Spete ordonanta presedintiala in drept comercial. Decizia 360/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 360R
Ședința publică de la 14 iulie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Silvia Pană
JUDECĂTOR 2: Melania Stanciu
JUDECĂTOR 3: Mihaela Paraschiv
GREFIER - - -
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta - reclamantă împotriva sentinței civile nr. 498 din 08.04.2009, pronunțată de Tribunalul București, Secția a III- Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - pârâtă SC ROMÂNIA SA.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta - reclamantă prin avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 13503/07.04.2009 și intimata - pârâtă SC ROMÂNIA SA, prin avocat în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 43 din dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul intimatei - pârâte SC ROMÂNIA SA, față de soluția pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr-, invocă excepția lipsei de interes în promovarea prezentei cereri de recurs formulată de recurenta - reclamantă. În acest sens depune extras din sistemul informatic Ecris, precizând că hotărârea pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul București nu este redactată. În susținerea excepției invocate, consideră că în raport de măsura dispusă, prezenta cerere de recurs ar trebui respinsă ca lipsită de interes. Totodată, susține că măsura sechestrului, potrivit art.9 din OUG nr. 100/2005 este o măsură alternativă, iar o măsură cumulativă nu și-ar mai atinge finalitatea. De asemenea, arată că nu este îndeplinită condiția urgenței.
Reprezentantul recurentei - reclamante solicită lămuriri referitor la excepția invocată la acest termen de judecată, respectiv dacă aceasta vizează fondul cauzei.
Reprezentantul intimatei - pârâte SC ROMÂNIA SA, arată că excepția lipsei de interes vizează cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta. De asemenea, susține că pentru lămurirea situației de fapt este necesară depunerea cererii de chemare în judecată, care nu se regăsește la dosarul cauzei. Totodată, arată că cele două acțiuni sunt distincte.
Reprezentantul recurentei - reclamante depune cererea de chemare în judecată. Precizează că trebuie să existe la dosarul cauzei cererea de chemare în judecată prin care s-a solicitat înființarea sechestrului asupra tuturor unităților din produsul farmaceutic și încheierea de ședință prin care au fost respinse excepțiile de litispendență și conexitate. Astfel, arată că înțelege să se folosească de aceste înscrisuri. În ceea ce privește chestiunile de drept, arată că măsurile provizorii și de asigurare prevăzute de art.9 din OUG nr. 100/2005 sunt puse la dispoziția titularului dreptului de proprietate încălcat. În acest sens solicită instanței acordarea unui termen de judecată scurt pentru a depune aceste înscrisuri sau amânarea pronunțării.
Reprezentantul intimatei - pârâte SC ROMÂNIA SA, nu se opune cererii de amânare a cauzei sau de amânare a pronunțării, însă consideră că aceste probe nu sunt utile cauzei. Precizează că OUG 100/2005 pune la dispoziția titularului dreptului protejat măsurile pe care le poate solicita pe calea ordonanței președințiale pentru a înlătura o vătămare. Din această perspectivă, lipsa interesului în această cerere se poate limita la măsura dispusă. Susține că nu pot fi luate ambele măsuri. De asemenea, verificând rațiunea și finalitatea unei cereri, susține că prezenta cerere nu mai justifică interes.
Referitor la susținerile reprezentantului intimatei - pârâte referitoare la lipsa de interes a reclamantei, reprezentantul recurentei - reclamante, arată că se pretinde că interesul a încetat să mai fie unul actual la momentul cererii de sechestru. Precizează că pronunțarea deciziei de admitere a cererii de sechestru judiciar ce va permite indisponibilizarea produsului farmaceutic al reclamantei existent în depozitele acesteia și în rețelele de distribuție a produsului nu lipsește de interes prezenta cerere ce vizează încetarea provizorie a fabricării, oferirii spre vânzare, vânzarea sau importul în vederea folosirii sau a oferirii spre vânzare sau a vânzării și de retragere provizorie de îndată de pe piața din România și din toate rețelele sale de distribuție din România a produsului farmaceutic. De asemenea, arată că cele două acțiuni au obiect și finalitate diferite.
Reprezentantul intimatei - pârâte SC ROMÂNIA SA, arată că nu pretinde că există suprapunere de obiect, dar susține că de vreme ce titularului i s-a oferit o măsură pentru înlăturarea vătămării, nu mai justifică interes pentru a pretinde oad oua măsură.
Curtea deliberând asupra cererii de probe formulată de către reprezentantul recurentei - reclamante, urmează să o admită în parte, respectiv cererea de chemare în judecată prin care s-a solicitat înființarea sechestrului asupra tuturor unităților din produsul farmaceutic MR 35, depusă la acest termen de judecată, urmând să respingă depunerea celorlalte înscrisuri.
Curtea acordă cuvântul părților pe cererea de recurs.
Reprezentantul recurentei - reclamante solicită admiterea recursului formulat împotriva sentinței civile nr. 498 din 08.04.2009, pronunțată de Tribunalul București, Secția a III- Civilă, astfel cum a fost formulat. În susținerea motivelor de recurs, arată că Brevetul de invenție RO/EP - protejează un comprimat matricial care permite eliberarea prelungită a trimetazidinei, sub formă de diclorhidtrat, după administrare pe cale orală, iar revendicările pentru care este protejată invenția reclamantei se împart în două categorii, astfel, revendicările de la 1-15, prin care sunt protejate substanțe - anume "comprimate matriciale" și revendicarea 16, prin care este protejat "procedeul de preparare a unui comprimat matricial". substanțelor din compunerea produsului comercializat de pârâtă și cel rezultat din Brevet a fost recunoscută de pârâtă, prin demersul acesteia de anulare a Brevetului. Mai arată că produsul comercializat de pârâtă este un generic al produsului original, comercializat pe baza Brevetului. Totodată, invocă dispozițiile art.704 alin.1 din Legea nr. 95/2006, în care se precizează că procedura de autorizare de punere pe piață a unui medicament nu are nici o relevanță asupra vreunui conflict intervenit între deținătorul autorizației de punere pe piață și titularul unui drept de proprietate industrială. Astfel, susține că pârâta trebuie să facă dovada aparenței de legalitate în favoarea acesteia, în condițiile în care folosește un produs ce conține compuși protejați prin Brevet.
Totodată, arată că pârâta este singura dintre comercianții acre produc astfel de medicamente care practică prețul cel mai mic.
Referitor la principiul proporționalității invocat de către intimata - pârâtă, susține că ordonanța președințială, ca urmare a încălcării unui brevet de invenție este expres prevăzută de art.9 alin.1 din OUG nr.100/2005 și măsura solicitată este destinată unuia dintre cei mai mari producători de medicamente de pe piață.
Pentru toate aceste susțineri, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat. Cu cheltuieli de judecată, pe care le va solicita pe cale separată.
Reprezentantul intimatei - pârâte SC ROMÂNIA SA, solicită respingerea recursului formulat împotriva sentinței civile nr. 498 din 08.04.2009, pronunțată de Tribunalul București, Secția a III- Civilă, ca nefondat. Continuând, arată că medicamentul este un generic al substanței active trimetazidină. De asemenea, susține că nu se protejează nici un compus din Brevetul reclamantei și nici din produsul aflat pe piață, ci protejează o matrice (compus complex de săruri). Totodată, arată că partea pe care o reprezintă folosește sistemul produselor filmate. Mai arată că instanța de fond a reținut, în mod corect, că nu se poate aprecia că pârâta a încălcat drepturile exclusive ale reclamantei, prin producerea și comercializarea produsului. Totodată, pe fondul problemei, solicită să se constate profilul medicamentului acuzat, arătând că intimata - pârâtă funcționează legal. Susține că acțiunea în anulare a fost promovată în urmă cu doi ani, iar în această acțiune nu se regăsește suprapunerea medicamentului cu Brevetul. Fără cheltuieli de judecată.
Având cuvântul în replică, reprezentantul recurentei - reclamante susține în acțiunea în anulare se menționează expres medicamentul și brevetul obținut de partea pe care o reprezintă. Totodată, invocă dispozițiile art.704 alin. 1 din Legea 95/2006.
Curtea reține în pronunțare cererea de recurs formulată de recurenta - reclamantă împotriva sentinței civile nr. 498 din 08.04.2009, pronunțată de Tribunalul București, Secția a III- Civilă și pe excepția lipsei de interes în promovarea cererii de recurs formulată de recurenta - reclamantă, invocată de către intimata - reclamantă.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată la 19.11.2008, sub nr-, pe rolul Tribunalului București Secția a III-a Civilă, reclamanta a formulat în contradictoriu cu pârâta SC ROMANIA SA, în temeiul disp. art. 581 și urm. și art. 9 din OUG nr. 100/2005 cerere de ordonanță președințială, fără citarea părților, prin care a solicitat să dispună:
1.obligarea pârâtei să înceteze provizoriu fabricarea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau importul în vederea folosirii sau a oferirii spre vânzare sau a vânzării și să-și retragă provizoriu de îndată de pe piața din România și din toate rețelele sale de distribuție din România produsul farmaceutic MR 35 mg, comprimate cu eliberare prelungită, precum și a oricăror alte variante farmaceutice ale acestui produs, precum și orice activitate comercială având ca obiect acest produs ce constituie încălcarea dreptului exclusiv al reclamantei ca titular al brevetului de invenție pentru acest produs, până la soluționarea litigiului ce formează obiectul dosarului nr- aflat pe rolul Tribunalului București, secția a IV a Civilă;
2. în cazul nerespectării obligației ce formează capătul 1 de cerere, obligarea pârâtei la plata unor daune cominatorii de 5.000 euro pe fiecare zi de întârziere.
În motivarea acțiunii se arată de către reclamantă că este titulara drepturilor exclusive conferite de brevetul de invenție RO /EP -, pentru un comprimat matricial care permite eliberarea prelungită a trimetazidinei sub formă de diclorhidrat, după administrarea pe cale orală, brevetul fiind obținut prin extinderea efectelor brevetului european EP 11080 424 în România, conform legii nr. 32/ 1997, beneficiind de drepturi exclusive pe o perioadă de 20 de ani, de la data depunerii cererii la OSIM, 15.12.2000 - 15.12.2020.
Cu privire la invenția care are ca obiect un produs farmaceutic, respectiv un comprimat matricial, se arată că aceasta se caracterizează, conform revendicării 1, prin aceea că eliberarea prelungită a trimetazidinei sau a uneia din sărurile sale acceptabilă farmaceutic este controlată prin utilizarea unui polimer derivat din celuloză, prezent în matrice, ales dintre hidroxilpropilceluloză, hidroxietilceluloză, hidroximetilceluloză, metilceluloză și hidroxipropilmetilceluloză. Conform revendicării 2, derivatul de celuloză conform uneia dintre variante este hidroxipropilmetilceluloza, iar comprimatul matricial conform revendicării 1 sau 2 conține derivat de celuloză în proporție de 25-50% din masa totală a comprimatului (revendicare a 3). Conform revendicării 10, principiul farmaceutic activ, trimetazidina, se găsește în comprimatul matricial sub forma de diclorhidrat, iar conform unei variante potrivit brevetului, principiul activ diclorhidratul de trimetazidină - este cuprins între 15 - 300/0 din masa totală a comprimatului (revendicare a 11).
Revendicarea 14 se referă la modul de administrare a comprimatului matricial, revendicarea 15 se referă la utilizarea pentru tratamentul profilactic al anginei pectorale, iar revendicare a 16 se referă la procedeul de preparare a comprimatului matricial.
Reclamanta arată că drepturile sale exclusive sunt recunoscute la art. 1 din legea nr. 64/ 1991 și art. 32 din legea nr. 28/2007 privind brevetul său de invenție pentru un produs farmaceutic cu eliberare modificată, având ca principiu activ diclorhidratul de trimetazidină, într-una din cele mai preferate variante, cu conținutul de 35 mg diclorhidrat de trimetazidină, controlul eliberării prelungite fiind asigurat prin prezența unui polimer derivat al celulozei, modul de administrare și indicațiile terapeutice precum și pentru procedeul de fabricare a produsului său, cu denumirea comercială MR 35mg.
Reclamanta arată că pârâta din cauză a săvârșit fapte ilicite cauzatoare de prejudicii, întrucât a încălcat drepturile exclusive de exploatare conferite de legile menționate, deoarece a inițiat demersurile necesare și a obținut autorizația de punere pe piață a medicamentului nr. 841/2008/01, pentru produsul MR 35 mg, conform prospectului medicamentului, pentru denumirea comună internațională trimetazidium, sub codul CO 1 EB 15 și W- 1, aceste încadrări fiind specifice pentru produsul MR 35 mg și definesc caracteristicile acestui medicament, acoperite de brevetul de invenție. Pârâta a efectuat activități de marketing și promovare adresate medicilor și farmaciștilor, lansând produsul în rețeaua de distribuție a produselor farmaceutice și comercializând în România produsul propriu MR 35 mg, care încalcă brevetul de invenție al reclamantei, acesta prezentându-se sub forma unor comprimate matriciale cu eliberare modificată, pe bază de diclorhidrat de trimetazidină 35 mg, pentru indicațiile terapeutice și modul de administrare acoperite de brevetul reclamantei, așa cum rezultă din prospectul ce însoțește produsul, privind un comprimat filmat cu eliberare prelungită, conținând diclorhidrat de trimetazidină și un nucleu compus din celuloză, miscrocristalină, hipromeloză, amidon pregelatinizat, dioxid de siliciu coloidal anhidru și stearat de magneziu. Conform indexului, hipromeloza, menționată în compoziția produsului pârâtei, este hidroxipropilmetilceluloza, substanța din revendicările brevetului RO/EP -.
Se mai arată că sunt întrunite în speță dispozițiile art. 581.pr.civ. privind ordonanța președințială, în ce privește urgența, instanța putând ordona măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, în cauză impunându-se suspendarea provizorie a oricărui act de fabricare sau oferire spre vânzare de către pârâtă, deoarece reclamanta beneficiază de drepturile exclusive asupra brevetului său de invenție, conform art. 33 din legea invențiilor, iar pârâta desfășoară o activitate susținută de comercializare a produsului protejat de brevet în favoarea reclamantei.
În ce privește urgența, se invocă și disp. art. 9 din OUG nr. 100/2005 prin care se prevede că instanța poate ordona măsuri provizorii împotriva persoanei care se presupune că a încălcat un drept de proprietate industrială, pentru a preveni orice încălcare iminentă, aceste măsuri putând fi dispuse prin ordonanță președințială, atunci când orice întârziere este susceptibilă să creeze un prejudiciu ireparabil titularului dreptului.
Reclamanta apreciaza că rezultă din însuși obiectul acțiunii caracterul vremelnic al măsurilor solicitate instanței de judecată, fiind vorba de o suspendare temporară a oricăror acte realizate de pârâtă în dauna sa, iar în ce privește neprejudecarea fondului, este îndeplinită și această condiție de admisibilitate a ordonanței președințiale, întrucât în speță aparența dreptului este favorabilă rec1amantei, titular a unui brevet de invenție care protejează expres și explicit un produs farmaceutic cu eliberare modificată, pe bază de diclorhidrat de trimetazidină 35 mg, pentru indicațiile terapeutice și pentru procedeul de fabricare a acestui produs, iar produsul pârâtei este un echivalent al produsului original pe care îl poate substitui în aceleași scopuri terapeutice, întrucât are la bază același ingredient activ și în aceeași concentrație, eliberarea principiului activ fiind controlată pe baza aceluiași principiu, iar produsul este recomandat pentru aceleași afecțiuni, dar nu este protejat de un brevet de invenție.
Pârâta a invocat excepția necompetenței teritoriale a tribunalului București în soluționarea cauzei, arătând că în cauză nu există nici una din situațiile prevăzute de legea nr. 64/1991 privind competența teritorială exclusivă a tribunalului București, astfel că instanța de la domiciliul pârâtului este competentă să soluționeze cererea de față.
Pârâta a invocat, în temeiul art. 163(1)(2) pr.civ. excepția litispendenței, solicitând unirea cauzei prezente cu dosarul nr-, aflat pe rolul Tribunalului București, Secția a IV a Civilă ( înregistrat inițial la Secția a Va civilă cu nr-), arătând că în ambele dosare, între aceleași părți, se reclamă încălcarea unui drept de proprietate intelectuală deținut asupra unui brevet de invenție, solicitându-se ca măsurile de interzicere a actelor de comercializare a produsului să se dispună până la soluționarea ds. nr- al TB, depunând anexat copie cerere privind înființarea sechestrului în ds. nr- al TB, Secția a V-
La termenul din 03.03.2009, tribunalul a pus în discuția părților și a respins ca neîntemeiată excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului București și excepția litispendenței, invocate de pârâta din cauză.
Prin SC 498/8.04.2009 Tribunalul Bar espins ca neîntemeiată cererea de ordonanță președințială.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut ca in cauza sunt indeplinite doar doua dintre conditiile de admisibilitate ale cererii de ordonanță, prevăzute la art. 581.pr.civ. invocat de reclamantă, pentru admiterea ordonanței președințiale respectiv urgenta si vremelnicia, nefiind dovedita indeplinirea cerintei neprejudecarii fondului.
În ce privește condiția urgenței s-a retinut ca în cererile de ordonanță președințială formulate de titularii drepturilor de proprietate intelectuală îndeplinirea acestei condiții nu este necesar a fi verificată, deoarece urgența este prezumată, de regulă, prin lege, respectiv prin dispozițiile de la art. 9 și art. 10 din OUG nr. 100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială, de asemenea invocată de reclamanta din cauza.
Având în vedere că pe rolul instanței se află dosarul de fond care are ca obiect cererea reclamantei privind interzicerea fabricării de către pârâtă, a oferirii spre vânzare, import etc. a produsului său cu privire la care se pretinde că încalcă drepturile exclusive ale reclamantei conferite de brevet, tribunalul a constatat că și condiția vremelniciei este îndeplinită.
Cu privire la neprejudecarea fondului s-a retinut că într-adevăr, brevetul de invenție al reclamantei care are ca obiect un produs farmaceutic, respectiv o compoziție farmaceutică sub forma unui comprimat matricial, caracterizată prin elemente definitorii: componenții matricii, indicațiile terapeutice precum și procedeul de preparare, se bucură de prezumția de valabilitate până la eventuala anulare în cadrul unei proceduri judiciare. Deci, pentru soluționarea ordonanței președințiale este relevantă aparența de drept, cu privire la care reclamanta susține că trebuie stabilită prin analizarea sumară a încălcării brevetului de către produsul pârâtei.
Tribunalul constatat însă din analizarea sumară a pretinsei încălcări a dreptului reclamantei că nu se poate deduce că pârâta din cauză a încălcat drepturile exclusive ale reclamantei, prin producerea și comercializarea produsului, atâta timp cât din compararea conținutului celor două medicamente rezultă o serie de diferențe, deși ambele medicamente se referă la un comprimat matricial pentru eliberarea prelungită a trimetazidinei, fiecare comprimat conținând 35 mg diclorhidrat de trimetazidină( în compoziția nucleului la sunt menționate celuloză micro cristalină, amidon pregelatinizat, hipromeloză, dioxid de siliciu coloidal anhidru și stearat de magneziu, iar pentru film: alcool polivilinic parțial hidrolizat, talc, dioxid de, macrogol, lecitină de soia, oxid roșu de fier, oxid galben de fier, oxid negru de fier, pe când în nucleul din brevet există hidroxipropilmetil celuloză (sau hipromeloză), polividonă, fosfat acid de dihidrat, stearat de magneziu și ce coloidală anhidră, nefiind menționată compoziția filmului în brevet). Tribunalul constată referitor la revendicările din brevet cu privire la indicațiile terapeutice ale comprimatului matricial al reclamantei, că acestea nu se pot opune în stabilirea încălcării drepturilor, de vreme ce există pe piață medicamente cu substanța activă trimetazidină cu același indicații.
Având de asemenea în vedere că nu se poate stabili cu exactitate compoziția chimică a celor două produse și nici modul în care se produce efectul de eliberare prelungită cu privire la acestea, nu se poate reține că produsul pârâtei ar încălca drepturile exclusive ale rec1amantei, așa încât aparența dreptului nu operează în favoarea acesteia. În consecință, reținând că nu este îndeplinită condiția cu privire la neprejudecarea fondului cererii și deci nu sunt îndeplinite cumulativ cele trei condiții ale ordonanței președințiale, conform dispozițiilor art. 581.pr.civ. a respins ca neintemeiata cererea reclamantei.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs reclamanta, criticand sentinta pronuntata de instanta de fond pentru urmatoarele motive:
1. Hotărârea pronunțată este dată cu încălcarea legii - motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct, 9, respectiv a prevederilor art. 582.proc.civ. rap. la art. 9 din OUG 100/2005.
În ceea ce privește întrunirea condițiilor speciale de admisibilitate ale ordonanței președințiale, acestea sunt pe deplin respectate în speță, contrar sentinței pronunțate de prima instanță:
Cat priveste caracterul vremelnic al măsurii suspendării oricărui act de producere și comercializare a produsului piratat până la soluționarea cererii introductive, acesta rezultă din însăși obiectul prezentei acțiuni.
Solicitările pe calea prezentei cereri nu au ca scop stabilirea definitivă a drepturilor recurentei, ci numai suspendarea temporară până la soluționarea în fond a cauzei.
Totodată, suspendarea a oricărui act de producere și comercializare realizat în dauna titularului de brevet este justificată de caracterul abuziv al acestor acte, care impune încetarea producerii, vânzării și distribuirii de către pârâtă până la soluționarea cererii principale formulate de subscrisa.
Re3feritor la cerinta aparenței dreptului în prezenta cauza, se arata ca aceasta urmează a fi stabilita prin compararea revendicărilor unui brevet de invenție (al cărui obiect îl constituie un produs farmaceutic) cu un alt produs farmaceutic, neprotejat prin brevet, dar pus pe piață ca un înlocuitor al produsului original.
Stabilirea de partea cui este aparența dreptului NU presupune cercetarea pretinsei nelegalități a brevetului reclamantei, astfel cum s-a apărat pe larg și inutil intimata pârâtă prin întâmpinare (paginile 3 și 4), deoarece o atare analiză excede obiectului cererii de chemare în judecată.
Într-o atare procedură, instanța urmează a stabili numai dacă brevetul în discuție este aparent încălcat sau nu.
Pentru aceste considerente, toate apărările intimatei pârâte care pornesc de la premisa că aparența dreptului "joacă" în favoarea acesteia, deoarece brevetul reclamantei este nelegal, urmează a fi respinse ca neîntemeiate.
cerintei aparentei dreptului rezulta incontestabil din recunoașterea judiciară a intimatei pârâte, făcută prin formularea unei cereri în anularea brevetului reclamantei, cerere formând obiectul dosarului nr-, aflat pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă. În cadrul acestui dosar, intimata pârâtă și-a dovedit interesul prin prisma faptului că în calitate de producător al, este afectată de brevetul subscrisei.
De altfel, chiar Oficiul European de Brevete a respins cererea prin care un terț a solicitat anularea brevetului reclamantei, procedura aflându-se în apel în fața Comisiei de a.
(ii) În ceea ce privește modul corect în care instanța urmează să stabilească aparența dreptului, acesta constă în analiza sumară dacă produsul pârâtei încalcă brevetul reclamantei.
Deoarece susținerile reclamantei și ale pârâtei sunt contrare, mijlocul obiectiv prin care se poate analiza întrunirea acestei condiții de admisibilitate îl constituie examenul sumar a 3 înscrisuri depuse la dosarul cauzei:
- brevetul de invenție al rec1amantei din care rezultă obiectul și conținutul revendicărilor;
- autorizația de punere pe piață a medicamentului reclamantei, MR 35, produsul original comercializat pe baza brevetului de invenție și
- prospectul medicamentului MR 35 mg, produs și comercializat de pârâtă.
Chiar și la un examen neaprofundat al acestor înscrisuri, rezultă că produsul pârâtei încalcă brevetul reclamantei, după cum urmează:
(iii) În ceea ce privește depunerea de către intimata pârâtă a unei hotărâri judecătorești prin care o altă instanță a respins cererea de ordonanță președințială a petentei, formulată în scopul de a opri provizoriu punerea pe piață a unui medicament care aducea atingere brevetului de invenție al reclamantei, aceasta este lipsită de concludență.
În acest sens, se arata că într-o altă cauză, cererea de ordonanța președințială împotriva unui alt terț, producător de medicamente (Terapia SA C), s-a finalizat prin pronunțarea unei hotărâri de expedient, reproducând tranzacția prin care terțul se obligă expres de a înceta direct sau indirect producerea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau importul în vederea utilizării sau a oferirii spre vânzare sau utilizare pe piața din România a produsului farmaceutic MR 35 mg, tablete filmate cu eliberare prelungită precum și orice altă formă farmaceutică a acestui produs care este acoperit de dreptul conferit de brevetul RO/EP -.
În ceea ce privește condiția urgenței, intimata pârâtă s-a apărat arătând că există pe piața și alți producători, a căror activitate de aproape 4 ani a fost tolerată de recurenta.
În cadrul concluziilor orale de la termenul de dezbateri, intimata pârâtă a arătat că în ceea ce privește propria activitate, față de momentul la care a fost pus pe piață produsul său (iunie 2008) și momentul introducerii acțiunii (decembrie 2008), nu ar fi întrunită această condiție.
Ambele susțineri sunt neîntemeiate.
În primul rând, în ceea ce privește activitatea altor producători, dovada promptitudinii cu care reclamanta acționat pe calea ordonanței președințiale pentru protejarea drepturilor conferite de brevetul sau de invenție o constituie tocmai hotărârea judecătorească depusă de pârâtă, în preambulul căreia se arată că acțiunea a fost introdusă în anul 2006.
În ceea ce privește urgența formulării prezentei acțiuni, se arata că momentul prin raportare la care ar trebui analizată iminența prejudiciului este cel al emiterii Ordinului CNAS nr. 750/01.10.2008, care aprobă introducerea produsului generic MR 35 mg, ca înlocuitor al produsului original MR 35 mg, pe lista medicamentelor cu nivel de compensare 90% din prețul de referință. Deoarece medicamentul intimatei pârâte are un preț inferior medicamentului reclamantei (justificat evident de lipsa cercetărilor științifice/investițiilor pentru descoperirea soluției brevetate), acesta se distribuie ca medicament compensat in locul produsului farmaceutic al reclamantei, întrucât prezintă același, producând un prejudiciu cert, iminent și actual.
Se mai arata ca că urgenta, astfel cum a fost definită de doctrină, nu presupune promptitudinea cu care petentul sesizează instanța prin raportare la momentul săvârșirii faptei ilicite, deoarece această împrejurare se determină printr-un element subiectiv data la care titularul dreptului a luat cunoștință de încălcarea dreptului său, care poate să difere de la caz la caz.
Doctrina s-a pronunțat în sensul că există urgență ori de câte ori există pericolul creării unei pagube iminente (în acest sens, a se vedea, Gh., Codul d e procedură civilă comentat și adnotat, Ed. Juridic, B, p. 1417).
Or, în prezenta cauză prin fiecare zi de întârziere drepturile exclusive ale reclamantei cu privire la produsul farmaceutic în discuție sunt păgubite în mod cert și iminent, deoarece pârâta desfășoară o activitate completă și susținută de comercializare a produsului protejat prin brevet în favoarea subscrisei: producție, vânzare, publicitate, marketing, distribuire spre vânzare intermediarilor. În acest sens, subliniem că intimata pârâtă promovează produsul său în farmacii și spitale, reclamanta fiind în măsură să achiziționeze acest produs de la diverse farmacii din România, după cum rezultă din anexele 9 și 10 la cererea de chemare în judecată.
La 7.05.2009 reclamanta a formulat o cerere de completare a motivelor de recurs.
Recurenta apreciaza ca instanta de fond a analizat in mod gresit intrunirea cerintei neprejudecarii fondului dreptului deoarece verificat aparența dreptului prin compararea a 2 produse farmaceutice (medicamentul original MR 35 mg, produs de reclamanta conform brevetului sau de invenție RO/EP - și medicamentul generic MR 35 mg, produs și comercializat de pârâtă), nu prin compararea produsului farmaceutic al pârâtei cu brevetul de invenție al reclamantei, în ansamblul său, care are o sferă mult mai largă de protecție.
(ii) A analizat în detaliu diferențele de conținut dintre cele 2 produse farmaceutice, prin elementele lor neesențiale, în speță prin excipienții comuni și cunoscuți de orice farmacist în loc să confrunte existența caracteristicilor esențiale ale comprimatului matricial protejat de brevetul de invenție al reclamantei la produsul farmaceutic MR 35 mg, produs și pus pe piață de către pârâtă;
(iii) A interpretat greșit semnificația indicațiilor terapeutice identice ale comprimatului matricial protejate prin brevetul de invenție și aceleași indicații terapeutice ale medicamentului pârâtei și
(iv) A extins nelegal sfera cercetării, propunându-și în procedura sumară a ordonanței președințiale să stabilească "cu exactitate" compoziția chimică a celor două produse farmaceutice.
Se arata ca aparența dreptului în prezenta cauza trebuia stabilită de instanță prin compararea elementelor esențiale, determinante ale produsului MR 35 mg în relație și cu indicațiile terapeutice și cu metoda de tratament în care este folosit acest produs, cu conținutul revendicărilor unui brevet de invenție (al cărui obiect îl constituie un comprimat farmaceutic sub formă matricială, cu caracteristici bine determinate, metoda de tratament folosind comprimatul farmaceutic și indicațiile terapeutice ale acestuia).
Brevetul de invenție nr. RO/EP - are ca obiect un " matricial care permite eliberarea prelungită a trimetazidinei după administrare pe cale orală", iar dreptul exclusiv al titularului este acoperit de revendicările brevetului, în legătură și cu descrierea și diagramele din brevet.
Se arata ca:
- brevetul de invenție al reclamantei are ca obiect un produs farmaceutic și anume o compoziție farmaceutică sub forma de comprimat matricial format din substanța activă și agentul de control al eliberării ei prelungite (de notat că orice produs farmaceutic este compus din substanță activă și eventual un agent de control al eliberării prelungite și excipienți; excipienții farmaceutici sunt din domeniul comun, utilizați în mod obișnuit la prepararea mai tuturor medicamentelor și nu fac obiectul revendicărilor pe care se bazează prezenta cerere). În materia medicamentelor, caracteristicile și rapoartele de concentrații ale constituienților trebuiesc bine definite și sunt supuse legislației de autorizare pentru punere pe piață; invenția se referă la un produs farmaceutic sub forma unui comprimat matricial pentru eliberarea prelungita a trimetazidinei sau a uneia din săruri le sale acceptabila farmaceutic, în speță diclorhidratul de trimetazidina (substanță activă), caracterizată prin aceea că eliberarea prelungită este controlată prin utilizarea unui polimer derivat de celuloză, prezent în matrice printre care, hidroxipropilceluloza sau hipromeloza (revendicarea nr. 1);
- compoziția farmaceutică este caracterizată prin elemente definitorii (tipul de substanță activă și agentul de control al eliberării substanței active - polimer și raportul său la masa totală a comprimatului);
- potrivit uneia dintre variantele preferate, derivatul de celuloza este hidroxipropilmetilceluloza sau hipromeloza (revendicarea nr. 2);
- comprimatul matricial protejat prin brevetul de invenție are drept indicații terapeutice tratamentul profilactic al anginei pectorale, în cazul leziunilor corioretiniene precum și pentru tratamentul amețelilor de origine vasculară (revendicarea nr. 15).
- brevetul de invenție se refera și la procedeul de preparare a comprimatului matricial revendicat (revendicarea nr. 16).
Așadar, brevetul protejează (i) componenții matricei - substanța activă (diclorhidratul de trimetazidina și agentul de control al eliberării sale), (ii) indicațiile terapeutice precum și (iii) procedeul de preparare a produsului farmaceutic astfel descoperit.
Brevetul NU are ca obiect exclusiv procedeul ce asigură o eliberare prelungită a trimetazidinei, ci însăși compoziția comprimatului și forma sa matricială, așa cum s-a arătat mai sus.
(ii) Instanța de fond reține că: "deși ambele medicamente se referă la un comprimat matricial pentru eliberarea trimetazidinei. fiecare comprimat continând 35 mg de trimetazidină (în compoziția nucleului la sunt menționate celuloza microcristalină, amidon pregelatinizat, hipromeloză. dioxid de siliciu coloidal anhidru și stearat de magneziu, iar pentru film: alcool polivilinic parțial hidrolizat, talc, dioxid de, macrogol, lecitină de soia, oxid roșu de fier, oxid galben de fier, oxid negru de fier, pe când în nucleul din brevet există hidroxipropilmetil celuloză (sau hipromeloză),polividonă, fosfat acid de dihidrat, stearat de magneziu și silice coloidală anhidră, nefiind menționată compoziția filmului în brevet). " (subl.ns.)
În determinarea aparenței dreptului instanța de fond urma să efectueze un examen sumar, pentru a stabili, fără elemente tehnice de fond, dacă produsul Mr 35 mg, produs și comercializat de pârâtă se prezintă sub forma unui comprimat matricial care are ca substanță activă trimetazidina sub forma de diclorhidrat de trimetazidina și agentul său de eliberare prelungită - hipromeloza, în raport de conținutul revendicărilor citate mai sus și dacă acest comprimat matricial este întrebuințat în metodă de tratament pentru indicații terapeutice ale brevetului, așa cum sunt acestea revendicate și NU observând deosebirile dintre excipienții uzuali în farmacie, conținuți de două produse farmaceutice, care nu erau susceptibile de analiză decât cu riscul prejudecării fondului.
Or, mijlocul obiectiv cel mai simplu de a determina încălcarea brevetului nostru, precum și compoziția, modul de administrare și indicațiile terapeutice ale produsului pârâtei îl reprezintă studierea prospectului medicamentului MR 35 mg și confruntarea acestuia cu brevetul de invenție al reclamantei, din care rezultă că:
- produsul pârâtei reprezintă un comprimat matricial cu eliberare prelungită a trimetazidinei, sub forma de diclorhidrat de trimetazidina (revendicarea nr. 10) procentul principiului activ - diclorhidratul de trimetazidina - fiind cuprins între 15 - 30% din masa totală a comprimatului (revendicarea nr. 11), iar cele 35 mg se încadrează în procentul menționat.
- în comprimatul matricial se găsește si agentul de eliberare prelungita a principiului activ și anume hipromeloza care este una și aceeași substanță cu hidroxipropilmetilceluloza (revendicarea nr. 2 din brevetul reclamantei). Acest aspect rezultă din, referința nr. 4889, pag. 831, anexa nr. 9 la acțiunea reclamantei;
- comprimatul matricial al produsului pârâtei este utilizat pentru tratamentul profilactic al anginei pectorale și în cazul leziunilor corio-retiniene (revendicarea nr. 15 brevetului reclamantei).
Așadar, în ceea ce privește modul corect în care instanța urma să stabilească aparența dreptului, acesta constă în analiza sumară dacă produsul pârâtei încalcă brevetul reclamantei, în speță revendicările brevetului raportate la descriere și la diagrame.
Dincolo de faptul că instanța nu trebuia să realizeze comparația între două produse farmaceutice, ci între produsul MR 35 mg și brevetul încălcat al reclamantei, se mai arata că toate celelalte elemente ale fiecăruia din cele 2 produse farmaceutice, nu reprezintă decât excipienți uzuali în industria farmaceutică, ce nu au nici o acțiune specifică în tratamentele medicale, dar pe care instanța nu poate și nu trebuie să le ia în considerare în determinarea aparenței dreptului, fără a risca o prejudecare a fondului.
Se mai arata ca:
- forma farmaceutică - comprimat matricial format din substanța activă - diclorhidrat de trimetazidină, într-un conținut de 35 mg, împreună cu agentul de control al eliberării substanței active - hipromeloza, ale produsului Mr 35 mg, sunt protejate prin revendicările 1, 2, 10, 11 și 13 ale brevetului RO/EP - aparținând reclamantei
- acțiunea specifică a produsului Mr 35 mg, de eliberarea prelungită a diclorhidratului de trimetazidina;
- mecanismul specific identic prin care este realizată eliberarea prelungita a produsului Mr 35 mg, acoperită de revendicările brevetului: utilizarea unui polimer derivat de celuloză, respectiv hidroxipropilmetilceluloza sau hipromeloza (conform ),
- indicațiile terapeutice identice: tratamentul profilactic al anginei pectorale și în cazul leziunilor corio-retiniene.
Recurenta considera ca aceste elemente sunt suficiente pentru a naște, fără prejudecarea fondului, o prezumție de încălcare a brevetului protejat și a dispune oprirea temporară a încălcării în acord cu sensul și scopul dispozițiilor legale citate (art. 9 și 10 din OUG nr. 100/2005).
O interpretare contrară - cel puțin în materia brevetelor de invenție, unde aparența dreptului este uneori mai greu de determinat, datorită caracterului tehnic al invenției - înseamnă a înfrânge dispozițiile unei legi speciale sau a-i reduce aplicabilitatea, ceea ce contravine scopului actului normativ invocat. Deoarece OUG nr. 100/2005 urmărește asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală, un atare demers ar apărea practic imposibil de realizat ori de câte ori obiectul invenției îl constituie un produs farmaceutic, iar instanța ar analiza diferențele specifice între brevet și produsul pirat.
În esență, instanța chemată să facă o analiză sumară a fondului, nu poate să ignore că produsul farmaceutic al pârâtei are caracteristicile cuprinse în revendicările brevetului de invenție al reclamantei, deoarece:
- are compoziția farmaceutică brevetată de către reclamantă, în sensul că se prezintă sub forma de comprimat matricial identic cu obiectul protejat prin brevetul nostru, având același sistem farmaceutic de control al eliberării substanței active;
- se utilizează pentru același tip de indicații terapeutice - angina pectorală, leziuni corio-retiniene;
- se administrează pe baza metodei de tratament brevetate de către subscrisa, având aceeași acțiune farmaceutică ca și produsul brevetat;
- se comercializează ca echivalent al produsului original al reclamantei, MR 35 mg, pe care îl poate înlocui
- este înscris în nomenclatorul de produse farmaceutice la aceiași denumire comună internațională - trimetazidinum - ca și produsul original Mr 35 mg, ceea ce-l face să fie prezentat ca un echivalent, care poate înlocui produsul original, a cărui compoziție este acoperită de brevetul RO/EP -;
- este introdus pe lista medicamentelor compensate cu 90% din preț, de către CNAS, la aceiași denumire comercială internațională.
Astfel, desi s-a retinut că indicațiile terapeutice la care se referă brevetul de invenție al reclamantei și medicamentul pârâtei sunt identice, instanța de fond refuză să considere acest element în determinarea aparenței dreptului, deoarece nu îl apreciază în sine (privit izolat) ca fiind unul determinant.
Reclamanta nu deține monopolul asupra indicațiilor terapeutice arătate, ipoteză în care nu prezintă nici o relevanță existența pe piață a altor medicamente cu aceleași indicații, ci deține monopolul asupra oricărei variante de produs farmaceutic cu indicațiile terapeutice respective.
În plus, faptul că pe piață există și alte medicamente, ale altor firme de produse generice, care încalcă brevetul de invenție și cu care reclamanta este în litigiu, nu este de natură a înlătura responsabilitatea pârâtei privind încălcarea brevetului de invenție. Încălcarea unui brevet de invenție de către mai multe persoane, nu diminuează cu nimic responsabilitatea individuală și nu absolvă de răspundere pe niciuna din aceste persoane.
Instanța de fond reține că "nu se poate stabili cu exactitate compoziția chimică a celor două produse și nici modul în care se produce eliberarea prelungită cu privire la acestea".
Or, în procedura sumară a ordonanței președințiale instanța nu trebuia și nu putea ca, prin simpla analiză a aparenței dreptului, să stabilească cu exactitate compoziția chimică a celor două produse.
-și un atare demers prima instanță antamează fondul cauzei, pentru cercetarea căruia nu dispunea, bineînțeles, de suficiente probe de natură să îi permită să stabilească cu certitudine științifică încălcarea brevetului de invenție al reclamantei.
Prin neaplicarea sancțiunii opririi temporare a comercializării produsului ce încalcă brevetul de invenție, reclamanta suferă pierderi iremediabile ce nu mai pot fi recuperate.
În lipsa măsurii interzicerii temporare a producerii și comercializării produsului Mr 35 mg, de către pârâtă, reclamanta suferă pierderi iremediabile ce nu mai pot fi recuperate, atât prin pierderea unui segment important al pieței, pe care a creat-o prin punerea pe piață a produsului original, cu costuri extrem de ridicate, precum și prin lipsa vânzării produselor sale, pe care le-a fabricat potrivit estimării volumului potențial al pieței produsului său.
Astfel, produsul generic Mr 35 mg, a fost introdus in produselor medicamentoase la aceiași denumire comerciala internațională (), ca și produsul original, care poate fi recomandat cu prioritate pacienților de către medici, atâta vreme cât legislația în domeniu prevede recomandarea medicamentelor compensate după, fiind preferabil de recomandat produsul generic în detrimentul produsului original. În acest mod cercetarea științifică pentru crearea unor medicamente noi, mai eficiente, cu costuri mari de cercetare și de autorizare a produselor noi, nu este recompensată, iar cei ce copiază produsele originale, fără nici un fel de costuri, sunt recompensați prin obținerea de profituri mari, cu costuri minime.
Conform Ordinului CNAS nr. 750/01.10.2008 se aprobă introducerea produsului generic MR 35 mg, ca înlocuitor al produsului original MR 35 mg, pe lista medicamentelor cu nivel de compensare 90% din prețul de referință. Deoarece medicamentul intimatei pârâte are un preț inferior medicamentului reclamantei (justificat evident de lipsa cercetărilor științifice/investițiilor pentru descoperirea soluției brevetate), acesta se distribuie ca medicament compensat în locul produsului farmaceutic al reclamantei, întrucât prezintă același, producând un prejudiciu cert, iminent și actual.
Or, sensul și scopul OUG nr. 100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală, este de a oferi mijloace efective și urgente titularilor drepturilor de proprietate intelectuală pentru protejarea acestor drepturi, în acord cu actul normativ comunitar a cărei transpunere o asigură (Directiva nr. 2004/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004, referitoare la respectarea drepturilor de proprietate intelectuală).
În acest sens, în preambulul actului normativ de transpunere se arată faptul că acesta este emis "în scopul combaterii fenomenului de contrafacere a obiectelor de proprietate industriala și în interesul titularilor drepturilor de proprietate industriala".
În acest sens, încălcarea certă, continuă a drepturilor conferite recurentei de brevetul sau de invenție reclamă încetarea imediată a actelor și faptelor ilicite comise de intimata pârâtă, în dauna reclamantei.
In sedinta publica de la 14.07.2009 intimata a invocat exceptia lipsei de interes a formularii actiunii fata de solutia pronuntata in -. Se arata ca masura sechestrului este una alternativa, astfel incat cumularea acesteia cu masura solicitata prin prezenta cerere nu si-ar mai atinge finalitatea.
In urma analizei actelor si lucrarilor dosarului, a sentintei recurate, prin prisma si a motivelor de recurs formulate, Curtea retine urmatoarele:
Asupra exceptiei lipsei de interes a formularii actiunii Curtea va statua in sensul respingerii acesteia, cu motivarea ca cele doua actiuni la care face referire intimata au obiect si finalitati diferite, prin prezenta cerere nesolicitandu-se numai indisponibilizarea produselor ci s incetarea fabricarii acestora si a importului, iar pe de alta parte masura dispusa in cauza nr. 5680/2009 a fost solicitata pana la solutionarea prezentei cauze.
Cat priveste primele doua conditii de admisibilitate ale cererii de ordonanata presedintiala, respectiv urgenta si caracterul vremelnic, acestea nu fac obiectul analizei in calea de atac a recursului, cata vreme instanta de fond a statuat asupra acestora, retinand indeplinirea lor cumulativa, aspect asupra caruia instanta de recurs nu mai poate reveni, neputand inrautati situatia reclamantei in propria sa cale de atac, iar pe de alta parte parata nu a formulat cerere distincta de recurs.
Referitor insa la conditia neprejudecarii fondului Curtea retine ca problema de drept ce se impune a fi transata este daca si in ce masura pot fi supuse analizei sumare actele prezentate de parti, respectiv daca pe aceasta cale poate fi analizata problema incalcarii drepturilor reclamantei si in ce masura aceasta analiza ar putea prejudeca fondul cauzei.
Reclamanta in cauza este titulara unor drepturi exclusive conferite de brevetul de inventie RO/EP -, obtinut prin extinderea efectelor bravetului european EP 11080 424 in Romania ce are ca obiect un comprimat matriceal pentru eliberarea prelungita a sau a uneia din sarurile sale acceptabile farmaceutic, caracterizat prin aceea ca eliberarea prelungita este controlata prin utilizarea unui polimer derivat de celuloza prezent in matrice, respectiv hidroxieticeluloza. Cat priveste pe parata, aceasta comercializeaza produsul ce contine clorhidrat de trimetazidina.
Se pune problema daca prin actiunea sa parata savarseste o fapta ilicita cauzatoare de prejudicii, constand in incalcarea drepturilor reclamantei rezultand din brevetul susmentionat si daca instanta, pe calea ordonantei presedintiale poate transa aceasta problema, fara a prejudeca fondul.
Curtea apreciaza ca pentru a statua asupra unei eventuale incalcari ar fi necesara o analiza comparativa a produsului in raport de cel brevetat de reclamanta, analiza ce presupune stabilirea nu doar a compozitiei celor doua produse, ci si a procedeului in sine prin care se obtine reactia de eliberare prelungita, respectiv a proportiilor substantelor respective si a modului cum actioneaza acestea.
Ori este evident ca o atare analiza nu poate fii efectuata decat in cadrul unei expertize de specialitate, presupunand astfel prejudecarea fondului.
Prin urmare, Curtea apreciaza ca fiind nefondata sustinerea recurentei in sensul ca pentru a se stabili daca a avut loc o incalcare a brevetului sau este suficient sa se analizeze comparativ prospectul medicamentului cu revendicarile din brevetul sau, atata vreme cat ceea ce s-a protejat prin acest brevet nu este substanta activa, ci produsul rezultat, procedeul de preparare in sine.
Nu este suficient, astfel cum sustine recurenta prin completarea motivelor de recurs, nici stabilirea daca produsul Mr. 35 mg se prezinta sub forma unui comprimat matricial care are ca substanta activa trimetazidina sub forma de clorhidrat de trimetazidina si agentul de eliberare prelungita - respectiv hipromeloza, atata vreme cat pe calea acestei analize sumare nu se poate analiza procedeul protejat.
Desi pretinsa incalcare a drepturilor reclamantei se refera la brevetul de inventie susmentionat, Curtea retine ca reclamanta insasi face referire la produsul original MR 35 mg, realizat conform brevetului de inventie susmentionat, conditie in care analiza comparativa a substantelor ce compun cele doua medicamente, realizata de instanta de fond se dovedeste a fi utila cauzei.
Este evident ca pentru a se putea stabili ca a avut loc o incalcare ar fi necesar o analiza mai aprofundata, respectiv stabilirea identitatii proportiilor substantelor folosite si respectiv a procedeului folosit cat priveste cele doua medicamente, dar si in urma unei analize sumare, constand in compararea prospectelor celor doua produse au rezultat mai multe diferente, instanta neputand fi in masura sa se substituie unei opinii de specialitate care ar putea concluziona daca si in ce masura aceste substante sunt relevante in ce priveste efectul obtinut prin administrarea produsului farmaceutic respectiv.
Astfel, din comparatia celor doua formulari pentru medicamentele si cel din brevetul EP rezulta ca, din punct de vedere al compozitei, acestea difera, neputandu-se stabili nici macar o aparenta a incalcarii brevetului, iar pe de alta parte o analiza mai aprofundata care ar include si mecanismul prin care se realizeaza prelungirea eliberarii substantei active ar duce la prejudecarea fondului.
Pentru aceste considerente, Curtea, in temeiul disp. art 312.pr.civila va respinge recursul ca nefondat, luandu-se act ca nu se solicita cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția lipsei de interes a formulării acțiunii, ca neîntemeiată.
Respinge recursul formulat de recurenta - reclamantă împotriva sentinței civile nr. 498 din 08.04.2009, pronunțată de Tribunalul București, Secția a III- Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - pârâtă SC ROMÂNIA SA, ca nefondat.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.07.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red. SP
.red.
2 ex./07.08.2009
Jud Fond Secția a III-a Civilă
C
Președinte:Silvia PanăJudecători:Silvia Pană, Melania Stanciu, Mihaela Paraschiv
