Spete ordonanta presedintiala in drept comercial. Decizia 125/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția comercială, de
contencios administrativ și fiscal -
DOSAR Nr.-
DECIZIA NR.125/C/2008-
Ședința publică din 7 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Rițiu Roxana JUDECĂTOR 2: Boța Marilena
- - - JUDECĂTOR 3: Blaga Gabriela
- - - judecător
- - - grefier
&&&&&&&&&
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului comercial d eclarat de pârâta- " " SRL,cu sediul în O,-, -.77, jud.B în contradictoriu cu intimata reclamantă- " " SRL,cu sediul în O,-, -.77, jud.B împotriva sentinței nr.1292/COM din 10 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr-, având ca obiect ordonanță președințială.
Se constată că, fondul cauzei a fost dezbătut la data de 3 aprilie 2008, când părțile prezente au pus concluzii consemnate în încheierea din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea hotărârii cauzei pentru data de 7 aprilie 2008, pentru când intimata reclamantă a depus la dosar note de ședință și copia sentinței nr.48/COM/2008, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr-.
CURTEA D APEL
deliberând:
Asupra recursului comercial d e față, constată următoarele:
Prin sentința nr.1292 din 10 octombrie 2007, Tribunalul Bihora admis cererea precizată formulată de reclamanta - SRL, cu sediul în O,-, județul B în contradictoriu cu pârâta - SRL cu sediul în O,-, -.7. județul B, și pe cale de consecință a dispus evacuarea pârâtei din imobilul - spațiu comercial din O,-, -.7/, parter și demi-sol și a obligat pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 10,30 RON cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
În baza raporturilor locative stabilite de către părți, reclamanta a emis facturile fiscale aferente perioadei februarie - iulie 2007, în baza contractului de închiriere nr.4 din 15 martie 2004 încheiat între părți.
La data de 17 iulie 2007, administratorul pârâtei a declarat pe propria-i răspundere că se obligă să achite chiria aferentă perioadei februarie - iulie 2007 până la data de 31 iulie 2007, declarație care a fost dată în data de 17 iulie 2007.
Ulterior, la data de 10 august 2007, părțile semnează o convenție având ca obiect evacuarea pârâtei din spațiu și predarea acestuia cu precizarea că actul de închiriere cu nr.4 din 5 martie 2004 fost anulat, convenția având rolul de a stinge litigiile aflate pe rolul instanței de judecată, respectiv dosarul nr- al Judecătoriei Oradea, care a avut ca și obiect Ordonanța președințială de evacuare.
La termenul din 10 octombrie 2007, cu ocazia soluționării cererii, pârâta învederează că o parte din imobil l-a subînchiriat respectiv spațiul de la parter, începând cu data de 15 iunie 2007, datorită situației financiare dificile a pârâtei.
Așa cum rezultă din contractul de închiriere încheiat între părți la data de 15 martie 2004, acestea au prevăzut la art.10 pct. d, ca în cazul în care locatarul nu achită lunar chiria aferentă, contractul dintre părți încetează și de asemenea părțile au prevăzut o altă modalitate de încetare a contractului în situația prevăzută de art.10 lit. d în cazul în care locatarul renunță la spațiu din diferite motive.
Or, așa cum a recunoscut pârâta prin administrator, la termenul din 10 octombrie 2007, începând cu data de 15 iulie 2007, datorită situațiilor financiare dificile a cedat folosința spațiului unui terț, prin urmare aceasta echivalează cu renunțarea la folosința bunului închiriat, fapt pentru care, s-a reținut că, de la acea dată pârâta deține în mod abuziv spațiul, cu atât mai mult cu cât ulterior la data de 10 august 2007, prin convenție, s-a obligat să evacueze întreg spațiul.
Având în vedere că pe rolul instanței există pe calea dreptului comun acțiune în rezilierea contractului încheiat între părți respectiv la Judecătoria Oradea sub nr- și prin care s-a solicitat și evacuarea pârâtei din imobil, că potrivit adresei din 24 septembrie 2007 împotriva administratorului pârâtei s-a dispus începerea urmăririi penale pentru comiterea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art.290 Cod penal, văzând și adresa Asociației de proprietari "Lotus 98" din 13 septembrie 2007, prin care pârâta a fost somată să achite cheltuielile comune datorate pe perioada iunie - 2ugust 2007, instanța a apreciat că cererea astfel cum a fost formulată, întrunește elementele de admisibilitate prevăzute de dispozițiile art.581 Cod procedură civilă.
Sub acest aspect s-a reținut că începând cu data de 10 august 2007, conform convenției încheiată de părți, pârâta s-a obligat să predea spațiul locativ, dată de la care folosința acestuia apare abuzivă și având în vedere că împotriva administratorului societății s-a pornit urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiunii sancționată de art.290 Cod penal, instanța până la soluționarea definitivă a litigiului de drept comun dintre părți din dosarul nr- a Judecătoriei Oradea, a dispus în mod provizoriu evacuarea pârâtei din imobil.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs pârâta -" "SRL, solicitând instanței admiterea acestuia și modificarea în totalitate a sentinței, în sensul respingerii cererii de ordonanță președințială.
În motivare, recurenta a arătat că hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală.
Astfel, recurenta a subliniat că în cauză nu este îndeplinită condiția urgenței, întrucât susținerile reclamantei intimate referitoare la datoriile privind chiria restantă și cele vizând distrugerile produse imobilului, nu sunt reale, având în vedere că cererea de emitere a somației de plată pentru chiria restantă a fost respinsă.
Recurenta a mai precizat că, prin considerentele reținute de către prima instanță, aceasta s-a antepronunțat cu privire la unele aspecte vizând fondul litigiului, precum și că, prin motivarea sentinței, tribunalul trebuia să se limiteze la a analiza prevederile art.581 Cod procedură civilă.
Nu în ultimul rând, recurenta a arătat și că anterior lunii mai 2007, situația sa financiară a fost dificilă, că prin schimbarea structurii asociaților și a conducerii societății din mai 2007, activitatea ei s-a deblocat și că în perioadele mai - septembrie 2007 s-au achitat o parte din datorii, restul de sub 300 milioane lei vechi fiind conciliate cu furnizorii.
În drept au fost invocate prevederile art.582 Cod procedură civilă.
Intimata, prezentă la dezbaterea cauzei a solicitat respingerea recursului, fără cheltuieli de judecată.
Intimata a arătat că sentința atacată este temeinică și legală și de asemenea că acțiunea vizând fondul litigiului s-a soluționat.
Examinând hotărârea atacată, atât prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, instanța a reținut următoarele:
Conform art.581 Cod procedură civilă, instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Din cuprinsul prevederilor enunțate, se desprind condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale și anume: urgența, vremelnicia și neprejudecarea fondului, condiții ce trebuie a fi îndeplinite cumulativ.
Deși la momentul judecării cererii de ordonanță președințială, a fost îndeplinită condiția urgenței justificată de neplata chiriei și acumularea unor datorii locative, celelalte condiții de admisibilitate, respectiv vremelnicia și neprejudecarea fondului nu au fost îndeplinite.
În practica judiciară, s-a statuat că, măsura evacuării nu poate avea un caracter vremelnic, iar prin luarea unei asemenea măsuri se prejudecă fondul litigiului.
Din acest punct de vedere hotărârea instanței de fond este nelegală, astfel că observațiile recurentei circumscrise faptului că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de această procedură specială, sunt pertinente.
Pe de altă parte, se mai impune a se sublinia că urgența ca și condiție specifică a ordonanței președințiale trebuie să existe și u ocazia judecării recursului, or atâta vreme cât acțiunea vizând fondul litigiului s-a soluționat, în această fază procesuală nu mai este îndeplinită nici condiția urgenței.
Văzând aceste considerente, cum în cauză este incident motivul de recurs reglementat de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, recursul va fi admis ca fondat în baza art.312 Cod procedură civilă, iar sentința modificată în totalitate în sensul respingerii cererii de ordonanță președințială.
Instanța va lua act de faptul că, recurenta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECI D E:
ADMITE ca fondat recursul declarat de recurenta - " " SRL, cu sediul în O,-, -.77 împotriva sentinței nr.1292 din 10 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care a modifică în totalitate în sensul că:
Respinge cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta - " " SRL în contradictoriu cu pârâta - " " SRL.
Înlătură obligația pârâtei de a-i plăti reclamantei suma de 10,30 lei cheltuieli de judecată.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică azi 7 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red. dec. -
- în concept - 08.04.2008
- jud. fond. -
- dact. - 2 ex.
- 08.04.2008
Președinte:Rițiu RoxanaJudecători:Rițiu Roxana, Boța Marilena, Blaga Gabriela
