Spete ordonanta presedintiala in drept comercial. Decizia 588/2008. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

Dosar nr-

CURTEA DE APEL B - SECTIA a V-a COMERCIALA

Decizia comercială nr.588

Ședința publică de la 15.05.2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Eugenia Voicheci

JUDECĂTOR 2: Adriana Bucur

JUDECĂTOR 3: Marcela Câmpeanu

GREFIER - -

Pe rol soluționarea recursurilor formulate de recurentele - SRL și ASOCIAȚIA SALARIAȚIILOR ACȚIONARI DIN SA împotriva sentinței comerciale nr.1522/04.02.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentele prin avocat cu împuternicire avocațială depusă la fila 20 dosar și intimata prin consilier juridic cu delegație depusă la fila 11 dosar.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care

Recurentele prin avocat depun la dosar certificat de grefă cu privire la stadiul dosarului de fond.

Curtea constată că s-a îndeplinit obligația stabilită în sarcina recurentelor.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probatorii de administrat Curtea apreciază îndeplinite dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă și acordă cuvântul pe recurs.

Recurentele prin avocat solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii ordonanței președințiale, suspendării procedurii de privatizare a SA precum și a efectelor Ordinului 10.436/20.12.2007 având în vedere că instanța a reținut greșit că nu există condiția urgenței și că prejudiciul nu s-ar produce în patrimoniul consorțiului. Ordinul este un act subsecvent, AVAS determinându-l ca urmare a eliminării societății de la negocieri. În ce privește publicarea unui anunț de vânzare, acesta se face în cadrul procedurii de privatizare. Își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de cale separată.

Intimata prin consilier juridic solicită respingerea recursului ca nefundat. Susține că nu s-a publicat un nou anunț de vânzare. Apreciază că nu se justifică un drept de proprietate față de procedura de privatizare sau cea a executării silite. Cu privire la Ordinul 10.436/20.12.2007, arată că este o consecință a aplicării Tratatului Convenției Europene. Dispozițiile art.88 și 89 din tratat definesc ajutorul de stat.

Recurentele arată, în replică, faptul că nu au criticat hotărârea sub aspectul neprejudecării fondului.

Instanța constată dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Asupra recursului comercial d e față.

Prin cererea înregistrată la numărul - din 21 februarie 2008 pe rolul Tribunalului București - Secția a VI a Comercială, reclamantele - SRL, cu sediul în B și ASOCIAȚIA SALARIAȚILOR DIN SA C (numită în continuare "l") au solicitat, în contradictoriu cu AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B, ca instanța, pe cale de ordonanță președințială, să suspende procedura de privatizare a SA C, precum și a efectelor Ordinului nr. 10436 din 20 decembrie 2007 privind încetarea procedurii de administrare specială la până la soluționarea irevocabilă a cauzei ce formează obiectul dosarului nr- aflat pe rolul aceleiași instanțe.

Reclamantele au arătat că în acest din urmă dosar au solicitat constatarea caracterului nelegal al deciziei de eliminare a lui de la negocierile pentru vânzarea pachetului de acțiuni deținut de la SA, constatarea nulității absolute a procesului verbal întocmit de la 20 decembrie 2007 și, dacă va fi cazul, a oricăror acte subsecvente acestuia, dacă va continua procedura de privatizare, constatarea nulității absolute a Ordinului nr. 10436 din 20 decembrie 2007 și obligarea. la continuarea procedurii de privatizare în privința lui.

În motivarea cererii, reclamantele au prezentat pe scurt situația de fapt pe care s-a grefat litigiul de față, arătând că la 3 noiembrie 2005. a publicat anunțul de vânzare a pachetului de acțiuni deținut la SA C, iar l s-a constituit în vederea participării la procedura de privatizare, prin încheierea contractului de asociere în participațiune din 19 octombrie 2005.

Au arătat că au fost depuse două oferte de cumpărare, una provenind de la și alta de la, că au avut loc patru ședințe de negociere, comunicând lui la 6 decembrie 2005 că este eliminat de la negocieri. De asemenea, reclamantele au arătat că au contestat în instanță măsura eliminării lor de la negocieri și au obținut în mod irevocabil o soluție favorabilă, urmare a căreia Comisia de negociere a retransmis lui o convocare pentru reanalizarea documentelor de precalificare depuse anterior, părțile convenind data de 19 decembrie 2007.

Reclamantele au arătat că, în urma acestei ședințe, Comisia de negociere a emis procesul verbal din 20 decembrie 2007, contestat de reclamante, în care a reținut că asocierea în urma căreia a rezultat l nu îndeplinește criteriul de precalificare relativ la experiența de minim 5 ani în domeniul transportului pe apă, eliminând l din procedură în conformitate cu dispozițiile articolului 35 alineat 2 din HG nr. 577/2002.

Reclamantele au detaliat argumentele ce au fundamentat această soluție și au susținut că, potrivit informațiilor pe care le dețin, și cel de-al doilea ofertant a fost eliminat înainte de 20 decembrie 2007 (dar ulterior datei de 6 decembrie 2005).

În ce privește administrarea specială a SA, reclamantele au arătat că măsura a fost instituită de, în temeiul legii nr. 137/2002, prin Ordinul nr. 69/2002, măsura având ca efect automat suspendarea oricărei executări silite începute și preîntâmpinarea unei astfel de executări, iar Ordinul nr. 10436 din 20 decembrie 2007 (publicat în Monitorul Oficial nr. 21 din 11 ianuarie 2008 și contestat de reclamante), prin care a dispus încetarea procedurii de administrare specială, este în contradicție cu dispozițiile articolului 15 alineat 5 litera c din legea nr. 137/2002 și permite reluarea cel puțin a procedurii de executare silită inițiată de ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE

În ce privește condițiile pentru emiterea unei ordonanțe președințiale, reclamantele au arătat că nu este necesară cercetarea fondului pretențiilor, întrucât la o analiză sumară la nivelul aparenței dreptului reiese nelegala eliminare a consorțiului de la negociere, urmare a încălcării principiului egalității de tratament între ofertanți, prevăzute de articolul 1 litera c din legea nr.137/2002 și a unei tendențioase aprecieri a documentelor de precalificare.

Sub acest aspect, reclamantele au arătat că aprecierea documentelor de precalificare este tendențioasă și abuzivă câtă vreme din punct de vedere formal aceste documente îndeplinesc cerințele legale, toate carnetele de muncă fiind depuse în copie legalizată, fiind absurd a se pretinde ca și -urile salariaților să fie depuse tot în copie legalizată, de vreme ce nu sunt înscrisuri oficiale, nu poartă semnătura emitentului, iar informațiile pe care le furnizează se regăsesc în conținutul carnetelor de muncă.

Sub același aspect, referindu-se la încălcarea principiului egalității de tratament între ofertanți, reclamantele au arătat că în cazul celui de-la doilea ofertant aprecierea s-a făcut în mod flexibil, reținându-se îndeplinite condițiile de precalificare pe baza unor simple declarații pe proprie răspundere semnate de persoane fizice străine, a unui curriculum vitae și a unor extrase din Monitorul Guvernamental al.

În al treilea rând, reclamantele au susținut că nu există nici o prevedere legală care să impună un procentaj minim al persoanelor din cadrul lui care să îndeplinească criteriul de precalificare, dacă, privită ca ansamblu, experiența membrilor săi creează convingerea că ofertantul poate asigura dezvoltarea ulterioară a.

În privința condiției urgenței, a prevenirii unei pagube iminente, reclamantele au susținut că ar fi prejudiciate în mod grav și iremediabil având în vedere pericolul iminent de reluare a procedurilor de executare silită asupra bunurilor, eventuala admitere a cererii principale fiind lipsită de efecte și de finalitate, căci ar putea pierde o parte semnificativă a activelor sale sau chiar ar putea intra în procedura insolvenței.

Reclamantele au arătat și faptul că participarea la procedura de privatizare și menținerea activelor în patrimoniul societății care se privatizează constituie un drept al oricărui ofertant, iar câștigarea acestei prevederi reprezintă un interes legitim, reglementat și ocrotit de lege.

Despre condiția vremelniciei, reclamantele au arătat că este îndeplinită, întrucât măsurile solicitate sunt mărginite în timp până la soluționarea irevocabilă a cererii principale.

Cererea este întemeiată în drept pe dispozițiile articolului 581 și urm Cod procedură civilă, pe dispozițiile articolului 166 și urm. din OUG nr. 88/1997, pe dispozițiile articolelor 1,10,16 și 39 din legea nr. 137/2002 și pe dispozițiile articolelor 35,44 și 79 din HG nr. 577/2002.

La 31 ianuarie 2008, pârâta a depus întâmpinare, prin care a invocat referitor la primul capăt de cerere excepția lipsei de obiect, motivată de împrejurarea că reclamantele nu au făcut dovada existenței unei proceduri de privatizare la SA.

În ce privește cererea de suspendare a efectelor Ordinului nr. 10436 din 20 decembrie 2007, invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor, întrucât nu au făcut dovada existenței unui drept născut și actual de a solicita suspendarea acestui ordin.

Pârâta a invocat și excepția inadmisibilității cererii de ordonanță președințială, motivat de faptul că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile speciale prevăzute de articolul 581 Cod procedură civilă, respectiv urgența, vremelnicia și neprejudecarea fondului.

Prin sentința comercială nr. 1522 din 4 februarie 2008, Tribunalul București - Secția a VI a Comercială a respins ca neîntemeiate excepțiile lipsei de obiect, a lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes. A respins ca neîntemeiată cererea de ordonanță președințială.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în esență că reclamantul, în calitate de posibil investitor, își justifică interesul în formularea cererii, urmărind exercitarea dreptului de a participa la procedura de privatizare cu respectarea prevederilor legii nr. 137/2002 și ale HG nr.577/2002,astfel că nu poate fi vorba despre o lipsă de obiect a cererii.

A reținut că nu poate fi primită nici excepția lipsei calității procesuale active, câtă vreme se tinde la a se păstra situația patrimonială a societății la a cărei privatizare a participat.

A reținut îndeplinirea celor trei condiții prevăzute de articolul 581 Cod procedură civilă; astfel, sub aspectul urgenței, a apreciat că aceasta constă în dorința de a evita exercitarea procedurilor de executare silită cu efect asupra patrimoniului societății; sub aspectul vremelniciei, a apreciat că acesta este dat de luarea măsurii până la soluționarea acțiunii de fond care formează obiectul dosarul nr-, iar sub aspectul neprejudecării fondului, a apreciat că în cadrul ordonanței președințiale nu se analizează fondul raporturilor dintre părți, ci doar aparența dreptului, legat în speță de calitatea reclamantei de ofertant în procedura de privatizare, și care acționează pentru apărarea dreptului său.

Cu toate acestea, prima instanță a reținut și că în speță nu s-a dovedit că pârâta, după respingerea de la negociere a consorțiului, a mai publicat un alt anunț de vânzare a pachetului de acțiuni, că nu s-a probat dreptul de proprietate al consorțiului reclamantei asupra unei cote părți din acțiunile societății ori asupra activelor supuse procedurii de executare silită, iar în cauză nu se poate dispune pentru o situație viitoare.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal au declarat recurs motivat reclamantele, cauza fiind înregistrată sub același număr unic - pe rolul Curții de Apel București - Secția a VI a Comercială.

În motivarea recursului a fost reiterată prezentarea situației de fapt și a condițiilor de admisibilitate a ordonanței președințiale, reclamantele precizând că nu au cunoștință de considerentele reținute de prima instanță întrucât nu a fost comunicată hotărârea atacată și că vor completa motivele de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea acestei hotărâri.

La 14 martie 2008, intimata - pârâtă a depus întâmpinare, prin care s-a apărat în fapt și în drept față de recurs, solicitând respingerea acestuia ca neîntemeiat.

Prin decizia comercială nr. 321R din 14 martie 2008, Curtea de Apel București - Secția a VI a Comercială a anulat recursul ca netimbrat.

Prin decizia comercială nr. 475 din 17 aprilie 2008, pronunțată în dosarul nr-, Curtea de Apel București - Secția a a Comercială a admis contestația în anulare formulată de contestatoarele - recurente, a anulat decizia comercială nr. 321R/2007 a Curții de Apel București - Secția a VI a Comercială și a fixat termen pentru rejudecarea recursului.

Față de actele și lucrările dosarului, de probele administrate în cauză, Curtea apreciază recursul ca nefondat și îl va respinge cu această motivare și pentru următoarele considerente:

Deși în finalul motivelor de recurs recurentele au arătat că își vor completa motivele de recurs după comunicarea hotărârii, o astfel de completare nu a survenit până la data pronunțării prezentei decizii, recurentele arătând oral, cu ocazia cuvântului pe fond, criticile aduse hotărârii sub aspectul urgenței și al prejudiciului, iar în replică la cuvântul intimatei precizând că nu au criticat hotărârea sub aspectul neprejudecării fondului.

Față de aceste precizări și concluzii, văzând și faptul că hotărârea atacată este supusă doar recursului, potrivit dispozițiilor articolului 582 Cod procedură civilă, Curtea a procedat la examinarea cauzei sub toate aspectele, în conformitatea cu dispozițiile articolului 3041Cod procedură civilă, reținând din dezvoltarea motivelor critica relativă la greșita aplicare a dispozițiilor articolului 581 Cod procedură civilă sub aspectul prejudiciului (al urgenței), motiv de recurs prevăzut de articolul 304 punctul 9 Cod procedură civilă.

Critica relativă la modul de apreciere în speță a condiției urgenței, raportat la paguba iminentă ce nu s-ar putea repara, este neîntemeiată și a fost înlăturată. În afara considerentelor primei instanțe, Curtea reține și faptul că, în condițiile în care nu există nici o procedură de privatizare pendinte și, după cum susține intimata - pârâtă, nici intenția de reluare a unei asemenea proceduri, dreptul recurentelor reclamante de a accede la pachetul de acțiuni deținut de este unul eventual, ceea ce face ca prejudiciul să fie ipotetic, nicidecum iminent și de nereparat cum impun prevederile articolului 581 Cod procedură civilă. Aceasta în ce privește cererea de suspendare a procedurii privatizării.

Referitor la cerința urgenței pe care trebuie să o îndeplinească cererea de suspendare a efectelor Ordinului nr. 10436 din 20 decembrie 2007, Curtea apreciază ca nerespectată în speță pe de o parte pentru că prejudiciul, constând în diminuarea patrimoniului SA ca urmare a executărilor silite, se reflectă înainte de toate și nemijlocit, cuantificabil, în patrimoniul acestei societăți (nu în cel al recurentelor), iar pe de altă parte pentru că ipoteza diminuării patrimoniului, cu efectul ei prejudiciabil asupra recurentelor nu se impune cu caracter de urgență. În acest sens, Curtea reține că situația societății de privatizat, de societate aflată sub administrare specială, era cunoscută recurentelor - reclamante încă din 2005, când a debutat procedura de privatizare. Recurentele - reclamante știau sau trebuia să știe că societatea se afla sub administrare specială conform ordinului nr. 69/2002 și, așa cum însele recunosc, cum acest ordin nu limita în timp această procedură, au acceptat riscul de a fi scoasă de sub administrarea specială oricând pe perioada derulării procedurii de privatizare. În atare situație, prejudiciul iminent și ce nu s-a putut repara, constând în diminuarea activelor și în posibilitatea ajungerii în insolvență, a fost una din premisele privatizării, asumată conștient sau acceptată implicit de recurente și nu cade sub incidența prevederilor articolului 581 Cod procedură civilă, de aceea condiția urgenței lipsește și privitor la această cerere.

În ce privește cerințele vremelniciei și a neprejudecării fondului, Curtea reține că nu pot face obiectul controlului judiciar câtă vreme recurentele - reclamante au arătat expres care sunt limitele criticilor, dându-se astfel în speță eficiență principiului general de drept tantum devolutum quantum appellatum.

Curtea reține, ca și instanța de fond, că dispozițiile articolului 581 Cod procedură civilă impun trei condiții de admisibilitate a cererilor de ordonanță președințială, respectarea acestora impunându-se a se facecumulativ. Cum în speță cerința urgenței nu este îndeplinită în legătură cu nici una din cele două cereri de suspendare, hotărârea apare ca în strictă concordanță cu rigorile articolului 581 Cod procedură civilă, nefiind incident cazul de modificare prevăzut de articolul 304 punctul 9 Cod procedură civilă și neimpunându-se casarea sau modificarea în condițiile articolului 304 Cod procedură civilă nici după examinarea cauzei sub toate aspectele potrivit dispozițiilor articolului 3041Cod procedură civilă.

Pe cale de consecință, în temeiul articolului 312 alineat 1 teza a II a Cod procedură civilă Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentele - SRL și ASOCIAȚIA SALARIAȚIILOR ACȚIONARI DIN SA împotriva sentinței comerciale nr.1522 din 4.02.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, -15 mai 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

Red.Jud.

Tehnored.

2 ex.

20.05.2008

Președinte:Eugenia Voicheci
Judecători:Eugenia Voicheci, Adriana Bucur, Marcela Câmpeanu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete ordonanta presedintiala in drept comercial. Decizia 588/2008. Curtea de Apel Bucuresti