Spete ordonanta presedintiala in drept comercial. Decizia 119/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.119
Ședința publică de la 26.02.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Carmen Georgeta Negrilă
JUDECĂTOR 2: Georgeta Stegaru
JUDECĂTOR 3: Elena
GREFIER -
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenții reclamanți, împotriva deciziei civile nr. 1359/09.09.2008 pronunțată de Tribunalul București, Secția a IV a Civilă, în contradictoriu cu intimata reclamantă și intimații pârâți SC MEDIA SRL,.
La apelul nominal, făcut în ședință publică se prezintă recurenții reclamanți, prin avocat cu împuternicirea avocațială nr.-/25.02.2009, intimații pârâți SC MEDIA SRL, prin avocat cu împuternicirea avocațială nr.-/2008 și -/2008 aflate la filele 26 și 27 din dosarul Curții de apel București -Secției a III a Civilă și pentru cauze cu minori și familie, lipsind intimata reclamantă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că cererea de recurs este netimbrată și că intimații pârâți SC MEDIA SRL, au fost citați cu câte un exemplar al motivelor de recurs astfel cum rezultă din dosarul Curții de Apel București - Secției a III a Civilă și pentru cauze cu minori și familie.
Reprezentantul recurenților reclamanți, depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 5 lei și timbru judiciar de 0,30 lei.
Curtea ia act că la termenul de judecată de astăzi recurenții reclamanți prin reprezentant depun la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar în cuantumul indicat și dispune anularea acestora.
Reprezentantul intimaților pârâți SC MEDIA SRL, solicită proba cu înscrisuri și în acest sens depune la dosar certificat de grefă emis de Tribunalul București -Secția a Va Civilă ce atestă că pe rolul acestei instanțe s-a aflat dosarul cu nr- având aceleași părți și a fost soluționat prin admiterea excepției lipsei calității procesual active și s-a respins acțiunea pe acest motiv, acțiunea fiind formulată pe calea dreptului comun.
Reprezentantul recurenților reclamanți, solicită, de asemenea proba cu înscrisuri și depune la dosar apelul motivat împotriva soluției pronunțată de instanța de fond pentru care s-a depus certificat de grefă din partea reprezentantului intimaților pârâți. Totodată depune la dosar și extrasuri actualizate de pe sait din data de 25.02.2009.
Curtea, după deliberare, încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisuri și totodată ia act că se administrează la termenul de judecată de astăzi.
La interpelarea Curții, părțile prezente prin reprezentanți învederează că nu mai sunt alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cererii de recurs.
Reprezentantul recurenților reclamanți, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulate pe cale de ordonanță președințială, obligarea pârâților SC MEDIA SRL și la înlăturarea de pe site-ul web aflat la adresa www.cancan.ro a tuturor fotografiilor și filmelor în care sunt reprezentați recurenții în cadrul unor activități private, interzicerea publicării oricăror fotografii și filme care să-i reprezinte pe reclamanți, atât în cadrul revistei cât și pe site-ul indicat. În susținerea recursului solicită a se avea în vedere că potrivit dispozițiile art. 88 din Legea nr.8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe utilizarea acestor fotografii și filme reprezintă portretul recurenților constituie o încălcare gravă a drepturilor acestora. Din interpretarea acestui articol rezultă că orice persoană are dreptul să dispună de imaginea sa astfel cum dorește. Dreptul la propria imagine comportă facultatea pentru individ de a se opune publicării imaginii sale fără consimțământul său. Mai arată că instanța de fond nu a luat în considerare dispozițiile art. 581 Cod procedură civilă și art. 139 alin 4 din Legea nr.8/1996, ignorând astfel prejudiciul incontestabil care se aduce recurenților prin utilizarea pârâților a fotografiilor și filmelor care reprezintă imaginea acestora. Concluzionând arată că prin menținerea acestor fotografii se creează un prejudiciu recurenților nerecuperabil. Depune la dosar concluzii scrise și practică judiciară. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Curtea, interpelează reprezentantul recurenților reclamanți în sensul că față de dispozițiile art. 580/3 Cod procedură civilă a se pune concluzii și pe admisibilitatea capătului de cerere privind daunele cominatorii.
Reprezentantul recurenților reclamanți arată că înțelege să nu mai susțină acest capăt de cerere.
Reprezentantul intimaților pârâți SC MEDIA SRL, solicită respingerea recursului ca nefondat. Totodată solicită a se avea în vedere că nu s-a îndeplinit condiția urgenței iar motivarea acțiunii vizează aspecte ce privesc fondul cauzei. De asemenea, arată că fotografiile au fost făcute în locuri publice, iar recurenții sunt persoane publice și nu au negat acest fapt. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare ce are ca obiect soluționarea recursului formulat de recurenții reclamanți, împotriva deciziei civile nr. 1359/09.09.2008 pronunțată de Tribunalul București, Secția a IV a Civilă, în contradictoriu cu intimata reclamantă și intimații pârâți SC MEDIA SRL,.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă sub nr. 28859/3/27.07.2008, reclamanții, au solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții SC Media SRL și, ca pe calea ordonanței președințiale se dispună obligarea pârâților la înlăturarea de pe site-ul web aflat la adresa www.cancan.ro a tuturor fotografiilor si filmelor în care sunt reprezentați reclamanții în cadrul unor activități private; interzicerea publicării oricăror fotografii și filme care să-i reprezinte pe reclamanți, atât în cadrul revistei cât și pe site-ul web al acesteia, aflat la adresa www.cancan.ro; obligarea pârâților la plata daunelor cominatorii în valoare de 3000 Ron pe zi de întârziere în executarea sentinței pronunțate și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat în esență că, în zilele de 18.07.2008 și 19.07.2008, pârâții au publicat pe prima pagină a revistei fotografii care conțin imagini cu membrii familiei în timpul vacanței. Mai mult decât atât, la data de 18.07.2008 a fost organizat de pârâtă pe situl web al acesteia desfășurarea unui concurs constând într-o invitație la vot pentru a "o vedea pe în sânii goi".
În cadrul articolului " și rubedeniile pe Coasta de ", publicat la data de 18.07.2008 și postat pe situl web al pârâtei la adresa www.cancan.ro, au fost încadrate peste 9 poze și un film care redau momente din viața privată a reclamanților.
Pârâta a publicat la data de 19.07.2008 articolul " și rubedeniile pe Coasta de (II)" în care, de asemenea au fost redate imagini în care sunt reprezentați reclamanții.
În scopul de a opri actele abuzive ale pârâților, prin care se încalcă în mod continuu drepturile reclamanților a fost formulată o notificare la 19.07.2008, prin care a fost învederat pârâților că au încălcat în mod flagrant dispozițiile Legii nr. 8/1996, ale Decretului nr. 31/1954, precum și ale Codului penal. Pârâții au fost somați să retragă de îndată și în totalitate fotografiile și filmele în care sunt reprezentați membrii familiei.
Au arătat reclamanții că, având o conduită care denotă rea-credință, pârâții nu au luat în considerare această notificare, publicând la data de 21 iulie 2008 fotografii care conțin, în special, imaginea reclamantei, fără să aibă acordul acesteia, prezentând-o în ipostaze care aduc o gravă atingere imaginii acesteia.
Reclamanții au precizat că în speță sunt îndeplinite condițiile pronunțării unei hotărâri pe calea ordonanței președințiale, având în vedere dispozițiile art. 581-582 Codul d e Procedură Civilă coroborate cu dispozițiile art.139 alin. 4 din Legea nr. 8/1996, care prevăd că instanța de judecată poate să dispună anumite măsuri pe calea ordonanței președințiale pentru a asigura repararea și pentru a preveni producerea unor prejudicii rezultate ca urmare a încălcării unor drepturi.
Astfel, urgența este justificată, întrucât prin utilizarea acestor fotografii și filme care reprezintă portretul reclamanților se aduce o încălcare gravă a dreptului acestora recunoscut prin dispozițiile art. 88 din Legea nr. 8/1996, potrivit cărora "utilizarea unei opere care conține un portret necesită consimțământul persoanei reprezentate în acest portret".
Niciuna din persoanele reprezentate în fotografiile și filmele utilizate de pârâți nu și-a manifestat acordul pentru realizarea acestor fotografii și cu atât mai puțin pentru utilizarea acestora.
Prin publicarea acestor fotografii și filme, precum și prin posibilitatea pârâtei de a utiliza în continuare imaginea reclamanților în momente care țin exclusiv de sfera vieții private și de familie a acestora, se produce o încălcare gravă a dreptului la propria imagine.
De asemenea, urgența, este reprezentată - în susținerea reclamanților - de utilizarea continuă și în mod abuziv a filmelor și fotografiilor, pe de o parte prin publicarea acestora în revista din zile de 18, 19, 21 iulie, precum și prin menținerea și afișarea continuă pe site-ul web aflat la adresa www.cancan.ro. Pârâții au recurs la publicarea în continuare a unor fotografii și filme cu imagini ale vieții private și în diverse ipostaze care ar produce în mod cert un prejudiciu atât material cât și moral pentru reclamanți, care nu ar mai putea fi reparat.
Aceste fotografii și filme care au fost publicate în continuu, în ultimele zile, de către pârâți constituie o ingerință gravă în viața privată a reclamanților putând fi considerate ca o continuă agresiune din partea pârâților. Acestea îi reprezintă pe reclamanți în scene ale vieții zilnice și în cadrul unor activități de natură pur personală.
De asemenea, s-a solicitat instanței să aibă în vedere și circumstanțele în care au fost realizate fotografiile și filmele respective, fără cunoștința sau acordul reclamanților, în mod cert acestea nefăcând obiectul unui interes public. Toate acestea exced interesului publicului de a fi informat, conduita pârâtei depășind limitele unei ingerințe permise în viața privată.
Interesul publicului de a fi informat, incluzând în anumite circumstanțe viața privată a unor personalități publice nu este justificat în situația de față, întrucât publicul nu are un interes legitim și justificat în a afla cum își petrec reclamanții vacanța.
Totodată, reclamanții au arătat că și caracterul vremelnic al măsurilor solicitate reiese și din dispozițiile Legii nr. 8/1996, respectiv art. 139 alin. 3 și alin 4, care prevăd posibilitatea instanței de judecată de a dispune, de îndată, luarea unor măsuri pentru a preveni producerea unui prejudiciu iminent și care nu mai poate fi reparat.
Caracterul vremelnic al măsurilor, îl constituie faptul că pârâții în mod continuu exercită acte abuzive de încălcare a drepturilor reclamanților prin utilizarea în fiecare zi a fotografiilor si filmelor care îi reprezintă pe aceștia în momente care țin exclusiv de latura vieții private.
Cea de a treia condiție de admisibilitate a ordonanței președințiale neprejudecarea fondului - reclamanții au considerat-o ca fiind îndeplinită prin aceea că, din examinarea sumară a cererii deduse judecății și a probatoriului care se va administra, se va putea constata conduita abuzivă a pârâților de a aduce atingere în mod continuu vieții private a reclamanților și a drepturilor acestora prevăzute de dispozițiile Legii nr.8/1996.
Reclamanții au mai arătat că daunele cominatorii reprezintă un mijloc de constrângere a debitorului unei obligații de a face sau de a nu face, prin care acesta este ținut să-și aducă la îndeplinire obligația sub sancțiunea plății unei sume de bani pe zi de întârziere. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, prin decizia nr. 20/2005, pronunțată în cadrul unui recurs în interesul legii, a statuat admisibilitatea cererilor prin care se soli obligarea debitorilor ce nu-și îndeplinesc obligațiile de a face sau de a nu face la plata de daune cominatorii.
Obligarea pârâților la plata daunelor cominatorii în valoare de 3000 RON pe zi de întârziere în executarea sentinței pronunțate, este - în susținerea recurenților - absolut necesară, întrucât numai prin astfel de mijloace pârâții pot să fie obligați la încetarea actelor abuzive care aduc atingere drepturilor reclamanților.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 581-582 Codul d e Procedură Civilă, precum și pe dispozițiile Legii nr. 8/1996, respectiv pe dispozițiile art. 88 și art. 136 din Legea nr. 88/1996.
Prin sentința civilă nr. 1359/09.09.2008 a fost respinsă excepția inadmisibilității ordonanței președințiale (invocată de către pârâții SC Media SRL și ).
A fost respinsă, ca nefondată, cererea de ordonanță președințială formulată de către reclamantă.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut în esență că:
Excepția inadmisibilității a fost motivată în sensul că nu ar fi admisibilă cererea de ordonanță președințială, pentru că nu s-a dovedit caracterul abuziv al faptelor imputate pârâților.
Față de modul de formulare și motivele cererii de chemare în judecată, prima instanță a apreciat că tocmai încetarea unor astfel de "fapte abuzive" solicită reclamanții, or, instanța nu poate, pe calea ordonanței președințiale și prin admiterea excepției, să constate,de plano" că faptele reclamate nu au un asemenea caracter; Astfel, s-a reținut că faptele pârâților de aducere la cunoștința publică a unor imagini ale reclamanților, în ipostaze intime și într-un cadru privat - astfel cum sunt descrise prin cerere - pot avea caracter abuziv, așa încât excepția urmează a fost apreciată ca nefondată.
În privința aspectelor de fond, a reținut instanța că procedura prevăzută de art. 581.pr.civ. privind ordonanța președințială, se justifică prin necesitatea ca instanța să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept sau prevenirea unei pagube, cu condiția de a nu prejudeca fondul.
Desigur că soluția instanței nu trebuie să fie arbitrară, aceasta fiind datoare să cerceteze aparența dreptului, cu alte cuvinte "să pipăie fondul".
Din dispoziții art. 581 pr.civ. rezultă că promovarea unei cereri pe calea ordonanței președințiale presupune îndeplinirea cumulativă a condițiilor referitoare la urgență, caracter vremelnic și neprejudecarea fondului. Îndeplinirea unei singure cerințe impuse de lege nu este suficientă pentru a deduce existența ori pentru a complini absența celorlalte condiții.
A mai reținut instanța că vremelnicia ține de esența și de natura ordonanței președințiale, iar durata în timp a măsurilor care se ordonă depinde de cauzele care au generat măsurile și de poziția părților; ele sunt temporare din momentul nașterii lor, indiferent cât durează în timp, în cazul în care cel împotriva căruia s-au luat se convinge de justețea lor, acesta nu se mai adresează justiției pentru a le anula, și dacă se conformează măsurilor nu mai este necesar a exista concomitent sau ulterior o altă acțiune de drept comun pe rolul instanțelor.
Or, în cauză, reclamanta nu a făcut nici un fel de dovezi, sub aspectul urgenței, aceasta relevându-se numai atunci când păstrarea unui drept prevenirea unei pagube iminente sau înlăturarea unei piedici ivite în cursul executării nu pot fi realizate în mod eficace pe calea acțiunii de drept comun, limitându-se la a afirma doar că măsurile urmează a fi luate numai până la soluționarea pe fond a litigiului.
În legătură strânsă cu această cerință este cea referitoare la nerezolvarea litigiului în fond, care presupune examinarea sumară a drepturilor părților pentru a se putea constata care dintre părți are de partea sa aparența dreptului și justifică un interes pentru luarea unor măsuri provizorii.
Pe de altă parte, deși textul de lege invocat autorizează un examen sumar al cauzei, indispensabil, de altfel, pentru a se putea stabili, care dintre părți are în favoarea sa aparența unei situații juridice legale și justifică un interes legitim pentru a i se putea menține o stare de fapt provizorie, ori chiar de drept, din lucrările dosarului neputându-se reține că reclamanții au justificat în favoarea lor aparența dreptului.
A concluzionat instanța fondului că, din examinarea sumară a probelor administrate în cauză, se constată că, susținerile reclamanților referitoare la fotografierea acestora în spațiul privat nu se confirmă, toate fotografiile prezentate de publicațiile prezentate de publicațiile pârâtei reprezentând imagini ale reclamanților în spații publice: pe stradă, pe plajă, la cumpărături, locuri în care este interzis ziariștilor să culeagă materiale pentru publicare.
În ceea ce privește invocarea încălcării art. 8/1996 privind utilizarea portretului fără consimțământul titularului, s-a reținut, fără o analiză pe fondul cauzei, că de la această regulă există două excepții, una dintre acestea fiind incidentă în speța de față: "Consimțământul prevăzut la alin. (1) nu este necesar pentru utilizarea unei opere care conține portretul unei persoane general cunoscute, dacă portretul a fost executat cu ocazia activităților sale publice."
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții.
În motivarea recursului se arată în esență că:
Respingerea cererii de ordonanță președințială ca nefondată presupune întemeierea acesteia pe dispoziții legale care nu își găsesc aplicarea în cauză. Instanța de fond în mod greșit a respins cererea de emitere a ordonanței președințiale ca nefondată, întrucât aceasta în mod temeinic a fost formulată în baza dispozițiilor art. 581.proc.civ și a dispozițiilor art. 139 alin. 4 din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe.
Analizând dispozițiile art. 581.proc.civ rezultă -în susținerea recurenților - că în speța de față sunt îndeplinite condițiile emiterii ordonanței președințiale, întrucât prin fapta intimaților de a menține pe site-ul web aflat la adresa www.cancan.ro fotografiile și filmele în care sunt reprezentați recurenții se produce acestora un prejudiciu imposibil de recuperat.
Nu se putea reține că cererea de emitere a ordonanței președințiale nu este fondată în condițiile în care dispozițiile legale menționate prevăd posibilitatea instanței de judecată de a dispune măsuri pentru a asigura repararea și pentru a preveni producerea prejudiciilor rezultate ca urmare a încălcării drepturilor recurenților.
Potrivit dispozițiilor art. 88 din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe utilizarea acestor fotografii și filme care reprezintă portretul recurenților constituie o încălcare gravă a drepturilor acestora.
Mai critică recurenții hotărârea primei instanțe în sensul că a fost dată cu aplicare greșita a legii, respectiv instanța de fond nu a luat în considerare dispozițiile art. 581.proc.civ și art. 139 alin. 4 din Legea nr. 8/1996, ignorând astfel prejudiciul incontestabil care se aduce recurenților prin utilizarea pârâților a fotografiilor și filmelor care reprezintă imaginea acestora.
Astfel, se susține că instanța de recurs trebuie să aibă în vedere în special pozele afișate la data de 21 iulie 2008, care aduc atingere demnității, onoarei și reputației în special a recurentei.
Se mai impută instanței de fond împrejurarea că trebuia să constate că sunt îndeplinite în speță cele trei condiții prevăzute pentru emiterea ordonanțe președințiale, respectiv urgența, caracterul vremelnic, neprejudecarea fondului.
În ceea ce privește urgența, aceasta este justificată întrucât prin utilizarea continuă a acestor fotografii și filme (prin publicarea în revista și afișarea lor pe site-ul web www.cancan.ro) care reprezintă portretul recurenților se aduce o încălcare gravă a dreptului acestora recunoscut prin dispozițiile art. 88 din Legea nr. 8/1996; niciuna din persoanele reprezentate în fotografiile și filmele utilizate de intimați nu și-a manifestat acordul pentru realizarea acestor fotografii și cu atât mai puțin pentru utilizarea acestora.
Prin publicarea acestor fotografii și filme, precum și prin posibilitatea pârâtei de a utiliza în continuare imaginea recurenților în momente care țin exclusiv de sfera vieții private și de familie a acestora, susțin recurenții că li se produce o încălcare gravă a dreptului la propria imagine.
Aceste fotografii și filme care au fost publicate în continuu de către intimați constituie o ingerință gravă în viața privată a recurenților, putând fi considerate ca o continuă agresare din partea intimaților. Ele îi reprezintă pe recurenți în scene ale vieții zilnice și în cadrul unor activități de natura pur personala, în acest sens impunându-se a fi avute în vedere și circumstanțele în care au fost realizate, respectiv fără cunoștința sau acordul recurenților, în mod cert acestea nefăcând obiectul unui interes public. Toate acestea exced interesului publicului de a fi informat, conduita intimatei depășind limitele unei ingerințe permise în viața privată.
Se mai arată că intimații nu se pot preleva de dispozițiile art. 88 alin. 3 lit. a din Legea nr. 8/1996, din fotografiile și din filmele utilizate de către pârâții intimați putându-se constata cu ușurință că recurenții nu desfășurau activități publice, ci activități care țin exclusiv de sfera vieții private. Chiar în condițiile în care fotografiile sau filmele au fost realizate în locuri publice, activitățile pe care le desfășurau recurenții țin exclusiv de sfera vieții private. Atât instanțele naționale cât și Curtea Europeană a Drepturilor Omului au fost investite cu soluționarea ingerințelor aduse dreptului la viața privată a persoanelor de către diverse "reviste de scandal". Relevanța în acest sens este cauza Van Hannover c/ Germania în care instanța europeană a arătat că publicarea de către diverse reviste germane a fotografiilor ce o reprezentau pe reclamanta în diverse locuri, însoțită fie de membri ai familiei, fie de alte persoane, respectiv în activitatea cotidiana constituie o latură a vieții sale private.
Interesul publicului de a fi informat, incluzând în anumite circumstanțe viața privată a unor personalități publice nu este justificat în situația de față, întrucât publicul nu are un interes legitim și justificat în afla cum își petrec reclamanții vacanța. Singurul interes, nelegitim de altfel, care ar putea fi identificat în această situație este al pârâților, constând în comercializarea acestor imagini cu reclamanții în vederea obținerii unui profit din publicarea acestora, precum și din formularea invitației la vot.
Caracterul vremelnic al măsurilor solicitate reiese - în susținerea recurenților - și din dispozițiile Legii nr. 8/1996, respectiv art. 139 alin. 3 și alin 4, care prevăd posibilitatea instanței de judecată de a dispune de îndată luarea unor măsuri pentru a preveni producerea unui prejudiciu iminent și care nu mai poate fi recuperat.
Caracterul vremelnic al măsurilor îl constituie faptul că intimații în mod continuu exercită acte abuzive de încălcare a drepturilor recurenților prin utilizarea în fiecare zi a fotografiilor și filmelor care îi reprezintă pe aceștia în momente care țin exclusiv de latura vieții private.
Măsura solicitată ar urma a fi aplicată până la soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de recurenți prin care solicită constatarea încălcării drepturilor prevăzute conform dispozițiilor art. 88 din Legea nr. 84/1996.
În privința celei de-a treia condiții de admisibilitate a ordonanței președințiale - neprejudecarea fondului - recurenții consideră că este îndeplinită prin aceea că, din examinarea sumară a cererii deduse judecății și a probatoriului care urmează a fi administrat, se poate constata conduita abuziva a pârâților, prin care se aduce atingere în mod continuu vieții private a recurenților și a drepturilor acestora prevăzute de dispozițiile Legii nr. 8/1996.
Totodată susțin recurenții că instanța de fond nu a avut în vedere probatoriul administrat în cauză în analiza cererii de ordonanță președințială, probatoriu care relevă faptul că intimații nu intenționează să scoată acestor fotografii și filme de pe site-ul web arătat. De asemenea instanța de fond trebuia să aibă în vedere că aceste fotografii care reprezintă portretul recurenților au fost preluate și de către alte site-uri, făcând obiectul unor comentarii care în mod cert produc prejudicii recurenților.
Instanța de fond ar fi trebuit să constate că nu mai poate intra în discuție existența unui prejudiciu produs recurenților, acesta fiind evident. Menținerea fotografiilor și filmelor pe site-ul pârâtei produce recurenților-reclamanți un prejudiciu tot mai mare.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 581-582.proc.civ, dispozițiile art. 304, art. 3041.proc.civ, precum și dispozițiile Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe.
Recurs legal timbrat.
Intimații au formulat întâmpinare, prin aceasta susținând în esență că instanța fondului a reținut în mod corect că nu s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a ordonanței președințiale, respectiv urgența, vremelnicia și neprejudecarea fondului. Utilizarea fotografiilor și filmelor la care fac referire recurenții nu este de natură a aduce un prejudiciu acestora din urmă în condițiile în care ele au fost realizate în locuri publice sau deschise publicului, surprind fapte publice ale unor persoane publice, iar respectiva utilizare a fost făcută în exercitarea libertății de a relata fapte reale.
Mai susțin intimații că, pentru utilizarea filmelor și fotografiilor menționate nu era nevoie de consimțământul recurenților reclamanți pentru că au fost realizate cu ocazia activităților publice ale unor persoane general cunoscute, situație care - potrivit cu prevederile art. 88 alin. 3 lit. a din Legea 8/1996 - exclude necesitatea obținerii unui astfel de consimțământ.
În recurs, recurenții au administrat proba cu înscrisuri.
Analizând recursul în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile formulate și de limitele stabilite prin art. 304 ind. 1 coroborat cu art. 129 alin. ultim pr.civ. Curtea constată caracterul fondat al acestuia.
Considerentele avute în vedere sunt următoarele:
Demersul judiciar al reclamanților-recurenți, formulat pe calea ordonanței președințiale, a fost determinat - potrivit susținerilor acestora - de atingerea adusă (ca urmare a publicării de către intimați a unor filme și fotografii realizate în timpul vacanței reclamanților, fără acordul acestora) dreptului lor la imagine și la protecția vieții private.
Dreptul pretins încălcat are, potrivit prevederilor art. 26 din Constituția României și art. 8 din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, valoare de drept fundamental.
Faptul existenței fotografiilor și filmelor la care reclamanții au făcut referire, cât și acela al utilizării lor în revista editată/redactată de către pârâții-intimați și pe site-ul web deținut de aceștia din urmă, este susținut de probatoriul administrat în cauză (și necontestat de către pârâți).
În acest context, reclamanții justifică - corespunzător unei verificări sumare specifice procedurii de ordonanță președințială - calitatea de titulari ai dreptului pretins încălcat.
Reținând că, prin prevederile art. 88 alin. 1.pr.civ. se asigură protecția dreptului fundamental menționat prin instituirea unei obligații corelative, în sarcina acelor subiecte de drept ce au făcut și dețin o fotografie, de a nu utiliza respectiva imagine fără consimțământul persoanei fotografiate (ca titular al dreptului la imagine și la protecția vieții private) și ținând seama de situația de fapt anterior expusă, Curtea constată că în speță se regăsesc elemente care conturează situația premisă analizei pretinse de către reclamanți.
Urgența măsurilor solicitate a se lua în cadrul ordonanței președințiale pendinte apare ca fiind o condiție care se verifică, fiind vorba de finalitatea urmărită, și anume aceea de a se înceta utilizarea, fără consimțământul recurenților-reclamanți, a respectivelor fotografii și filme, prejudiciul la care aceștia ar fi expuși prin prelungirea situației existente fiind - în considerarea valorilor morale ocrotite prin normele menționate - unul nesusceptibil de reparație în aceste coordonate.
Din perspectiva condiției vremelniciei, Curtea apreciază că și aceasta se verifică în speță pentru că între părți se derulează deja un proces de drept comun în cadrul căruia se analizează chiar fondul dreptului cercetat în această procedură sumară a ordonanței președințiale, așa încât măsura ce se solicită a fi luată în acest cadru procesual este menită a produce efecte pentru un timp limitat (respectiv până la pronunțarea unei hotărâri definitive în acțiunea de drept comun).
Cu privire la neprejudecarea fondului, reține Curtea că analiza făcută în acest cadru procesual - corespunzător considerentelor expuse anterior - nu poate produce efectul tranșării fondului litigiului în condițiile în care se verifică numai la nivelul aparenței existența dreptului și a vătămării pretinse de către reclamanți.
Prima instanță, deși a făcut o expunere teoretică și cu un caracter generic a condițiilor de admisibilitate a ordonanței președințiale, nu a stabilit legătura dintre aceste condiții și situația concret dedusă judecății, motiv pentru care Curtea a apreciat că se impune analiza expusă mai sus.
În ceea ce privește aprecierea primei instanțe - corespunzătoare apărărilor formulate de către pârâți - în sensul că în speță ar fi operantă excepția prevăzută la art. 88 alin. 3 lit. a din Legea 8/1996, Curtea constată că este greșită, fiind consecință a unei extinderi, nejustificate, a acestei prevederi legale dincolo de litera și spiritul ei.
Astfel, în conținutul normei menționate se face vorbire despre situația în care este vorba despre o persoană general cunoscută, iar portretul a fost executatcu ocazia activităților sale publice.
În ceea ce îi privește pe reclamanții, și, deși nu există vreun element probator de natură a conduce către concluzia că ar fi "persoane general cunoscute" în sensul reglementării menționate, prima instanță i-a inclus în sfera de aplicare a excepției prevăzute de art. 88 alin. 3 lit. a din Legea 8/1996 fără a justifica în vreun fel aplicarea în acest mod a respectivei norme.
Pe de altă parte, în privința celorlalți doi reclamanți care au un asemenea statut potrivit probatoriului existent, desfășurarea unor activități în locuri publice sau locuri deschise publicului, nu înseamnă în mod necesar că ar fi vorba de activități publice ale respectivelor persoane, în această din urmă categorie intrând numai acele expuneri (activități) ce au loc în cadrul unor manifestări publice la care aceste persoane ar fi participante.
O interpretare precum cea susținută de către intimații-pârâți și primită de prima instanță ar presupune o limitare nejustificată a protecției asigurate prin art. 88 din Legea 8/1996, într-o astfel de accepțiune persoanele publice putând fi beneficiarele protecției menționate numai pentru activitățile desfășurate în spațiile private, chiar dacă în mod obiectiv acestea sunt nevoite să iasă din aceste spații (private) pentru desfășurarea unor activități necesare derulării vieții lor private.
În ceea ce privește conduita pârâților, de utilizare - prin mijloace de comunicare în public - a fotografiilor și filmelor care îi reprezintă pe reclamanți în cadrul unor activități private (desfășurate în timpul vacanței petrecute cu familia într-o altă țară), Curtea apreciază că în evaluarea ei se impune a fi avute în vedere limitele stabilite în exercitarea libertății de exprimare prin art. 30 alin. 5 din Constituția României, conform căruia "libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea,viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine".
Dintr-o astfel de perspectivă, ținând seama de situația de fapt reținută cât și de protecția legală invocată de către reclamanți în privința dreptului lor la imagine și la protecția vieții private, nu se poate reține că respectiva conduită ar fi una care să se circumscrie limitelor permise de lege, spre a se aprecia că solicitarea reclamanților este de natură a restrânge exercițiul legitim al unui drept propriu pârâților intimați.
Față de considerentele expuse, de dispozițiile legale menționate cât și de prevederile art. 304 ind. 1.pr.civ. Curtea apreciază că este fondat recursul urmând a dispune, potrivit cu prevederile art. 312 alin. 3.pr.civ. admiterea acestuia și modificarea în tot a deciziei recurate, în sensul admiterii cererii de ordonanță președințială.
Pe cale de consecință, vor fi obligați pârâții la înlăturarea de pe site-ul web aflat la adresa www.cancan.ro a tuturor fotografiilor și filmelor în care sunt reprezentați reclamanții în cadrul unor activități private.
Se va interzice pârâților publicarea oricăror fotografii și filme care să-i reprezinte pe reclamanți în cadrul unor activități private, atât în cadrul revistei cât și pe site-ul web menționat.
În ceea ce privește capătul de cerere referitor la obligarea pârâților la plata de daune cominatorii - ca mijloc de constrângere pentru executarea obligațiilor care s-au stabilit în sarcina lor prin prezenta hotărâre - Curtea constată că o astfel de obligație nu este permis a fi stabilită potrivit cu prevederile art. 580 ind. 3.pr.civ. referitor la executarea obligațiilor de a face care presupun un fapt personal al debitorului, la lin. 5 al acestei norme dispunându-se în sensul că "pentru executarea obligațiilor prevăzute de prezentul articol nu se pot acorda daune cominatorii".
Se va lua act de faptul că recurenta nu solicită cheltuieli de judecată pentru această etapă procesuală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenții reclamanți, împotriva deciziei civile nr. 1359/09.09.2008 pronunțată de Tribunalul București, Secția a IV a Civilă, în contradictoriu cu intimata reclamantă și intimații pârâți SC MEDIA SRL,.
Modifică în tot sentința, astfel:
Admite în parte cererea.
Obligă pârâții la înlăturarea de pe site-ul web aflat la adresa www.cancan.ro a tuturor fotografiilor și filmelor în care sunt reprezentați reclamanții în cadrul unor activități private.
Obligă pârâții la interzicerea publicării oricăror fotografi și filme care să-i reprezinte pe reclamanți în cadrul unei activități private, atât în cadrul revistei cât și pe site-ul web al acesteia anterior menționat.
Respinge ca inadmisibil capătul de cerere privind acordarea daunelor cominatorii.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată azi în ședință publică, azi, 26.02.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - -
GREFIER
Tehred.
2ex/06.03.2009
Jud. fond TB 4
Președinte:Carmen Georgeta NegrilăJudecători:Carmen Georgeta Negrilă, Georgeta Stegaru, Elena
