Spete ordonanta presedintiala in drept comercial. Sentința 387/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚĂ CIVILĂ NR. 387/2009
Ședința publică din 20 iulie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Daniela Griga
GREFIER: - -
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - cererea de suspendare, pe calea ordonanței președințiale, a executării Sentinței comerciale nr. 39/CC/2009 din 23 aprilie 2009, pronunțată de tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr-, formulată de către reclamantul, cauza privind și pe intimații - SRL, prin administrator judiciar, N- și, până la judecarea cererii de suspendare a executării formulată în apel.
Se constată că, mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 15 iulie 2009, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când pronunțarea s-a amânat pentru data de 17 iulie 2009 și ulterior pentru data de astăzi.
CURTEA
Sub numărul de mai sus s- înregistrat cererea de suspendare a executării silite a sentinței comerciale nr. 39/CC/2009 până la judecarea cererii de suspendare executării formulate în apel, cerere promovată de către reclamantul în contradictoriu cu pârâții - SRL, prin lichidator, N- și.
Reclamantul și- motivat cererea, arătând că sentința comercială atacată cu apel fost pusă în executare, deși aceasta are un vădit caracter de netemeinicie și nelegalitate.
Condiția vremelniciei este întrunită, întrucât suspendarea provizorie este solicitată până la judecarea cererii de suspendare formulată odată cu apelul.
Urgența este justificată de pericolul producerii unor prejudicii irecuperabile, constând în plata cheltuielilor de judecată stabilite la fond în cuantum de 20.036,05 lei și indicate prin somație, sume care, în condițiile admiterii apelului, nu ar mai fi datorate, iar recuperarea acestora ar fi lipsită de perspectivă, în condițiile în care creditorul, are grave dificultăți financiare, datorând sume mari la bănci, fisc, cămătari;urgența este justificată și de apariția altor procese conexe, contestații la executare și altele.
Cererea vizează o măsură provizorie, astfel că nu prejudecă fondul, care urmează a fi clarificat prin judecarea apelului promovat în dosar.
La data de 07.07.2009, reclamantul achitat cauțiunea stabilită de către instanță la suma de 500 lei, conform recipisei depuse în original la Registrul de Valori al instanței (19).
Pârâta - SRL, prin lichidator, și-a exprimat poziția procesuală, în sensul că lăsat la aprecierea instanței soluționarea cererii, aceeași manifestare de voință fiind identificată și în cazul pârâtei N-.
s- opus admiterii cererii, subliniind că temeiul legal al cererii este art. 300 al.2 Cod proc.civ. fiind un temei eronat, în condițiile în care calea de atac este apelul.
Nu sunt întrunite condițiile ordonanței președințiale, întrucât nu rezultă că a fost probată iminența producerii unei pagube. În măsura în care se admite că textul legal, permite suspendarea unei executări în sensul de executare silită, atunci cererea este lipsită de obiect, întrucât nu s- început executarea silită, iar dacă se apreciază că textul legal (neprecizat) permite suspendarea unei executări în sensul de caracter executoriu al hotărârii, atunci cererea este lipsită de interes.
De asemenea, mai invocat excepția inadmisibilității cererii din perspectiva faptului că la data la care s- formulat cererea de suspendare provizorie, nu era înregistrată pe rolul instanței nici o cerere de suspendare.
Analizând cu prioritate excepțiile invocate, în conformitate cu art. 137 Cod proc.civ. coroborat cu art. 156 Cod proc.civ. după ce acestea au fost puse în discuție, Curtea a reținut următoarele:
Prin sentința comercială nr. 39/CC/2009 pronunțată în dosarul nr. 66/11285/2009 al Tribunalului Comercial Cluj, s-a respins excepția puterii de lucru judecat invocată de pârâtul, iar pe fond, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții - SRL, N- și.
Reclamantul a fost obligat la plata către pârâtul cheltuielilor de judecată în sumă de 17.850 lei, cu titlu de onorariu avocațial.
Împotriva acestei sentințe formulat apel reclamantul, declarația de apel a acestuia, fără motive, fiind înregistrată la data de 12 iunie 2009.
Motivele de apel, însoțite de cererea de suspendare au fost depuse la data de 15 iulie 2009.
În baza dispozitivului sentinței atacate, pârâtul început executarea silită, întocmindu-se dosarul execuțional nr. 290/2009 al Biroului executorului judecătoresc, dosar în care a fost emisă somația din 09.06.2009 (4), respectiv procesul verbal de situație (5).
Curtea apreciază că demersul juridic al reclamantului trebuie tranșat din perspectiva dispoziției art. 280 al.5 Cod proc.civ prin raportare la al. 4 al aceluiași articol, în condițiile în care acest demers vizează o hotărâre împotriva căreia s-a exercitat calea de atac a apelului. Indicarea eronată temeiului de drept, ca fiind art. 300 al.2 Cod proc.civ. nu leagă instanța, cu atât mai mult cu cât motivarea cererii și documentația de la dosar, confirmă ipoteza reținută de către instanță.
Referitor la excepția inadmisibilității cererii de suspendare provizorie, ca urmare a faptului că la data la care aceasta a fost formulată nu era promovată nici o cerere de suspendare în calea de atac a apelului, nu poate fi primită de instanță, prin prisma faptului că legiuitorul condiționează, într-adevăr, admisibilitatea cererii de suspendare provizorie de existența unei cereri de suspendare, fără a face însă nici o referire la termenul în care cererea de suspendare provizorie trebuie formulată.
Curtea apreciază că esențial este ca la data soluționării cererii de suspendare provizorie să fie făcută dovada formulării unei cereri de suspendare în cadrul apelului.
Or, în cauza dedusă judecății, la data la care au avut loc dezbaterile - 15 iulie 2009, s- făcut dovada în sensul arătat, cererea de suspendare fiind promovată odată cu motivele de apel, fiind înregistrate - 15 iulie 2009.
Și excepțiile lipsei de interes și obiectului se dovedesc a fi neîntemeiate, întrucât în baza dispozitivului minutei sentinței atacate s- început executarea silită, fiind întocmit dosarul execuțional nr. 290/2009 Biroului executorului judecătoresc ( 4, 5), iar suspendarea executării sentinței, ar avea ca efect și suspendarea executării silite, în dosarul menționat, efectul executoriu fiind suspendat.
Pentru considerentele deja expuse instanța va respinge cele trei excepții, găsindu-le neîntemeiate.
Referitor la fondul cauzei, se reține că potrivit art. 280 al.5 Cod proc.civ. " pana la dezlegarea cererii de suspendare aceasta va putea fi incuviintata vremelnic, prin ordonanta presedintiala, chiar inainte de sosirea dosarului, cu respectarea cerintei prevazute la alin. 4".
Astfel, analiza acestuia se circumscrie verificării întrunirii cumulative a condițiilor statuate de legiuitor în cadrul ordonanței președințiale, în conformitate cu art. 581 Cod proc.civ. - vremelnicia, urgența și nejudecarea fondului.
Urgența, ca și condiție esențială, se justifică din perspectiva legiuitorului, prin faptul că demersul juridic are drept scop păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente care nu s-ar putea repara, respectiv, înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Reclamantul își întemeiază demersul pe ipoteza prevenirii unei pagube iminente, constând în imposibilitatea, în măsura admiterii apelului, a recuperării sumei de 20.036,05 lei, stabilite prim somație, de la creditorul, imposibilitate datorată situației financiare precare acestui creditor, precum și de formularea ulterioară a unor acțiuni în justiție.
Curtea apreciază că ipoteza avută în vedere de către reclamant nu se regăsește în cauza dedusă judecății, simpla susținere reclamantului cu privire la situația financiară precară creditorului, fără ca aceasta să fie confirmată de nici o probă, nu este de natură să creeze aparența unei pagube iminente.
Mai mult, a admite că posibilitatea ca o persoană interesată să obțină câștig în calea de atac, după ce anterior aceasta pierduse procesul, nu este suficientă pentru susține ideea unei pagube.
unei pagube nu poate fi reținută nici cu privire la posibilitatea exercitării ulterioară, de către creditor, unor acțiuni în justiție, întrucât aceasta reprezintă modalitatea legală prin care o persoană își valorifică dreptul de acces la justiție.
A admite contrariul, ar echivala cu a recunoaște că prin exercitarea dreptului de acces la justiție se creează premisele unei pagube, ceea ce ar fi de neconceput, sub aspect juridic.
Constatând, așadar, că nu este întrunită condiția "urgenței", Curtea apreciază ca fiind superfluă analizarea și celorlalte condiții, astfel că în conformitate cu art. 280 al.5 coroborat cu art. 581 Cod proc.civ. Curtea va respinge cererea de suspendare provizorie.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția inadmisibilității, excepția lipsei interesului și excepția lipsei de obiect.
Respinge cererea de suspendare a executării silite a sentinței comerciale nr.39/CC/2009, formulată de către reclamantul în contradictoriu cu pârâții - SRL prin lichidator, N- și.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică din 20.07.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red. dact.
7 ex/21.07.2009
Președinte:Daniela GrigaJudecători:Daniela Griga
