abuzive a intimatului, deși a fost dovedită prin înscrisurile depuse la dosar această atitudine, constând în neconvocarea adunării generale, nedepunerea situațiilor financiare pe anul 2007 ori depunerea celor pentru anii precedenți cu întârziere, refuzul de a pune la dispoziție documentele financiar-contabile coasociatului, refuzul distribuirii dividendelor, aspecte care reprezintă o neîdeplinire a obligațiilor intimatului față de societate și care atestă netemeinicia cererii de ordonanță președințială formulată de acesta;
- pipăind fondul, instanța trebuia să facă trimitere la dispozițiile art.113 lit.b, art.192 alin.1 coroborate cu art.193 alin.3 din Legea nr.31/1990 și cu actul constitutiv și să rețină, că dispozițiile specifice societăților pe acțiuni nu sunt aplicabile și societăților cu răspundere limitată.
Recurenta a solicitat urmare admiterii căii de atac, respingerea cererii de suspendare a executării hotărârii A, care în opinia recurentei este lipsită de orice utilitate, în condițiile în care a fost respinsă cererea de înregistrare a hotărârii la registrul comerțului.
În dovedirea susținerilor recurenta a depus încheierea nr.55755/17.07.2008 pronunțată de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București și cererea adresată Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a V-a Comercială în dosarul nr- prin care numitul declară că înțelege să renunțe la calea de atac promovată împotriva încheierii judecătorului delegat.
Prin întâmpinarea depusă în calea de atac la data de 02.10.2008 precum și prin concluziile dezvoltate cu ocazia dezbaterilor, intimatul-reclamant a invocat mai multe excepții de natură a conduce la respingerea recursului urmare admiterii următoarelor incidente procedurale:
- tardivitatea declarării recursului, acesta nefiind înregistrat în termen de 5 zile de la pronunțarea sentinței, conform prevederilor art.582 alin.1 pr.civ.;
-nulitatea recursului reglementată prin dispozițiile art.306 alin.1 pr.civ. întrucât motivele de recurs au fost formulate tardiv, cu nerespectarea aceluiași termen de 5 zile, care începea a curge de la pronunțarea hotărârii primei instanțe;
-nulitatea recursului întemeiată pe art.3021alin.1 lit.a ale Codului d e procedură civilă, motivele de recurs necuprinzând în mod obligatoriu numele și sediul recurentei, dar nici numele și domiciliul celeilalte părți în litigiu;
-nulitatea recursului întrucât acesta nu cuprinde indicarea hotărârii care se atacă, conform prevederilor imperative ale art.3021alin.1 lit.b pr.civ.;
-nulitatea recursului în raport de dispozițiile art.302 pr.civ. potrivit cărora recursul, sau după caz motivarea recursului, trebuie depuse la instanța a cărei hotărâre se atacă, în speță motivele de recurs fiind depuse direct la Curtea de APEL BUCUREȘTI și nu la instanța fondului.
Pe fondul cauzei, prin aceeași întâmpinare, intimatul-reclamant a înțeles să dezvolte considerentele de fapt și de drept care în opinia sa atestă temeinicia și legalitatea sentinței comerciale atacate, în cauză fiind îndeplinite condițiile reglementate prin dispozițiile art.581 pr.civ.
Examinând cu prioritate excepțiile invocate de către intimatul-reclamant, Curtea urmează a dispune respingerea acestora ca nefondate pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Actele dosarului relevă faptul că recurenta-pârâtă SC Sistem Laî nțeles să declare recurs împotriva sentinței primei instanțe prin cererea transmisă prin intermediul organelor poștale, la data de 29.07.2008, conform mențiunii înscrisă pe verso-ul plicului de transmitere corespondență, existent la fila 3 din prezenta cauză, declarația de recurs având loc în cadrul termenului de 5 zile de la pronunțarea hotărârii fondului, reglementat prin prevederile art.582 alin.1 teza I-a ale Codului d e procedură civilă, Curtea urmând a respinge ca nefondată excepția tardivității declarării recursului.
Nefondată apare și excepția motivată de intimat pe dispozițiile art.306 alin.1 pr.civ. cu raportare la art.582 alin.1 ale Codului d e procedură civilă.
Curtea reține că potrivit art.303 alineatele 1 și 2 ale Codului d e procedură civilă recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înlăuntrul termenului de recurs, termenul pentru depunerea motivelor urmând a se socoti de la comunicarea hotărârii.
În cazul cererilor de ordonanță președințială termenul pentru motivarea recursului este de 5 zile, însă acesta începe a curge numai de la comunicarea hotărârii atacate, numai din momentul cunoașterii redactării integrale a hotărârii și a argumentelor primei instanțe în sprijinul soluției pronunțate, partea interesată putând aprecia dacă este sau nu cazul să declare recurs.
În prezenta speță, Curtea constată că în dosarul fondului nu există dovezi în sensul comunicării sentinței comerciale către părțile în litigiu, intimatul-reclamant neprobând o eventuală comunicare către recurent a motivelor reținute prin considerentele de fapt și de drept ale hotărârii, fiind deci incidente prevederile art.310 ale Codului d e procedură civilă.
În același sens se are în vedere și faptul că prima instanță nu a transmis, urmare solicitării adresată de C, dovezile de comunicare către părți ale hotărârii, astfel încât, motivele de recurs înregistrate la data de 09.09.2008 în fața instanței de control judiciar au fost depuse în termen.
Neîntemeiată apare și excepția nulității recursului motivată pe dispozițiile art.3021alin.1 pct.1 ale Codului d e procedură civilă, în condițiile în care prin decizia nr.176/24.03.2005, Curtea Constituțională a constatat că acest text de lege este neconstituțional în ceea ce privește sancționarea cu nulitate absolută a omisiunii de a se preciza în cuprinsul cererii de recurs, "numele, domiciliul reședința părților, ori pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor".
Mai mult în prezenta speță, prin cererea de declare a recursului existentă la fila 2 din dosarul înscris pe rolul instanței de control judiciar, este menționată denumirea și sediul societății recurente.
Prin aceeași cerere de declarare a recursului sunt indicate numărul sentinței atacate precum și numărul dosarului de fond, fiind deci nefondată și excepția nulității întemeiată pe art.3021alin.1 pct.2 ale pr.civ.
Nu poate fi primită nici excepția nulității recursului argumentată pe dispozițiile art.302 ale Codului d e procedură civilă, Curtea Constituțională prin decizia nr.737/24.06.2008, constatând că această normă legală de procedură este neconstituțională, în partea care prevede "sub sancțiunea nulității".
Deciziile Curții Constituționale sunt definitive și obligatorii, în cauza de față Curtea reținând de altfel că, cererea de declarare a recursului (fila 2 din dosarul de recurs), a fost înaintată și primită în evidența primei instanțe, prevederile art.302 ale Codului d e procedură civilă fiind de strictă interpretare, ceea ce înseamnă că motivele de recurs pot fi depuse și în fața instanței competentă să judece calea de atac.
Pe fondul litigiului Curtea urmează a constata ca neîntemeiate criticile evocate de recurentă.
Curtea reține că, pentru a fi analizată îndeplinirea condițiilor urgenței și vremelniciei specifice ordonanțelor președințiale, instanța trebuie să pipăie fondul, să efectueze o analiză sumară, pentru a stabili de partea căreia din părți este realizată cerința aparenței dreptului.
Pornind de la obiectul prezentei acțiuni constând în suspendarea executării hotărârii A adoptată de societatea comercială recurentă la data de 23.06.2008, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii în constatarea nulității absolute/anularea respectivei hotărâri, Curtea constată că în mod întemeiat prima instanță a apreciat că aparența dreptului afirmat de reclamant este îndeplinită, existând indicii de nelegalitate ale hotărârii contestate.
Această constatare a pornit de la prevederile art.195 alineatele 1 și 2 din Legea nr.31/1990 republicată, potrivit cărora atributul convocării adunării asociaților societății cu răspundere limitată, aparține numai administratorului persoanei juridice, asociații putând numai să ceară convocarea adunării, precum și de la dispozițiile cuprinse în actul constitutiv care nu reglementează o atare posibilitate pentru asociați.
Hotărârea a cărei suspendare a executării a format obiectul acțiunii, a fost însă convocată de un asociat - neadministrator, aparența dreptului operând deci în favoarea intimatului-reclamant.
În același sens, Curtea reține că judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București, prin încheierea nr.55755/17.07.2008, anexată la filele 17-18 din prezentul dosar, a respins cererea societății recurente de înregistrare a hotărârii A în litigiu, constatând un alt motiv de nelegalitate, respectiv adoptarea deciziilor de numire a administratorului și de schimbare a sediului, fără întrunirea cerinței majorității prevăzută în actul constitutiv al persoanei juridice.
În cauză este îndeplinită și condiția urgenței, pentru considerentele expuse prin motivele care au format convingerea primei instanțe, respectiv numirea unui nou administrator, care să angajeze societatea față de terți și conducerea activității curente, reprezentând împrejurări de natură a provoca perturbări ale vieții societății și ale circuitului comercial.
Nu poate fi primită susținerea recurentei privind neîndeplinirea condiției urgenței, urmare respingerii cererii de înregistrare în evidența registrului comerțului a hotărârii A, în condițiile în care împotriva încheierii judecătorului delegat nr.55755/17.07.2008 a fost promovată calea de atac a recursului, dosarul astfel înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a V-a Comercială sub nr- nefiind soluționat la data pronunțării prezentei decizii, având termen de judecată fixat la 23.10.2008.
Curtea nu poate avea în vedere renunțarea la judecarea recursului care formează obiectul dosarului Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a V-a Comercială nr-, numai instanța competentă putând să se pronunțe asupra acestei cereri, în condițiile art.246 și următoarele ale Codului d e procedură civilă, cu atât mai mult cu cât cererea de renunțare la judecată este formulată de un asociat, iar nu de către societatea comercială recurentă.
Curtea reține deci, că nu se poate susține inopozabilitatea hotărârii A în raporturile cu terțele persoane, cu atât mai mult cu cât urgența este îndeplinită în speță și sub aspectul prejudicierii interesului intimatului - coasociat, cu privire la măsura adoptată la punctul 3 al hotărârii adunării asociaților din data de 23.06.2008.
În privința criticilor prin care se invocă neregularitățile, încălcările prevederilor legale cuprinse în Legea nr.31/1990 de către intimatul reclamant, care au determinat adoptarea hotărârii A în litigiu, acestea reprezintă aspecte care privesc fondul acțiunii în anularea/constatarea nulității hotărârii, ca de altfel și susținerile asemănătoare evocate de intimat prin întâmpinare, ele neputând forma obiectul analizei sumare, specifice ordonanței președințiale reglementate prin art.581 pr.civ.
Pentru considerentele expuse, Curtea va respinge excepția tardivității declarării recursului precum și excepțiile privind nulitatea recursului invocate de intimat și va dispune în temeiul prev. art.312 alin.1 pr.civ. respingerea recursului ca nefondat.
Se va respinge cererea intimatului privind obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată aferente căii de atac, ca nedovedită, partea neprobând în nici un mod cheltuielile ocazionate cu judecarea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECID E:
Respinge ca nefondată excepția tardivității declarării recursului invocată de intimatul.
Respinge ca nefondate excepțiile privind nulitatea recursului invocat de intimat.
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă SISTEM, împotriva sentinței comerciale nr.8234/23.07.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant.
Respinge cererea formulată de intimat privind obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată, ca nedovedită.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 10.10.2008.
PRESEDINTE, JUDECATOR, JUDECATOR,
GREFIER,
Red.Jud.M - 27.10.2008
Tehnored.- 27.10.2008
2 ex.
Fond - Tribunalul București - Secția VI-a Comercială
Președinte -
Președinte:Elena MincuJudecători:Elena Mincu, Florica Bodnar, Mioara Badea
