Spete ordonanta presedintiala in drept comercial. Decizia 174/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ nr. operator 2928
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 174
Ședința publică din 5 februarie 2009
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Marian Bratiș
JUDECĂTOR 2: Nasz Csaba Bela
JUDECĂTOR 3: Cătălin
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanții în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al - SRL T împotriva încheierii nr. 47/CC/31.10.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- în contradictoriu cu pârâții - SRL T și, având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat pentru pârâta intimată - SRL, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat se acordă cuvântul reprezentantului pârâtei intimate care precizează că susține excepția lipsei calității procesuale pasive a - SRL T, invocată prin întâmpinare, iar cu privire la recursul declarat în cauză solicită respingerea acestuia ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a încheierii recurate, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin încheierea nr. 47/CC/31.10.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- s-a respins cererea formulată de reclamanții și - SRL, în contradictoriu cu pârâții - SRL și, având ca obiect ordonanță președințială.
În considerentele încheierii instanța a reținut că reclamanții au solicitat pe calea ordonanței președințiale instituirea unui sechestru asigurător asupra părților sociale pe care pârâtul le deține la - SRL cât și înființarea unei popriri asigurătorii asupra contului pe care societatea îl are deschis la terțul poprit BANCA BANK T, întemeindu-i cererea pe disp. art. 581.pr.c, art.452 lit.a pr. și art.907, 908 Cod comercial.
Reclamanții au invocat disp.art.452 lit. a pr. deși prin cererea formulată solicită instituirea unor măsuri asigurătorii, respectiv înființarea unui sechestru asupra părților sociale și înființarea unei popriri asigurătorii asupra contului pârâtei 2, situație în care sunt aplicabile prevederile art. 591 - 597 Cod procedură civilă, textul invocat de către reclamanți nefiind incident în prezenta cauză, referindu-se la efectuarea popririi în faza executării silite, ceea ce nu este cazul în speță.
Potrivit disp. art.591 Cod procedură civilă: "creditorul care nu are titlu executoriu dar a cărui creanță este constatată prin act scris și este exigibilă poate solicita înființarea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale debitorului dacă dovedește că a intentat acțiune".
Examinând înscrisurile depuse la dosar s-a constatat că nefiind îndeplinite cerințele dispozițiilor legale mai sus citate, în primul rând pentru că actul scris de care reclamanții înțeleg să se folosească intitulat "înscris privat contract" face referire la existența unui debit către pârâți, în sumă de 100.000 euro, convenindu-se însă ca plata să se facă în mod eșalonat și condiționat de o promisiune între IN VEST și sau o altă societate constituită de sau altă cumpărătoare, de semnarea contractului de construcție între - și societatea cumpărătoare a imobilului din și de achitarea și încheierea unor lucrări între și sau și firma cumpărătoare a imobilului din. Față de aceste prevederi contractuale confuze și interpretabile este imposibil de stabilit dacă acea creanță de 100.000 euro despre care se face vorbire este lichidă și exigibilă.
Aceleași dispoziții ale art.591 al. l pr. condiționează înființarea unui sechestru asigurător de existența unei dovezi privind intentarea unei acțiuni, reclamanții nu fac dovada înregistrării la instanță a acțiunii în pretenții formulată împotriva pârâților, depunându-se într-adevăr la dosar o copie a acțiunii fără ca aceasta însă să poate ștampila de înregistrare la instanță.
Reclamanții nu precizează în mod concret și exact dispozițiile legale în temeiul cărora solicită luarea măsurilor asigurătorii, însă în motivarea cererii precizează că există riscul ca pârâtul 1 să micșoreze averea pe care o deține, situație prevăzută de art.591 alin.3 pr. c, prin cesionarea părților sociale pe care le deține în cadrul societății pârâte SRL, fără însă a face nici un fel de probe în acest sens.
Prevederile art.581 pr. și ale art.908, 908 Cod comercial, arunci când se solicită luarea unor măsuri asigurătorii trebuie coroborate în mod obligatoriu cu prev.art.591-597. pr.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs reclamanții în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al - SRL T solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii cererii de luare a măsurilor asiguratorii.
În motivare se arată că instanța a reținut greșit ca in speță nu ar fi aplicabile dispozițiile art.591 al.l pr.civ. care condiționează înființarea unui sechestru asigurător de existenta unei dovezi privind înregistrarea unei acțiuni în pretenții. Sub acest aspect instanța a considerat eronat că nu s-ar fi făcut aceasta dovada, întrucât copia acțiunii pe fond depusă la dosar nu ar fi înregistrată la instanță. în realitate acțiunea în pretenții este înregistrată și face obiectul dosarului nr- al Tribunalului Timiș, cu termen la 02.12.2008.
Instanța a mai considerat greșit că este imposibil de stabilit dacă creanța de 100.000 de euro este lichida si exigibilă. Or, din contractul de intermediere de afaceri din 20.12.2004 încheiat între reclamanți și pârâți, depus la dosarul cauzei - rezultă fără dubiu că există o creanță lichidă, fiind exprimată în bani, și exigibilă, toate tranșele de plată fiind de mult timp scadente.
S-a mai considerat cu totul greșit de către instanță, că nu s-ar fi precizat în mod concret și exact dispozițiile legale în temeiul cărora s-a solicitat luarea masurilor asigurătorii. Or, sub acest aspect s-a motivat în drept acțiunea, menționând în mod explicit dispozițiile art.581 pr.civ, art.908, 909 Cod comercial, care se coroborează cu prevederile art.591-597 Cod civil.
O alta omisiune a instanței de fond, constă în omiterea din cuprinsul încheierii atacate a oricărei referiri asupra împrejurării că reclamanții au depus cauțiune în cuantumul legal, acțiunea fiind admisibilă și din acest punct de vedere.
Pe fond s-a dovedit că parata, care este obligată la plată în solidar cu pârâtul este aproape în pragul falimentului având ipotecă pe toate bunurile așa cum rezulta din CF nr. 1427 cu nr. cadastral 296/a/l/a/l/l/l/l/l/l/a și din documentele anexate care dovedesc obligații restante la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor pentru șomaj, la bugetul asigurărilor de sănătate, la bugetul asigurărilor sociale de stat.
Recurenții solicită să se observe că cererea îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art.581 pr.civ. respectiv urgenta (prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara), vremelnicia (s-a solicitat indisponibilizarea părților sociale ale paratei și instituirea unui sechestru asigurător până la soluționarea acțiunii pe fond) și neprejudicierea fondului (s-a solicitat această măsură numai temporar, până la judecarea acțiunii pe fond).
În cauză a formulat întâmpinare pârâta - SRL T solicitând respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a încheierii recurate și obligarea recurenților la cheltuieli de judecată, arătând în motivare că, chiar dacă în convenția din 20.12.2004, anexată cererii introductive este indicată ca parte și societatea, cu specificația angajării societății ".prin reprezentantul său legal.", acest fapt nu corespunde realității. La data de mai sus, d-ul nu deținea calitatea de administrator al societății.
Dincolo de problematica calității de parte a societății în convenția din 20.12.2004 - esențială și în soluționarea prezentei cauze - lecturarea considerentelor hotărârii recurate relevă că judecătorul de la prima instanță și-a motivat soluția de respingere a cererii având în vedere nu numai interdependența obligațiilor contractuale asumate de părți, ci și faptul că"Față de prevederile contractuale confuze și interpretabile este imposibil de stabilit dacă creanța de 100.000 euro despre care se face vorbire.." este certă, punând sub semnul îndoielii însăși existența creanței reclamate de petenți.
Mai mult, prima instanța și-a motivat soluția inclusiv pe lipsa dovezii intentării acțiunii și pe cea a omisiunii indicării temeiului legal al cererii de înființare a sechestrului asigurător, reținând absolut corect că dispozițiile art.452 lit. a pr.civ. nu sunt incidente speței. Raportat la posibilitatea încadrării cererii pe motivul prev. de art.591 alin.3 pr.civ. prima instanță a conchis că alegațiile petenților nu pot fi primite deoarece nu au fost administrate nici un fel de dovezi în sensul probațiunii celor afirmate.
Examinând cu prioritate, conform dispozițiilor art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, excepția lipsei calității procesuale pasive formulată de către intimata - SRL, Curtea de apel constată că aceasta este neîntemeiată, urmând a fi respinsă pentru următoarele considerente.
Problema valabilității reprezentării acestei pârâte de către pârâtul 2, precum și a veridicității, în fapt sau în drept, exercitării mandatului de administrator, pentru aceeași societate comercială pârâtă, de aceeași persoană, cu prilejul încheierii convenției între părți, intitulată "înscris privat", "contract", nu își găsește cadrul judiciar corect de rezolvare pe calea incidentală oferită de instituția măsurilor asiguratorii, ci în cadrul dezbaterii acțiunii de drept comun comercial, aflată pe rolul Tribunalului Timiș, fiind o problemă de validitate a însăși convenției mai sus arătate, deci chestiune de judecată asupra fondului raportului juridic dedus judecății. Curtea relevă că în procedura de examinare a cererii pentru ordonanță președințială, reglementată de art. 581 Cod procedură civilă, cu referire la luarea unor măsuri asiguratorii prevăzute de art. 591 - 597 Cod procedură civilă, instanța are obligația de a se abține de la orice evocări privind fondul cauzei.
Analizând recursul declarat de reclamanți prin prisma motivelor invocate, a apărărilor formulate și potrivit dispozițiilor art. 304, 3041și 306 alin. 2 Cod procedură civilă, Curtea constată că acesta este nefondat pentru motivele ce succed:
Curtea de Apel ca instanță de control judiciar asupra hotărârii civile pronunțate de Tribunal, statuează că soluția primei instanțe este corectă și motivată, câtă vreme reclamanții nu au înțeles să valorifice în integralitate variantele propuse de legiuitorul procesual civil în conținutul prevederilor art. 591 alin. 1-3 Cod procedură civilă, pentru măsura sechestrului asigurator, respectiv prevederile art. 597 Cod procedură civilă, în privința măsurii popririi asiguratorii. În mod judicios a apreciat Tribunalul că în condițiile în care teza prevăzută de art. 591 alin. 1 Cod procedură civilă nu poate fi primită, creanța invocată nefiind lichidă și exigibilă, iar teza conținută de art. 591 alin. 3 Cod procedură civilă nu a fost susținută prin probe, de natură să dovedească pericolul de micșorare sau dispariție a activului patrimonial al pârâților, cererea pentru luarea măsurilor asiguratorii este neîntemeiată.
În plus, Curtea de Apel statuează că cererea pentru luarea măsurilor asiguratorii a sechestrului și popririi, pe calea și în cadrul procedurii de rezolvare a ordonanței președințiale, sub regimul juridic impus de dispozițiile art. 581 și 582 Cod procedură civilă, este inadmisibilă. Aceasta întrucât, pe de o parte, cererea pentru luarea măsurilor sechestrului asigurator este reglementată de alte dispoziții, cu titlu expres, și anume de cele ale art. 591-596 Cod procedură civilă, iar măsura popririi asiguratorii, în mod identic, de dispozițiile art. 597 raportat la prevederile art. 592-595 Cod procedură civilă.
Din examenul sistemic al acestor dispoziții nu rezultă nici o normă de trimitere la condițiile și procedura ordonanței președințiale. Dimpotrivă instituția procesual civilă a măsurilor asiguratorii se bucură de un regim juridic autonom, de sine stătător.
Așa fiind, se va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a - SRL T, de asemenea se va respinge recursul reclamanților și - SRL T împotriva încheierii nr. 47/CC/31.10.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a - SRL
Respinge recursul reclamanților și - SRL T împotriva încheierii nr. 47/CC/31.10.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 5 februarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Dr. - - - - - - -
GREFIER,
Red./09.02.2009
Tehnored /13.02.2009
Instanță fond: Tribunalul Timiș
Judecător-sindic -.
2 ex.
Președinte:Marian BratișJudecători:Marian Bratiș, Nasz Csaba Bela, Cătălin
