Spete ordonanta presedintiala in drept comercial. Decizia 391/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA COMERCIALĂ

Dosar nr-

DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 391/2008

Ședința publică de la 05 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Marius Irimie

JUDECĂTOR 2: Mircea Noșlăcan

JUDECĂTOR 3: Nicolae Durbacă

Grefier - -

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamantul - împotriva sentinței nr.864/CA/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.

La apelul nominal s-a prezentat avocat pentru pârâta intimată - - D, lipsă fiind reclamantul recurent.

Procedura este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei și se constată că la dosar s-au înregistrat concluzii scrise din partea pârâtei intimate.

Din partea reclamantului recurent s-a depus la dosar chitanța reprezentând taxa judiciară de timbru în sumă de 5 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.

Mandatarul reclamantei învederează instanței că dosarul de fond are termen la data de 10.

Nemaifiind alte cereri de formulat instanța acordă cuvântul în dezbateri.

Mandatarul reclamantei intimate solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică, având în vedere și concluziile scrise depuse la dosar. Cu cheltuieli de judecată conform chitanței.

Mai învederează instanței că societatea reclamantă este dizolvată și divizat de drept și la Registrul comerțului există proiect, astfel că nu se impune suspendarea executării hotărârii nr.4 din 01.12.2006.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului de față;

Constată că prin Sentința nr.864/CA/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr- s-a respins cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantul - prin care a solicitat suspendarea executării Hotărârii Adunării Generale Extraordinare nr. 4/1.12.2006 până la soluționarea cererii de anulare a hotărârii formulate în dosarul nr- al aceleiași instanțe.

Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că reclamantul nu a depus la dosar hotărârea a cărei suspendare se cere, iar pe de altă parte a mai formulat o cerere identică în chiar acțiunea prin care solicită anularea hotărârii.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul solicitând modificarea hotărârii în sensul admiterii cererii așa cum a fost formulată.

În motivarea recursului se arată că urgența și necesitatea suspendării rezultă din faptul că hotărârea atacată este lovită de nulitate absolută și fiind înscrisă la ORC poate produce pagube iminente societății fiind vorba despre aprobarea spre vânzare a 3 spații comerciale aparținând societății. De asemenea, prin rămânerea în vigoare a hotărârii susmenționate s-ar perpetua o stare de fapt cu consecințe negative pentru bunul mers al societății, printr-un management defectuos care nu vrea decât să ducă la faliment societatea prin neplata datoriilor către stat și prin neîntocmirea bilanțului contabil, precum și a oricăror acte contabile preliminare normale.

În concluzie, se apreciază că prin rămânerea în vigoare a hotărârii se cauzează pagube iremediabile pentru societate, care este reprezentată de o persoană fără calitate ce are ca principal scop falimentarea acesteia.

Intimata solicită respingerea recursului cu motivarea că nu se justifică în cauză suspendarea hotărârii atacate, vânzarea spațiilor fiind desfășurată în cadrul unei proceduri de executare silită a societății pentru plata unor creanțe.

Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, se constată că recursul nu este fondat.

O cerere de suspendare a executării hotărârii adunării generale este admisibilă, potrivit art. 131 alin.1 din Legea nr.31/1990, în condițiile îndeplinirii cerințelor ordonanței președințiale prev. de art. 581 Cod pr.civ.

Între acestea, un eventual prejudiciu care cu greu ar putea fi recuperat este de natură să justifice urgența luării unei asemenea măsuri. Eventualul prejudiciu despre care vorbește textul de lege susmenționat se impune a fi dovedit, în condițiile art. 1169.civil.

În cauză nu s-au făcut dovezi concludente în sensul existenței unui prejudiciu iminent, greu de recuperat în lipsa admiterii cererii de suspendare, simplele afirmații ale reclamantului nefiind suficiente.

Vânzarea unor spații comerciale aparținând societății, în urmă cu 2 ani de zile sau temerea reclamantului privind un management defectuos al actualului reprezentant al societății nu sunt de natură să justifice luarea măsurii suspendării executării hotărârii atacate, mai ales că, așa cum rezultă din actele dosarului, în favoarea societății pârâte se poate deduce o aparență de legalitate în condițiile în care respectivele spații comerciale au fost vândute în cadrul unei proceduri de executare silită și nu în lipsa unei minime justificări așa cum se susține de către reclamant.

Reclamantul a rămas pasiv mai mult de 2 ani de la data adoptării și executării hotărârii AGA.

Așa fiind, cum în cauză nu s-au făcut dovezi concludente privind urgența măsurii de suspendare solicitate, în mod întemeiat prima instanță a respins cererea reclamantei, motiv pentru care se impune respingerea prezentului recurs ca nefondat.

Pentru aceste motive,

În numele legii

DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamantul - împotriva sentinței nr.864/CA/20.03.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.

Obligă pe reclamant să plătească pârâtei - - D 400 lei cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 5.09.2008.

Președinte Judecător Judecător

- - - - - -

Grefier

- -

Red.

Dact./25.09.2008.

Ex.2/25.09.2008

Jud. fond:

Președinte:Marius Irimie
Judecători:Marius Irimie, Mircea Noșlăcan, Nicolae Durbacă

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete ordonanta presedintiala in drept comercial. Decizia 391/2008. Curtea de Apel Alba Iulia