Spete ordonanta presedintiala in drept comercial. Decizia 488/2008. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția Comercială
Dosar nr-
DECIZIA NR. 488/
Ședința publică din 18 noiembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriel Ștefăniță judecător
- - - JUDECĂTOR 2: Codruța Vodă
- - - JUDECĂTOR 3: Carmen Bujan
- - - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 2100/C din 15 octombrie 2008, pronunțate de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 11 noiembrie 2008, potrivit încheierii de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 12 noiembrie, respectiv 18 noiembrie 2008.
CURTEA,
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr. 2100/C/15.10.2008, pronunțată de Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ în dosar nr- s-a respins cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta
S-a respins cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta reconvențională aguapur în contradictoriu cu pârâta reconvențională
A reținut instanța că, potrivit art. 581 alin.1 Cod procedură civilă " instanța va putea să ordone măsuri vremelnice - în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubii prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări".
Textul normativ mai sus menționat, prevede trei condiții de admisibilitate a ordonanței președințiale: urgența, caracterul vremelnic al măsurii care se cere a se lua pe această cale și neprejudecare fondului prin măsura luată, condiții ce trebuiesc îndeplinite cumulativ.
În cauză cerința neprejudecării fondului nu a fost îndeplinită pentru cele două cereri - cererea principală și cererea reconvențională.
Prin cererea formulată de reclamanta " " (cererea principală) s-a solicitat să se dispună obligarea pârâtei " ", să-i permită accesul într-un spațiu deținut în baza unui contract de închiriere încheiat cu antecesoarea pârâtei, respectiv " ", iar prin cererea reconvențională s-a solicitat de către pârâtă evacuarea reclamantei din spațiul în litigiu avându-se în vedere că pârâta este proprietara tabulară a acestui spațiu.
Când soluționează o cerere de ordonanță președințială, instanța nu are de cercetat fondul dreptului discutat de părți, dar pentru ca soluția să nu fie arbitrară, va cerceta aparența acestui drept ( " pipăie fondul") pentru a vedea de partea cui este aparența dreptului.
Instanța a examinat doar valabilitatea formală a titlurilor părților, fără însă a cerceta în fond valabilitatea titlurilor ( și implicit opozabilitatea acestora).
Reclamanta " " a deținut contract de închiriere din data de 01.05.2004 pentru spațiul din litigiu, iar pârâta " " L este proprietarul tabular al imobilului în care se află spațiul în litigiu ( contract de închiriere și extras nr. 75989/2008, filele 7 și 65 la dosar nr- al Judecătorie B), dar pentru a se stabili în condițiile art. 1441 cod civil opozabilitatea ( sau inopozabilitatea ) contractului de închiriere față de pârâtă, ca dobânditor al imobilului, este necesară o judecată în fond a cauzei, judecată care nu se poate face într-o cerere de ordonanță președințială.
Cerința neprejudecării în fond a cauzei nefiind îndeplinită, iar potrivit art. 581 Cod procedură civilă cerințele urgenței, vremelnicia și neprejudecarea fondului fiind cerute cumulativ, cele două cereri de ordonanță președințială s-au respins.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului și modificarea în parte a sentinței recurate, în sensul admiterii cererii de ordonanță președințială.
Se solicită cheltuieli de judecată.
În expunerea motivelor de recurs se arată că subscrisa recurentă a încheiat la 1.05.2004 un contract de închiriere a unor spații aparținând, ce expiră la 30.04.2009. Ori, întrucât contractul de închiriere nu a fost denunțat reziliat ori anulat, chiria fiind achitată până la finele anului 2008, sunt aplicabile art. 1441 Cod civil.
Astfel, lichidatorul a omis să facă vorbire despre existența contractului de închiriere la momentul când a avut loc adunarea generală a creditorilor și s-a hotărât vânzarea în bloc a activelor debitoarei către Ulterior abuziv, a îngrădit accesul în spațiile a căror chiriaș este subscrisa, prin închiderea cu lacăt a porților și ușilor de acces în curtea fabricii, producția fiind oprită, sub motiv că, actul de adjudecare nr. 14/31.07.2008, are drept obiect și activele corporale ale
În continuare se arată că, soluția instanței de fond este corectă în ce privește evacuarea, ea fiind inadmisibilă în condițiile art. 581 Cod procedură civilă, cu atât mai mult cu cât acțiunea de evacuare s-a formulat și pe calea dreptului comun, făcând obiectul dosarului nr-.
Relativ la respingerea acțiunii principale, punctul de vedere al instanței nu se justifică, întrucât cercetarea judecătorească nu presupunea verificări asupra valabilității titlului, ci doar faptul că titlul valabil nu a fost anulat, reziliat sau desființat.
Astfel, sunt întrunite, condiția urgenței, fiind necesară desfășurarea activității în acel spațiu, caracterul vremelnic și neprejudicierea fondului care decurge din cele două.
Se conchide că măsura de-a se ridica lacătele și de-a intra în spațiu apare ca o măsură, numai cu ocazia soluționării acțiunii în evacuare punându-se în discuție și soluționa valabilitatea actului.
Recursul este neîntemeiat.
Măsura solicitată de reclamantă de-a i se permite accesul în interiorul fabricii, conform contractului de închiriere din data de 1.05.2004 încheiat cu constituie o măsură definitivă, prin care se realizează dreptul pretins luarea acestei măsuri echivalând cu judecarea în fond a cauzei.
Ori, prin judecarea fondului, măsura ce s-ar lua ar fi definitivă, cerința vremelniciei nefiind îndeplinită.
Corect a apreciat instanța fondului că stabilirea aparenței de drept, în speță impune a se stabili în condițiile art. 1541 Cod civil opozabilitatea (sau inopozabilitatea ) contractului de închiriere față de pârâta apelantă ca dobânditor al imobilului, ceea ce presupune o judecată în fond a cauzei și implicit luarea unei măsuri definitive, ce exclude vremelnicia.
Pe cale de consecință, nefiind îndeplinite cumulativ cerințele art. 581 Cod procedură civilă, față de rațiunile de fapt și de drept sus amintite, conform art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, curtea va respinge prezentul recurs, menținând ca temeinică și legală sentința civilă nr. 2100/15.10.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosar nr-.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 2100/15.10.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosar nr-, pe care o menține ca temeinică și legală.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 noiembrie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. /20.11.2008
Dact./24.11.2008/2 ex.
Jud.fond:
Președinte:Gabriel ȘtefănițăJudecători:Gabriel Ștefăniță, Codruța Vodă, Carmen Bujan