Spete ordonanta presedintiala in drept comercial. Decizia 1274/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 1274
Ședința publică din data de 13 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Nițu Teodor
JUDECĂTORI: Nițu Teodor, Tănăsică Elena Stan Aida
- - -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta - SA, cu sediul în Târgoviște,-, jud. D împotriva sentinței nr.522 din data de 5 august 2009 pronunțate de Tribunalul Dâmbovița în contradictoriu cu reclamanta - SRL, cu sediul în Târgoviște,-, jud.
Recursul este timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, potrivit chitanței nr. -/12.08.2009 și timbru judiciar de 0,15 lei, acestea fiind anulate de către instanță și atașate la dosarul cauzei
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurenta-pârâtă - SA, reprezentată de avocat din cadrul Baroului D și intimata-reclamantă - SRL, reprezentată de avocat - din cadrul Baroului D, cu împuternicirea avocațială nr. 188 depusă la dosar la fila 18.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea, luând act că nu se formulează alte cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Recurenta-pârâtă - SA, reprezentată de avocat, arată că este de notorietate publică faptul că infuzia de capital este una dintre modalitățile de redresare a unei societăți comerciale. În acest scop, s-a hotărât majorarea capitalului social, în interesul acționarilor și pentru menținerea locurilor de muncă ale salariaților. -se situația de fapt, se arată că intimata deține un număr de acțiuni al recurentei, administratorul acesteia deține, la rândul său, acțiuni, acesta din urmă fiind și administratorul - SRL, o societate concurentă; toate aceste aspecte nu pot conduce decât la concluzia că prin acțiunea reclamantei s-a urmărit scoaterea de pe piață a - SA.
Cu privire la criticile aduse hotărârii instanței de fond, recurenta consideră că nu erau îndeplinite condițiile de admisibilitate a ordonanței președințiale.
Astfel, referitor la urgența cererii de ordonanță președințială, în mod greșit judecătorul fondului a reținut că prin lăsarea hotărârii să își producă efectele s-ar crea o altă structură a acționariatului, deoarece în cuprinsul hotărârii s-a stabilit că în perioada de subscriere, acționarii pot subscrie proporțional cu acțiunile deținute, astfel că dacă subscriu toți acționarii, inclusiv reclamanta, se păstrează structura acționariatului, iar pretinsele prejudicii pe care le-ar suferi reclamanta sunt nereale.
Întrucât perioada de subscriere a fost stabilită 8.07-8.08.2009, iar hotărârea recurată a fost pronunțată pe 5 august 2009 (cu 3 zile înainte de sfârșitul perioadei de subscriere), se pune întrebarea firească unde se regăsește urgența.
Instanța de fond nu a analizat condiția neprejudecării fondului, recurenta considerând că sentința recurată nu numai că prejudecă fondul dar îl și rezolvă în totalitate, în condițiile în care dosarul de fond cu termen la 8.10.2009 nu mai are ce să soluționeze. Chiar dacă s-ar respinge acțiunea, societatea pârâtă a fost prejudiciată prin blocarea subscrierii de capital.
Cu privire la condiția aparenței dreptului, instanța de fond a făcut referire la decizia nr. 239/17.12.2008 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, însă această hotărâre se referă la anularea unor contracte de cesiune între membrii Asociației SA și nu are nicio legătură cu speța de față.
Așadar, singura concluzie îndeplinită de reclamantă a fost cea a existenței unei acțiuni în anulare pe rolul Tribunalului Dâmbovița.
Se solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și pe fond respingerea cererii de ordonanță președințială ca nefondată. Cu cheltuieli de judecată.
Intimata-reclamantă - SRL, reprezentată de avocat -, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică. Fără cheltuieli de judecată.
Recurenta a susținut în fața instanței de recurs presupusa intenție de eliminare a sa de pe piață. Această acuză este una nefondată, în speță neexistând o situație de concurență neloială.
Cu privire la motivele de recurs formulate, se arată că acestea sunt neîntemeiate, deoarece reclamanta a făcut dovada îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială: neprejudecarea fondului, vremelnicia măsurii dispuse și aparența dreptului în favoarea reclamantei.
În fapt, prin anularea contractelor de cesiune a acțiunilor, s-a modificat esențial structura acționariatului, astfel că lăsarea hotărârii să producă efecte, ar influența grav exercitarea dreptului de preferință.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr-, reclamanta - SRL a solicitat pe calea ordonanței președințiale suspendarea executării Hotărârii Adunării Generale a Acționarilor - SA din 20.06.2009.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin Hotărârea din data de 20.06.2009 s-a decis majorarea capitalului social al - SA cu suma de 4.738.818 lei prin emisiunea unui număr de 47.388.180 acțiuni în valoare nominală de 0,10 lei fiecare, majorarea făcându-se prin aport numerar, cu acordarea dreptului de preferință acționarilor existenți ai societății. În conformitate cu disp. art. 133 din Legea nr. 31/1990, odată cu intentarea acțiunii în anulare, reclamanta a cerut, pe calea ordonanței președințiale, suspendarea executării hotărârii atacate. Reclamanta a făcut dovada existenței unei acțiuni în anulare înregistrată pe rolul
Tribunalului Dâmbovița, respectiv dosarul nr- cu termen la 08.10.2009, a arătat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate, respectiv: urgența, măsura ordonată de instanță să fie și să nu prejudece fondul.
Cu privire la condiția urgenței, s-a arătat că suspendarea executării hotărârii atacate este necesară întrucât punerea în executare a hotărârii ar produce prejudicii iremediabile acționarilor, iar pe de altă parte s-ar crea o imagine falsă cu privire la solvabilitatea societății. Totodată, această hotărâre este adoptată cu încălcarea mai multor prevederi legale imperative.
Referitor la condiția neprejudecării fondului, reclamanta a arătat că au fost încălcate normele legale imperative prevăzute de art. 1532din Legea nr. 31/1990, cu ignorarea consecințelor diminuării activului net la mai puțin de J din valoarea capitalului social subscris, dovada fiind situațiile financiare anuale din 2008. Pe de altă parte, au fost încălcate procedurile legale referitoare la majorarea capitalului social, așa cum sunt reglementate de art. 216-219 din Legea nr. 31/1990.
Prin încălcarea acestor dispoziții legale imperative, în adoptarea hotărârii din 20.06.2009, reclamanta arată că se creează o aparență a dreptului în favoarea sa.
Sub aspectul vremelniciei măsurii luate, cererea de ordonanță președințială este justificată, în opinia reclamantei, întrucât suspendarea executării hotărârii atacate urmează să fie dispusă până la soluționarea acțiunii în anulare.
Prin sentința nr. 522 din data de 5 august 2009 Tribunalul Dâmbovițaa admis acțiunea formulată de reclamanta - SRL în contradictoriu cu pârâta - SA, dispunând suspendarea Hotărârii din 20.06.2009, până la soluționarea în fond a acțiunii în anulare a acestei hotărâri, ce formează obiectul dosarului nr- al Tribunalului Dâmbovița.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că temeiul formulării acțiunii îl reprezintă dispozițiile art. 133 pct. 1 din Legea nr. 31/1990 coroborate cu cele ale art. 581 Cod procedură civilă.
Cerințele impuse de art. 133 (1) din Legea nr. 31/1990 sunt îndeplinite întrucât reclamanta a făcut dovada formulării acțiunii în anulare a din 20.06.2009, dosarul aflându-se pe rolul Tribunalului Dâmbovița, cu termen la 8.10.2009.
Referitor la cele 3 condiții de admisibilitate ale ordonanței președințiale prev. de art. 581 Cod procedură civilă, instanța a constatat că sunt îndeplinite. Astfel, urgența constă în faptul că, prin lăsarea hotărârii să-și producă efectele sale, începând cu data de 8.08.2009, s-ar crea o altă structură a acționariatului societății față de cea existentă în prezent. În aceste condiții, după data de 8.08.2009 stabilită ca dată limită de subscriere a acțiunilor, viitoarele hotărâri ale societății ar fi adoptate cu această nouă structură a acționariatului, care ar putea crea prejudicii pentru reclamant. Or, aceste prejudicii ar putea fi evitate prin soluționarea litigiului de fond ce formează obiectul dosarului nr-, aflat pe rolul Tribunalului Dâmbovița, cu termen la 8.10.2009.
Cât privește aparența dreptului, s-a constatat că reclamanta a făcut dovada că acesta este în favoarea sa, prin decizia nr. 239/17.12.2008 a Curții de Apel Ploiești (filele 28-41), pronunțată în dosarul nr-, în care Curtea a admis apelul, a schimbat în parte sentința Tribunalului Dâmbovița, în sensul că a admis acțiunea și a
constatat nulitatea contractelor de cesiune de acțiuni, în număr de 319, contracte încheiate între membrii Asociației, iar această decizie nu este irevocabilă.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat recurs pârâta - SA, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
După expunerea situației de fapt, se invocă dispozițiile art. 304 pct.9 Cod pr.civilă, susținându-se că, referitor la urgența cererii de ordonanță președințială, argumentația judecătorului fondului este total nejustificată, ignorându-se faptul că prin subscrierea în mod proporțional cu acțiunile deținute se păstra structura acționariatului, grija instanței pentru eventualele prejudicii suferite de intimați fiind cel puțin bizară.
Mai arată recurenta că instanța de fond nu a analizat condiția neprejudecării fondului, în opinia recurentei sentința pronunțată nu numai că prejudecă fondul, dar îl și rezolvă în totalitate, deoarece, chiar și în situația respingerii acțiunii ce face obiectul dosarului nr-, răul pentru societate s-a produs, acest blocaj al operațiunii de majorare a capitalului aducând grave prejudicii.
Judecătorul fondului nu a analizat nici condițiile vremelniciei măsurii dispuse și cea referitoare la aparența dreptului, deoarece decizia nr. 239/17.12.2008 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești nu are nicio legătură cu speța dedusă judecății, singura condiție îndeplinită fiind cea prevăzută de art. 133 alin.1 din Legea nr. - și anume existența unei acțiuni în anulare pe rolul Tribunalului Dâmbovița.
Se solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și pe fond respingerea cererii de ordonanță președințială ca nefondată. Cu cheltuieli de judecată.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și a temeiurilor prevăzute de art.304 Cod pr.civilă, precum și sub toate aspectele potrivit art.3041Cod pr.civilă, Curtea reține că recursul este fondat, potrivit considerentelor ce urmează:
Instanța de fond a interpretat în mod eronat dispozițiile art. 581 Cod pr. civilă privind admisibilitatea ordonanței președințiale în cazul hotărârilor generale, în special art.133 din Legea nr.31/1990, republicată, privind societățile comerciale.
Hotărârea din 20 iunie 2009 adoptată de acționarii - SA Târgoviște a dispus majorarea capitalului social și este de notorietate faptul că infuzia de capital este mijlocul cel mai eficient de redresare a unei societăți comerciale, mai ales într-o perioadă de criză financiară și economică.
În acest scop s-a hotărât majorarea capitalului social în interesul societății comerciale, al acționarilor, dar și pentru menținerea celor peste 300 de locuri de muncă, important în acest caz fiind protejarea intereselor societății comerciale care are caracter general.
Nu este adevărat, așa cum a apreciat instanța de fond, că prin lăsarea Hotărârii să-și producă efectele, începând cu data de 8 august 2009 s-ar crea o altă structură a acționariatului, iar prin această nouă structură, s-ar putea crea prejudicii pentru reclamant datorită faptul că perioada de subscriere a fost respectată din punct de vedere legal, 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial, respectiv perioada 8 iulie - 8 august 2009.
Se poate observa că instanța de fond s-a pronunțat pe 5 august, respectiv cu 3 zile înainte de sfârșitul perioadei de subscriere, urgența hotărârii nerezultând în
această situație; mai mult decât atât, de la 8 iulie la 5 august s-au făcut subscrieri, protejându-se astfel drepturile și interesele acționarilor societății recurente, inclusiv a intimaților.
Mai trebuie arătat că eficiența activității societății comerciale depinde, printre mai mulți factori, și de resursele financiare care stau la dispoziția acesteia.
Dintre diversele surse de finanțare care stau la dispoziția societății, respectiv noi aporturi ale asociaților, credite, emitere de obligațiuni, venituri din realizarea unor acte de comerț, majorarea capitalului social este cea mai ieftină și, deci, cea mai benefică pentru societate.
Punerea în executare a hotărârii de majorare a capitalului social este în interesul general al societății comerciale recurente, inclusiv al reclamanților-intimați ca acționari; ea nu aduce prejudicii iremediabile acționarilor, fiind vorba de o susținere falsă, neapreciată ca atare de către instanța de fond. Ceea ce este important rezidă în apărarea interesului general al societății comerciale recurente, infuzia de capital, respectiv majorarea capitalului social, fiind în beneficiul tuturor.
Se mai poate observa că prin hotărârea s-a precizat termenul de subscriere, în mod legal, respectiv 30 de zile de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial; acesta nu este un termen procedural conform art.101 Cod pr. civilă, așa cum susțin în mod eronat intimații-reclamanți. În acest sens s-a stabilit perioada de subscriere, când toți acționarii pot sau puteau să subscrie proporțional la majorarea capitalului social în raport cu acțiunile care le dețin.
În acest caz, dacă toți acționarii subscriu se păstrează structura acționariatului la societatea recurentă-pârâtă - SA Târgoviște.
Așadar, reclamanții-intimați nu sunt interesați să observe că prin majorarea capitalului social activul net va fi pe plus. Făcându-se o simulare a situației activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, la 30 iunie 2009, incluzând și majorarea de capital, se poate observa că activul net este pe plus, respectiv 425.7745, față de bilanțul din 31.12.2008, deci societatea recurentă se poate redresa, dar probabil, unii acționari, cu interese contrarii, nu doresc acest lucru.
Se poate observa că instanța de fond nu a analizat condiția neprejudecării fondului cauzei în cazul ordonanței președințiale, aceasta chiar rezolvându-l în totalitate. Astfel, dacă instanța a suspendat hotărârea de majorare capitalului social, iar perioada de subscriere a fost de la 8 iulie la 8 august, se pune fireasca întrebare "ce se va mai hotărî când se va judeca fondul cauzei?"; însăși societatea recurentă este prejudiciată în buna desfășurare a activității economico-financiare și comerciale, iar dacă judecarea fondului durează mai mult timp situația este blocată, iar acest blocaj aduce prejudicii grave societății comerciale, deci inclusiv acționarilor reclamanți.
Cu privire la condiția vremelniciei măsurii luate, aceasta nu are caracter vremelnic pentru motivele învederate mai sus, în sensul că prin suspendarea executării hotărârii, până la soluționarea acțiunii în anulare, se soluționează litigiul în fond și este evident că nu se mai pune problema vremelniciei măsurii dispuse.
Referitor la aparența dreptului, instanța de fond a reținut că reclamanții "au făcut dovada că aceasta este în favoarea sa", făcând referire la decizia nr.239/17 decembrie 2008 a Curții de Apel Ploiești, fiind vorba de o falsă opinie, mai ales că decizia respectivă privește anularea unor contracte de cesiune între membrii asociației
SA și nu are nici o legătură cu prezenta cauză. Mai trebuie observat că împotriva deciziei s-a declarat recurs, care este în curs de soluționare la Înalta Curte de Casație și Justiție.
În această chestiune singura condiție îndeplinită de intimați, în cazul cererii lor, era cea prevăzută de dispozițiile art.133 alin.1 din Legea nr. 31/1990 republicată și anume faptul că pe rolul Tribunalului Dâmbovița există o acțiune în anulare, nefiind astfel îndeplinite condițiile de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială, conform art. 581 și urm. Cod pr. civilă.
Ca atare, instanța de fond a apreciat neîntemeiat că aceste condiții sunt îndeplinite, suspendând greșit executarea hotărârii din 20 iunie 2009, pentru majorarea capitalului social al societății recurente - SA Târgoviște.
Având în vedere cele arătate mai sus, în baza art.304 pct.8, 9, cu aplicarea art.3041și art.312 alin.2, 3 Cod pr. civilă, urmează a se admite recursul, se va modifica în tot sentința recurată, iar pe fond se va respinge cererea de ordonanță președințială privind suspendarea hotărârii din 20 iunie 2009, până la soluționarea în fond a acțiunii în anulare a acestei hotărâri, ce formează obiectul dosarului nr- pe rolul tribunalului Dâmbovița.
În baza art.274 și urm. Cod pr. civilă intimata-reclamantă va fi obligată să plătească recurentei-pârâte suma de 1000 lei, reprezentând onorariu avocat, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Văzând că cererea de recurs a fost legal timbrată,
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta - SA, cu sediul în Târgoviște,-, jud. D împotriva sentinței nr.522 din data de 5 august 2009 pronunțate de Tribunalul Dâmbovița în contradictoriu cu reclamanta - SRL, cu sediul în Târgoviște,-, jud.
Modifică în tot sentința în sensul că respinge cererea de suspendare hotărâre
Obligă intimata-reclamantă - SRL să plătească recurentei-pârâte - SA suma de 1.000 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 octombrie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Nițu Teodor, Tănăsică Elena Stan Aida
- - - - - -
Grefier
Red. / - 4 ex./ 19.10.2009
Dosar fond -- Tribunalul Dâmbovița
Jud. fond
Președinte:Nițu TeodorJudecători:Nițu Teodor, Tănăsică Elena Stan Aida
