Spete ordonanta presedintiala in drept comercial. Decizia 806/2009. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR- DECIZIE NR. 806/R-COM

Ședința publică din 24 iulie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Ioana Miriță JUDECĂTOR 2: Ioana Bătrînu

- - - JUDECĂTOR 3: Dumitru

- - JUDECĂTOR 4: Magdalena

- - grefier

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de, domiciliat în Pitești, str. -, -2,.C,.13, județul A, împotriva sentinței comerciale nr. 20/CC din 27 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș în dosar nr-, intimată fiind SC SA cu sediul în Pitești, str.-.-, nr.47, județul

La apelul nominal, făcut în ședință publică, au lipsit părțile.

Procedura, legal îndeplinită.

Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 22 iulie 2009, dezbateri ce au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA

Constată că, prin sentința nr.20/CC din 27 mai 2009 a Tribunalului Comercial Argeș, a fost respinsă cererea formulată de împotriva pârâtei

Pentru a decide astfel,tribunalula constatat că la 26.11.2008 a solicitat ca pe cale de ordonanță președințială să se dispună suspendarea executării hotărârilor adunărilor generale ordinară și extraordinară ale acționarilor din 09 aprilie 2008; sub motiv că la 09 aprilie 2008 un grup de acționari ai societății comerciale pârâte au ținut la orele 10,00 și respectiv 12,00, o adunare generală ordinară și o adunare generală extraordinară, hotărâri împotriva cărora a fost promovată acțiunea în anulare aflată pe rolul Tribunalului Comercial Argeș, deoarece nu a participat la aceste adunări și nici nu au fost ținute.

Tribunalul a mai reținut că reclamantul a arătat că cererea întrunește condițiile ordonanței președințiale, respectiv aparența dreptului și urgența, motivate de faptul că prin aceste hotărâri s-au luat măsuri importante, cum ar fi retragerea de la tranzacționare, vânzarea de active sub pretextul reabilitării societății și majorarea capitalului social numai în beneficiului unui grup de interese, existând pericolul ca până la finalizarea acțiunii în nulitate acest grup de interese să vândă toate activele și să-și apropie majoritatea capitalului social, punând în real pericol interesele celorlalți acționari, printre care și pe cele ale reclamantului; de asemenea, este îndeplinită și condiția de a nu se prejudeca fondul.

De asemenea, tribunalul a constatat că a formulat întâmpinare, solicitând să se respingă cererea reclamantului privind emiterea ordonanței președințiale de suspendare a executării hotărârii AGA și adoptate la 09.04.2008, sub motiv că reclamantul nu a participat la adunarea generală, refuzând să răspundă la convocarea făcută de consiliul de administrație ales; și că cererea reclamantului nu întrunește condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale.

Totodată, tribunalul a constatat că la 06.01.2009 a formulat cerere de intervenție accesorie în sprijinul pârâtei, pe care instanța a anulat-o ca netimbrată prin încheierea din 07.01.2009.

De asemenea, prin aceeași încheiere,tribunalula suspendat judecarea cauzei și a trimis dosarul la Curtea Constituțională în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate invocată de pârâta

În fine, tribunalul a constatat că la 20.05.2009 Curtea Constituțională a restituit dosarul Tribunalului Comercial Argeș împreună cu copia deciziei nr.490/2009, prin care a fost respinsă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.133 din Legea nr.31/1990 și ale art.581 din Codul d e procedură civilă.

Analizând cererea de chemare în judecată,tribunalula constatat că, în speță, nu mai subzistă cel puțin una din condițiile esențiale ale admisibilității cererii de ordonanță președințială, respectiv vremelnicia sa, deoarece cererea de anulare a celor două hotărâri a fost soluționată pe fond prin sentința comercială nr.11/CC/24 martie 2009, prin această sentință fiind respinsă cererea reclamantului de anulare a hotărârilor.

În concluzie, tribunalul a decis respingerea cererii de suspendare cu care a fost investit.

La 01.06.2009 a declarat recurs, criticând soluția instanței de fond ca nelegală.

Greșit instanța de fond a reținut că din moment ce a fost soluționată cererea de anulare a hotărârii AGA, cererea de suspendare a executării hotărârilor AGA nu mai poate fi primită pe motiv că nu ar mai exista condiția de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială, respectiv cea a vremelniciei.

Recurentul mai arată că este de asemenea întrunită și condiția aparenței dreptului, care se limitează doar la cercetarea existenței calității de acționar, opinie pe care a exprimat-o deja instanța de fond, însă într-un alt dosar.

În fine, recurentul susține că este îndeplinită și condiția urgenței, întrucât prin hotărârile AGA, ce fac obiectul litigiului, se modifică însuși actul constitutiv al societății.

Recurentul reamintește că, într-o speță similară, de suspendare a executării unor hotărâri AGA, instanța de fond a admis cererea de suspendare și, în consecință, ea trebuia să aplice aceleași raționamente și în judecarea prezentei cereri de suspendare.

La 20.07.2009, prin - președinte consiliu de administrație și - director, împuterniciți în baza hotărârii AGA din 09.04.2008 au depus concluzii scrise, solicitând să se constate nulitatea recursului declarat de întrucât el nu l-a motivat în 5 zile de la comunicarea sentinței comerciale.

Pe fond, se solicită respingerea recursului pe motiv că nu mai este întrunită condiția admisibilității cererii de ordonanță președințială, respectiv cea a vremelniciei, dat fiind că prin sentința comercială nr.11/CC/24.03.2009 a fost respinsă cererea de anulare a hotărârilor AGA puse în discuție.

La 22.07.2009, ce se pretinde, ca și primii, a fi reprezentanții societății, a depus un borderou cu acte și concluzii scrise. Printre acte este depusă hotărârea nr.34/20.07.2009 prin care consiliul de administrație al A Pitești împuternicește pe directorul general al să susțină punctul de vedere al acționarilor majoritari; hotărârea AGA din 01.02.2009 și actul adițional emis în urma hotărârii AGA din 27.02.2009, măsurile nr.8/16.06.2006 emise de, contractul individual de muncă prin care angajează pe în funcția de director general.

Prin nota de ședință depusă de se solicită admiterea recursului, sub motiv că sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate ale cererii de ordonanță președințială.

Se arată că cererea de suspendare este admisibilă pe cale de ordonanță președințială chiar dacă a fost soluționată în fond în primă instanță cererea de anulare a hotărârii AGA ce face obiectul suspendării deoarece hotărârea dată de prima instanță nu are autoritate de lucru judecat, fiind supusă apelului și recursului.

Totodată, în notele scrise depuse de intimata prin director, acesta susține că este abilitat prin hotărârea din 27.02.2009, înregistrată în registrul comerțului, să reprezinte interesele în justiție ale și în această calitate solicită admiterea recursului formulat de.

Recursul nu este fondat.

1. Cu privire la cererea de amânare solicitată de

Curtea constată că obiectul litigiului este hotărârea AGA ordinară și extraordinară din 09 aprilie 2008 emisă de gruparea, grupare ce se pretinde a fi majoritară în societate și a deține conducerea societății, fiind atacată cu cerere în anulare și cu prezenta cerere de suspendare de către gruparea, care de asemenea se consideră a deține majoritatea capitalului social și conducerea societății.

Având în vedere obiectul litigiului și anume cererea de suspendare a hotărârilor și din 09.04.2008 a primei grupări, curtea consideră că trebuie să cerceteze admisibilitatea cererii de ordonanță președințială în condițiile existente la momentul emiterii acestor hotărâri și nu în condițiile apărute ulterior.

Pentru aceste considerente curtea nu poate lua în considerare actele de împuternicire ale lui ca reprezentând deoarece și o grupare și alta se pretind, cu acte, a fi reprezentanții legitimi ai societății, iar veridicitatea acestor acte nu poate fi cercetată decât cercetând fondul cauzei și nu în cadrul procedurii sumare a ordonanței președințiale.

Dacă s-ar judeca altfel s-ar crea un cerc vicios întrucât de fiecare dată când s-ar supune judecății o hotărâre a adunării generale, reprezentantul desemnat de aceeași grupare a celui care a formulat cererea de chemare în judecată ar achiesa la cererea de chemare în judecată, împiedicându-se astfel judecarea pe fond a cererii.

2. Cu privire la excepția de nulitate a recursului invocată de intimata prin și

Curtea constată că sentința de fond a fost pronunțată la 27 mai 2009, iar recursul a fost depus la 01.06.2009. În concluzie, recursul a fost depus în termen legal.

3. Cu privire la fondul recursului

Nu este fondată critica încadrată corect de recurent în motivul prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.

Curtea observă că, în speță, până la soluționarea cererii de suspendare a fost soluționată pe fond în prima instanță cererea de anulare a hotărârilor AGA ce fac obiectul cererii de suspendare, prin respingerea cererii (12-14).

În consecință, cererea de suspendare a hotărârilor AGA nu mai are obiect căci aceste hotărâri au dobândit o prezumție de putere de lucru judecat prin verificarea lor de către instanță.

În dreptul nostru, o situație similară este cea prevăzută de art.14 din Legea nr.554/2004 care prevede că se poate suspenda actul administrativ până la soluționarea pe fond a litigiului.

Este adevărat că hotărârea AGA nu este un act administrativ, însă ipotezele prevăzute de art.133 din Legea nr.31/1990 și art.14 din Legea nr.554/2004 sunt similare întrucât în ambele cazuri actele supuse suspendării sunt executorii, acesta fiind motivul pentru care legiuitorul a prevăzut posibilitatea de suspendare a acestor acte până la judecarea pe fond a litigiului.

După judecarea pe fond a litigiului în primă instanță, ceea ce se execută este actul administrativ căruia i-a fost atașată o putere, și anume autoritatea de lucru judecat ce nu poate fi suspendată decât printr-o cale specială și nu pe calea ordonanței președințiale.

Așa cum se prevede în textul art.581 alin.4 Cod procedură civilă, <<ordonanța este >>. Caracterul vremelnic al hotărârii emisă pe calea ordonanței președințiale semnifică faptul că ea nu are autoritate decât până la momentul la care se pronunță instanța pe fondul litigiului dedus judecății. Dacă s-ar judeca altfel ar însemna că hotărârea emisă pe calea ordonanței președințiale ar avea o autoritate mai mare decât hotărârea emisă pe fondul cauzei și că, deci, prima ar putea să suspende efectele celei de-a doua hotărâri, or o astfel de concluzie este contrară textului expres, arătat mai sus.

În concluzie, se va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul, domiciliat în Pitești, str. -, -.32,.C,.13, județul A, împotriva sentinței comerciale nr.20/CC din 27 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș, în dosarul nr-, intimată fiind pârâta, cu sediul în Pitești, str.-.- nr.47, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 24 iulie 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal.

, pt. judecător,

aflat în,

semnează Președinte,

Grefier,

Red.

Tehnored.

4 ex./28.07.2009

Jud.fond:

Președinte:Ioana Miriță
Judecători:Ioana Miriță, Ioana Bătrînu, Dumitru, Magdalena

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete ordonanta presedintiala in drept comercial. Decizia 806/2009. Curtea de Apel Pitesti