Spete ordonanta presedintiala in drept comercial. Decizia 300/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia civilă nr.300/COM

Ședința publică de la 2 martie 2009

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: Adriana Gherasim

JUDECĂTOR 2: Kamelia Vlad

JUDECĂTOR 3: Monica Costea

Grefier - -

S-a luat în examinare recursul comercial formulat de reclamanta SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE CRUCE ROȘIE DIN ROMÂNIA - cu sediul în B,-, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 473/COM/21.01.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța - Secția comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - pârâtă SC SRL, cu sediul în M,-, bloc 1, parter, județul C, având ca obiect ordonanță președințială.

Dezbaterile asupra fondului motivelor de recurs au avut loc în ședința publică din 23 februarie 2009, și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Instanța, pentru a da posibilitatea părților de depune concluzii scrise și având nevoie de timp pentru a delibera, în conformitate cu disp. art.260 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de 2.III.2009, când a pronunțat următoarea hotărâre.

CURTEA

Asupra recursului comercial d e față:

1. Obiectul și părțile litigiului

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța sub nr- reclamanta SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE CRUCE ROȘIE a solicitat - în contradictoriu cu pârâta SRL - să se dispună pe calea ordonanței președințiale sistarea lucrărilor de construcție realizate de pârâtă pe terenul de 2301,32 de metri pătrați situat în M, strada - - zona Spitalului Municipal, județul C, cu numărul cadastral 2149, intabulat în cartea funciară a municipiului M sub nr. 3586 - până la soluționarea cauzei înregistrate pe rolul Tribunalului Constanța sub nr-.

Reclamanta relevă în susținere că litigiul de fond aflat pe rolul Tribunalului Constanța se referă la constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificată sub nr. 30.5.01.2005 încheiat între Municipiul M și SRL, operațiunea juridică fiind nulă potrivit art. 21 alin. 5 din legea 10/2001; în cadrul acestei acțiuni s-a formulat și o cerere de revendicare a suprafeței de teren aflată în proprietatea reclamantei, drept real recunoscut și consfințit în favoarea SOCIETĂȚII NAȚIONALE DE CRUCE ROȘIE prin sentința civilă 555/2008 pronunțată de secția civilă a Tribunalului Constanța în dosarul -; terenul de 2301,32 de metri pătrați face parte dintr-o suprafață mai mare - de 29.000 de metri pătrați, care a format obiectul unei notificări adresate Primăriei M în condițiile legii 10/2001; o dată declanșată procedura administrativă și judiciară, orice înstrăinare a imobilului era interzisă, fapt ce nu a împiedicat vânzarea frauduloasă a terenului către pârâta SRL; societatea a demarat edificarea unor construcții destinate agrementului pe acest teren, fapt care produce un prejudiciu tot mai mare reclamantei, având în vedere că obligația de despăgubire a de rea credință urmează a-i greva patrimoniul; fiind întrunite și celelalte exigențe impuse de art. 581 Cod Procedură Civilă, se impune sistarea lucrărilor de construire până la clarificarea situației juridice a imobilului litigios; în drept au fost invocate dispozițiile art. 581 Cod Procedură Civilă și art. 21 alin. 5 din legea 10/2001.

Au fost depuse în copie notificarea 1310/2001, dispoziția Primarului Municipiului M nr. 356/2003, contractul de vânzare-cumpărare 30/2005, schițe de plan ale imobilului situat în M, strada - - zona Spitalului Municipal, cererile de chemare în judecată și de intervenție formulate în dosarele - și - ale Tribunalului Constanța, un raport de expertiză întocmit în dosarul - al Tribunalului Constanța, corespondență purtată cu pârâta și cu Primăria M și înscrisuri doveditoare ale dreptului de proprietate al reclamantei asupra terenului în litigiu.

Legal citată, pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii ca nefondată; a învederat că cel puțin două din condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale nu sunt întrunite - urgența și aparența dreptului în favoarea reclamantei; astfel, nu s-a demonstrat probatoriu existența unei pagube iminente încercate de reclamantă prin continuarea lucrărilor de construcție, iar intervalul cuprins între momentul notificării și momentul introducerii cererii întemeiate pe dispozițiile art. 581 Cod Procedură Civilă este de aproximativ 10 luni; atât timp cât înscrisurile prezentate nu fac dovada includerii suprafeței de 2301,32 de metri pătrați în suprafața de teren restituită reclamantei, aparența dreptului de proprietate asupra imobilului litigios nu este în favoarea reclamantei, iar sentința civilă - a Tribunalului Constanța nu este opozabilă reclamantei; Societatea Națională de Cruce Roșie a înregistrat pe rolul Tribunalului Constanțao cerere identică de sistare a lucrărilor,care a fost respinsă prin sentința civilă 4142/COM/20.11.2008; a fost anexată în copie hotărârea amintită.

2. Hotărârea tribunalului

Prin sentința civilă nr. 473/COM/2009 Tribunalul Constanța - Secția comercială a respins ca nefondată cererea formulată de reclamanta Societatea Națională de Cruce Roșie în contradictoriu cu pârâta SRL având ca obiect sistarea lucrărilor de construcție de către cea din urmă, pe terenul de 2301,32 mp situat în M, str. - până la soluționarea cauzei înregistrate pe rolul Tribunalului Constanța sub nr-.

Cererea reclamantei a fost formulată în procedura specială a ordonanței președințiale.

Pentru a dispune astfel a reținut, în esență, prima instanță că reclamanta nu a făcut dovada întrunirii cumulative a condițiilor legale instituite de dispozițiile art.581 Cod procedură civilă.

S- arătat că nu au fost justificate urgența și iminența unei pagube în contextul în care prejudiciul afirmat de reclamantă prin continuarea lucrărilor de construire este probabil și în nici un caz iminent, atâta vreme cât regimul juridic al a imobilului litigios nu este clarificat pe cale judiciară.

3. Recursul

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs reclamanta criticând- pentru nelegalitate.

S-a arătat că instanța de fond nu a intrat în cercetarea fondului ci a analizat pur teoretic situația de rea-credință.

O altă critică a vizat faptul că eronat s-a reținut că pericolul nu este iminent pentru că nu este cert, interpretare ce denotă aplicarea greșită a noțiunii de " iminență".

Instanța și-a depășit limitele învestirii prin cercetarea situației viitoare și eventuale a dezdăunării de rea-credință dar și prin aprecierea asupra posibilității eventuale a demolării construcțiilor; în plus cauza a fost soluționată fără a ține seama de limitele casării.

Intimata a anexat la dosar note scrise.

În susținerile motivelor de recurs precum și a susținerilor lor, părțile s-au prevalat de proba cu înscrisuri.

Au fost anexate la dosarul cauzei: cererea de intervenție în interes alăturat apelanților - pârâți Municipiul M prin Primar și Primarul Municipiului în cauza ce formează obiectul dosarului - al Curții de Apel Constanța; dovezi ale existenței pe rolul instanțelor a litigiilor părților: dosar - aflat pe rolul Tribunalului Constanța având ca obiect - prelungirea autorizației de construcție, dosar nr- aflat pe rolul Curții de APEL CONSTANȚA având ca obiect - apel împotriva hotărârii de respingere a cererii de sistare lucrări, dosar - aflat pe rolul Tribunalului Constanța - Secția civilă având ca obiect constatare nulitate contract de vânzare-cumpărare a terenului litigios, sentința civilă 4142/COM/2008 a Tribunalului Constanța.

Recurenta a anexat la dosar concluzii scrise.

4. Curtea

Reglementată de art. 581 - 582 Cod procedură civilă, ordonanța președințială necesită, pe lângă condițiile generale ale oricărei cereri în justiție, îndeplinirea unor condiții speciale de admisibilitate: urgența, caracterul vremelnic al măsurii ce se solicită a fi luată pe această cale, neprejudecarea fondului cauzei. Dat fiind că, deși are caracter provizoriu, orice măsură dispusă în procedura ordonanței președințiale trebuie să fie conformă cu dreptul, aparența dreptului se constituie într-o altă condiție specifică de admisibilitate a ordonanței președințiale.

Potrivit art.581 alin. 1 Cod procedură civilă, existența urgenței presupune păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

În materie de ordonanță președințială, urgența trebuie să rezulte din fapte concrete, specifice fiecărui caz în parte și trebuie să persiste pe tot parcursul judecății, atât în primă instanță, cât și în căile de atac.

Doctrina și practica judiciară sunt constante în a aprecia ca ordonarea sistării executării unor lucrări (precum și impunerea oricărei alte obligații de a face) se poate dispune, pe calea ordonanței președințiale, ori de câte ori este vorba despre un abuz, prin care s-ar prejudicia un drept real necontestat.

În cauză, judecătorul fondului a reținut, în lumina dispozițiilor art. 581 cod pr. Civilă că cerința instituită de acest text, referitoare la existența unei pagube iminente ce nu s-ar putea repara nu este îndeplinită.

Curtea apreciază că, prima instanță, coroborând probatoriile administrate de părți, judicios a reținut în sensul lipsei caracterului iminent al prejudiciului încercat de reclamantă atâta vreme cât regimul juridic al terenului în speță nu este clarificat pe cale judiciară.

Aceasta în contextul în care deși reclamanta a obținut, în anul 2008,o sentință judecătorească de recunoaștere a dreptului său de proprietate,ea este nedefinitivă iar pârâta a edificat lucrările de construcție în baza unor autorizații de construcție ce nu au fost anulate sau desființate, pe un teren pe care aceasta l-a cumpărat cu act autentic de vânzare-cumpărare,în anul 2005.

În consecință, așa cum a reținut și prima instanță, recurenta-reclamantă nu a probat care ar fi prejudiciul iminent, de natură a justifica luarea măsurii de oprire lucrărilor edificate de societate în baza unor autorizații de construire eliberate conform legii, pe terenul pe care îl deține în proprietate.

Prin urmare, față de cele arătate nu poate fi primită critica potrivit cu care soluția recurată a fost pronunțată fără a se intra în cercetarea fondului dar nici cea referitoare la greșita aplicare a noțiunii de "iminență". Referirile la situația de rea credință vin să susțină concluzia referitoare la lipsa condiției privind existența unei pagube ce nu se mai poate repara.

Din ansamblul considerentelor expuse de către prima instanță și care au fundamentat soluția sa nu rezultă că examinarea existenței pagubei și iminența producerii sale, în patrimoniul reclamantei s-au făcut în afara limitelor învestirii instanței,ci dimpotrivă, chiar aceste limite au impus analiza acestei condiții.

În ce privește limitele casării se reține că nici această critică nu se confirmă.

Aceasta pentru că, așa cum rezultă din paragrafele 4 și 5 ale filei 5 din hotărârea pronunțată soluția primei instanțe s-a întemeiat în principal pe neîndeplinirea uneia din condițiile textului, respectiv pe aceea privindiminența producerii unei prejudiciu.Și cum condițiile cerute de text sunt cerute cumulativ,lipsa uneia dintre ele atrage respingerea cererii formulate în procedura ordonanței președințiale.

În raport de cele arătate nu se poate reține că s-ar fi încălcat limitele casării trasate de dispozițiile deciziei civile nr.913/com/2008.

Fără a fi însă amplu analizată s-a mai reținut și lipsa urgenței în cauză.

Corect a reținut prima instanță și acest aspect întrucât raportat la momentul sesizării instanței, urgența nu se justifică, în condițiile în care, de la momentul la care recurenta-reclamantă a cunoscut (cel mai târziu) faptul edificării lucrărilor (10.09.2007) și până la momentul formulării cererii de sistare a acestora, au trecut aproximativ 10 luni.

Totodată lucrările au fost sistate întrucât Primarul Orașului Mar efuzat să prelungească autorizația de construcție, motiv pentru care a fost sesizată instanța de contencios administrativ cu acțiunea înregistrată sub nr. -, prin care s-a solicitat obligarea acestuia la prelungirea autorizațiilor de construcție nr.426 și 427/11.10.2006.

Față de cele arătate, Curtea va reține că hotărârea pronunțată nu se impune a fi reformată, astfel că în raport de disp. art.312 Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat.

Instanța va face aplicarea disp. art. 274 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul comercial formulat de reclamanta SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE CRUCE ROȘIE DIN ROMÂNIA - cu sediul în B,-, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 473/COM/21.01.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța - Secția comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - pârâtă SC SRL, cu sediul în M,-, bloc 1, parter, județul C, având ca obiect ordonanță președințială.

Obligă recurenta la plata către intimată a sumei de 1.190 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 2 martie 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

03 martie 2009

jud.fond.

red.dec.jud. - 6.03.2009

tehnored.Gref. 2ex/09.03.2009

Președinte:Adriana Gherasim
Judecători:Adriana Gherasim, Kamelia Vlad, Monica Costea

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete ordonanta presedintiala in drept comercial. Decizia 300/2009. Curtea de Apel Constanta