Spete ordonanta presedintiala in drept comercial. Decizia 1082/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 1082/R-
Ședința publică din 21 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Gina Achim judecător
- -, judecător
- -, judecător
- -, grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare,recursul declarat de reclamantul, domiciliat în Rm.V, Calea lui, nr.148,.8,.A,.4, județul V, împotriva sentinței nr.1043 din 26 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata- pârâtă SC SRL Rm..
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este timbrat legal prin anularea timbrului judiciar în valoare de 0,15 lei, precum și a chitanței nr.-/2008, emisă de Trezoreria Rm.V, din care rezultă că s-a achitat taxa judiciară de timbru în sumă de 5,00 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată recursul în stare de judecată și trece la soluționarea acestuia.
CURTEA
Asupra recursului de față,
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 23 septembrie 2008, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Rm.V pentru a ca pe cale de ordonanță președințială să se dispună evacuarea acesteia, din imobilul situat în municipiul Rm.V,-.
În motivarea acțiunii a susținut că este proprietarul imobilului de mai sus, pe care prin contractul încheiat la data de 1 iulie 2002 l-a închiriat pârâtei pe perioadă nedeterminată, cu posibilitatea rezilierii de drept, în cazul nerespectării clauzelor prestabilite.
Pârâta a încălcat în mod repetat obligația de plată a chiriei, a demolat fără autorizație și fără acordul proprietarului o construcție, identificată ca bucătărie de vară, a executat fără autorizație mai multe lucrări pe terenul ce face obiectul contractului și i-a interzis să pătrundă în imobil, prin acțiunile sale încălcând prevederile contractuale.
Prin scrisoarea recomandă din data de 18 aprilie 2008, i-a notificat rezilierea de drept a contractului de închiriere, însă aceasta a continuat să ocupe imobilul refuzând să-și respecte obligația de a-l elibera pentru încălcarea clauzelor asumate.
Tribunalul Vâlcea, Secția comercială și de contencios administrativ fiscal, prin sentința nr.1043/26 septembrie 2008 a respins acțiunea reținând în esență că nu sunt întrunite cerințele art.581 alin.1 Cod procedură civilă constând în urgența măsurii, caracterul vremelnic și neprejudecarea fondului.
În această ordine de idei a motivat că pe cale de ordonanță președințială nu pot fi luate măsuri definitive care pot să rezolve litigiul pe fond, scopul măsurii instituite de legiuitor nefiind acela de stabilire definitivă a drepturilor părților, potrivit acestei proceduri, partea prejudiciată având posibilitatea de a se adresa instanței pe calea dreptului comun.
Prin admiterea acțiuni în evacuarea pârâtului pe calea ordonanței președințiale se ia o măsură definitivă, rezolvându-se fondul litigiului, or, cercetarea contractului de închiriere în discuție, poate fi făcută numai pe calea dreptului comun.
Reclamantul a declarat recurs împotriva sentinței de mai sus pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținerile invocate încadrându-se din oficiu în disp.art.304 pct.9 și disp.art.3041Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs a susținut în esență că instanța a greșit apreciind că nu sunt întrunite condițiile procedurii speciale prevăzută de art.581 și urm. Cod procedură civilă pentru admiterea acțiunii pe cale de ordonanță președințială, încălcând flagrant dreptul de proprietate menționat în art.44 alin.2 și 3 din Constituția României, care garantează și ocrotește proprietatea privată.
Deosebit a mai susținut că instanța s-a substituit intereselor pârâtei, care nu s-a prezentat la judecată și nu a formulat nici un fel de apărări în sensul că acțiunea sa nu poate fi primită pe cale de ordonanță președințială, iar reclamantului nu i-a solicitat nici un fel de informații în legătură cu admisibilitatea acesteia.
Recursul este nefondat.
Potrivit art.581 alin.1 Cod procedură civilă, instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul unei executări.
În raport de conținutul textului legal evocat, instanța de fond a reținut corect că admisibilitatea unei acțiuni formulate pe cale de ordonanță președințială este condiționată de îndeplinirea cerințelor urgenței măsurii, caracterului vremelnic și neprejudecării fondului.
Este adevărat că în principiu, solicitarea reclamantului ar putea fi apreciată ca urgentă, motivat de folosirea abuzivă a imobilului închiriat pârâtei, supus degradărilor, însă caracterul vremelnic al soluției solicitate și neprejudecarea fondului nu subzistă.
Dimpotrivă, evacuarea pârâtei din imobilul în litigiu presupune o măsură definitivă, prin care se rezolvă fondul acestuia, contrară spiritului reglementării ordonanței președințiale ca procedură specială.
Așa fiind, corect instanța a considerat că o atare pretenție nu poate fi cercetată decât pe calea dreptului comun, prilej cu care va fi analizată dispoziția inserată în contract privind rezilierea convențională, prin inserarea unui pact comisoriu de gradul IV, urmare a nerespectării obligațiilor contractuale.
În consecință, soluția pronunțată este conformă cu legea, susținerea din recurs în sensul că instanța a încălcat dispozițiile art.581 și urm. Cod procedură civilă fiind nefondată.
În același mod se privește și critica potrivit căreia instanța a ignorat dreptul de proprietate garantat și ocrotit de Constituția României, observându-se că reclamantul nici nu are interesul să invoce această reglementare, întrucât este chiriaș, dreptul de proprietate aparținând pârâtei, căreia dimpotrivă i-a fost ocrotit acest drept.
În altă ordine de idei, este lipsit de relevanță că pârâta nu s-a prezentat la instanță, care în virtutea rolului său activ este obligată să soluționeze pricina și în lipsa părților, pe baza susținerilor acestora și dovezilor prezentate, lucru pe care l-a și făcut, fără a mai fi necesar să solicite relații reclamantului, așa cum a pretins.
Față de cele expuse, rezultă în concluzie, că prin hotărârea pronunțată, tribunalul a aplicat corect legea și a dat o interpretare justă probelor administrate, urmând a respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței nr.1043 din 26 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata- pârâtă RM..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
,
Grefier,
Red./27.11.2008
GM/2 ex.
Jud.fond:
Președinte:Gina AchimJudecători:Gina Achim, Constantina Duțescu, Ioana Bătrînu
