Spete ordonanta presedintiala in drept comercial. Decizia 809/2009. Curtea de Apel Tg Mures

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

Decizie nr. 809/

Ședința publică din 23 iulie 2009

Completul compus din:

- Președinte

- Judecător

- Judecător

Grefier -

Pe rol judecarea recursurilor formulate de reclamanta COM, cu sediul în T-veni,-/C,.15, județul M și de pârâta ROMANIAN INTERNAȚIONAL BANK, cu sediul în B,-, -A, nr. 84-90, tronson I și II, sector 3, împotriva sentinței nr.1488/12.06.2009 pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș.

La apelul nominal răspunde pârâta recurentă Romanian International Bank B, prin, cu delegație la dosar (16), lipsă fiind reclamanta " COM"

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care se constată că recursurile nu sunt declarate în termenul legal, sunt motivate legal, timbrate cu câte 5 lei și 0,15 lei timbre judiciare anulate la dosar.

Reprezentantul pârâtei recurente Romanian International Bank SA B, prin depune la dosar concluzii scrise și întâmpinare (14,15,17-19).

Instanța, invocă din oficiu, excepția tardivității recursurilor declarate de părțile în litigiu.

Reprezentantul pârâtei recurente Romanian International Bank B, prin solicită respingerea excepției tardivității, precizând că instanța de fond din eroare a numit hotărârea dată ca urmare a renunțării reclamantei la judecată, sentință în loc de încheiere, care are un alt regim juridic, în speță fiind aplicabile dispozițiile art. 582 alin. 1 Cod procedură civilă, care prevăd faptul că ordonanța este supusă recursul în termen de 5 zile de la pronunțare, nefiind atacată o ordonanță președințială, ci o încheiere de ședință.

Instanța, unește excepția cu fondul cauzei și acordă cuvântul părții prezente.

Reprezentantul pârâtei recurente Romanian International Bank B, prin solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate, în sensul obligării reclamantei la plata sumei de 40.072,78 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, pentru motivele expuse în cuprinsul cererii aflată la dosar, precum și a concluziilor scrise depuse la acest termen de judecată. Față de recursul reclamantei COM Târnăveni solicită respingerea acestuia pentru motivele expuse în cuprinsul întâmpinării depuse la dosar.

După strigarea cauzei s-a prezentat în instanță apărătorul ales al reclamantei " COM" Târnăveni și a depus la dosar dovada plății taxei judiciare de timbru și împuternicire avocațială.

CURTEA,

Prin sentința nr. 1488/12.06.2009, pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dos. nr-, s-a luat act și s-a constatat renunțarea reclamantei " COM" la judecarea cererii de chemare în judecată formulată împotriva pârâtei "ROMANIAN INTERNATIONAL BANK" având ca obiect ordonanță președențială.

A dispus obligarea reclamantei " COM" de a plăti în sarcina pârâtei "ROMANIAN INTERNATIONAL BANK" suma de 5.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu avocațial.

Pentru a pronunța în acest sens, prima instanță a reținut următoarele:

La data de 03.06.2009, se arată în considerentele hotărârii atacate, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâta ca, pe calea ordonanței președențiale, să dispună deblocarea contului curent pe care reclamanta îl are deschis la banca pârâtă pentru a permite acesteia să efectueze plăți și încasări în cont motivând că în baza deciziei nr. 439/05.05.2009 a Curții de Apel Tg. M pârâta a fost obligată să restituie reclamantei în cont suma de 3.016.006 lei fără somație și fără trecerea vreunui termen. În condițiile în care reclamanta a pornit, la data de 20.05.2009 executarea silită prin intermediul executorului judecătoresc, pârâta a executat de bună voie această hotărâre judecătorească la data de 22.05.2009, dată însă de la care nu a mai permis reclamantei să efectueze operațiuni, plăți și încasări în contul său curent.

Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, se arată în continuare în hotărârea atacată, pârâta a solicitat respingerea cererea de ordonanță președențială precizând că indisponibilizarea contului curent s-a făcut ca urmare a unei adrese de înființare a popririi făcută de către, motiv pentru care nu sunt îndeplinite temeiurile de fapt și de drept ale unei ordonanțe președențiale.

La data de 12.06.2009 instanța a constatat că la dosarul cauzei s-a depus o cerere de renunțare la judecată din partea reclamantei. Întrucât reprezentanții legali ai pârâtei au declarat verbal că sunt de acord cu renunțarea reclamantei la judecată, instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile art. 246 Cod procedură civilă alin. 1 și 2.

În raport cu dispozițiile art. 246 alin. 3, prima instanță constată că cererea pârâtei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată este întemeiată în condițiile în care renunțarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată. Însă, având în vedere că suma solicitată cu acest titlu este nepotrivit de mare în raport cu valoarea pricinii și de munca depusă de avocat, în raport cu art. 274 alin. 3 Cod procedură civilă, instanța a redus această sumă datorată la cuantumul de 5.000 lei, justificând, astfel, că instanța nu intervine în relația avocat - client, ci legiuitorul, prin acest text, a pus la dispoziția judecătorului un mijloc eficient de sancționare a posibilului abuz de drep ce îmbracă forma pretinderii unor cheltuieli de judecată nejustificat de mari. În acest sens, judecătorul cauzei a invocat și practica Curții Europene a Drepturilor Omului care, investită fiind cu soluționarea unor pretenții la rambursarea cheltuielilor de judecată, în care sunt cuprinse și onorariile avocațiale, a statuat că acestea din urmă urmează a fi recuperate doar în măsura în care constituie cheltuieli necesare, făcute în limita unui cuantum rezonabil.

Față de această hotărâre a declarat recurs, la data de 06.07.2009 ROMANIAN INTERNATIONAL BANK B solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul obligării intimatei - reclamante la plata întregii sume de 40.072,78 lei cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate în primă instanță.

La data de 30.06.2009 a declarat, de asemenea, recurs reclamanta " COM" solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii obligării reclamantei la plata către pârâta - intimată a sumei de 5.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în primă instanță.

Analizând actele de la dosar, prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și în temeiul principiului devolutiv prevăzut de art. 304 Cod procedură civilă, instanța de recurs reține următoarele:

Într-adevăr, după cum reține și prima instanță, la data de 11.06.2009 reclamanta a depus o cerere prin care comunica instanței că, în temeiul art. 246 Cod procedură civilă, că înțelege să renunțe la judecata privind cererea de ordonanță președențială formulată în cauză ( 103 dos. primă inst.).

La termenul din 12.06.2009, prezentă fiind și pârâta recurentă - intimată, instanța pune în discuție această cerere, față de care pârâta solicită a se lua act de renunțare la judecată și, totodată, solicită cheltuieli de judecată, în raport cu dispozițiile art. 246 alin. 3 Cod procedură civilă, conform dovezilor pe care le va depune la dosar ( 109).

Instanța, așa cum rezultă din actele de la dosar, a judecat cererea de ordonanță președențială cu citarea părților, sens în care au și fost comunicate acte părților din dosar.

La termenul fixat pentru soluționarea recursurilor, instanța, din oficiu, a pus în discuția părților tardivitatea celor două recursuri din perspectiva dispozițiilor art. 582 alin. 1 Cod procedură civilă, care prevede că în cazul în care cererea de ordonanță președențială se soluționează cu citarea părților, recursul ar curge în termen de 5 zile de la pronunțare.

Recurenta ROMANIAN INTERNATIONAL BANK a solicitat să nu se admită o asemenea excepție, invocând faptul că din eroare prima instanță a dat sentință prin care a luat act de renunțare, când, de fapt, în conformitate cu dispozițiile art. 246 alin. 2 Cod procedură civilă, hotărârea specifică este încheierea care urmează, în ce privește calea de atac extraordinară, recursul cu termenul general de 15 zile și care curge de la comunicare. În atare situație, hotărârea fiind comunicată la data de 24.06. 2009, iar recursul formulat la data de 06.07.2009, recurenta consideră că este în termenul de recurs.

În raport de aceste argumente, precum și având în vedere excepția invocată din oficiu de instanță, ținând cont de faptul că hotărârea atacată a fost dată la data de 12.06.2009, comunicată părților la data de 24.06.2009, iar recursurile au fost declarate la data de 06.07.2009 de pârâtă, respectiv la data de 30.06.2009 de reclamantă, instanța reține că într-adevăr dispozițiile art. 246 alin. 2 Cod procedură civilă prevăd că instanța constată renunțarea la judecată prin încheiere, aceasta fiind fără drept de apel.

În acord cu recurenta - pârâtă, și în raport și de dispozițiile art. 255 alin. 1 și ultim Cod procedură civilă, instanța de recurs constată că în mod greșit prima instanță a luat act de renunțarea la judecată prin "sentință" și nu prin "încheiere", în sensul în care nu a procedat la soluționarea pe fond a cauzei, ci a rezolvat o chestiune incidentă cauzei (renunțarea la judecată).

În același timp, însă, denumirea hotărârii date în cauză este sancționabilă cu nulitate relativă, în sensul în care una din părțile cauzei invocă o vătămare și o face, în cazul de față, printr-unul din motivele de recurs. Or, niciuna din părți nu s-a considerat vătămată de această eroare procedurală, formală, astfel încât eroarea în sine nu poate conduce la o posibilă casare a hotărârii, iar apărarea pârâtei - recurente cu privire la această eroare, invocată doar cu ocazia concluziilor pe fondul recursului, nu va fi primită. Cum instanța nu identifică o vătămare de ordine publică, consideră că această greșeală procedurală a instanței nu poate conduce la casarea hotărârii atacate.

În ce privește termenul de recurs și perioada în care acest termen s-a împlinit, instanța se raportează nu numai la textul art. 246 alin. 2 Cod procedură civilă, care prevede expres că nu există calea de atac ordinară a apelului și, astfel, implicit, trimite la calea de atac extraordinară a recursului, ci și la dispozițiile art. 581 și 582 Cod procedură civilă.

Astfel, așa cum s-a precizat mai sus, renunțarea la judecată este, în fapt, o chestiune incidentă în cauză, un drept pe care reclamanta - recurentă și-l poate exercita într-un cadru procesual anume dat.

În cazul de față, reclamanta - recurentă și-a manifestat acest drept, de renunțare la judecată, într-o procedură specială, respectiv în procedura în care se soluționa o ordonanță președențială formulată de aceeași reclamantă - recurentă.

Un principiu fundamental al procedurii civile este acela că accesoriul și incidentalul urmează principalul, principiu consacrat expres în art. 17 Cod procedură civilă: "Cererile accesorii și incidentale sunt în căderea instanței competente să judece cererea principală".

Ca atare, cererea incidentală cauzei, de renunțare la judecată, formulată de reclamanta - recurentă, urmează, fără îndoială, cererea principală, cea de ordonanță președențială, ceea ce înseamnă că urmează toată procedura specială prevăzută de art. 581 și următoarele Cod procedură civilă, inclusiv în ce privește termenul de recurs și modalitatea în care acesta curge.

Cum în cazul de față cererea principală s-a făcut cu comunicarea părților, evident că termenul este de 5 zile de la pronunțarea hotărârii prin care s-a luat act de renunțarea la judecată, motiv pentru care ambele recursuri sunt făcute după ce acest termen de recurs a expirat.

Pe cale de consecință, prin admiterea excepției invocate din oficiu, instanța de recurs va respinge ambele recursuri formulate ca fiind tardive.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Respinge ca tardive recursurile formulate ROMANIAN INTERNAȚIONAL BANK, cu sediul în B,-, -A, nr. 84-90, tronson I și II, sector 3 și COM, cu sediul în T-veni,-/C,. 15, județul M, împotriva sentinței nr. 1488 din 12.06.2009 pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș, în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 23 iulie 2009.

PREȘEDINTE: Nemenționat

Pt.

fiind în concediu de odihnă, semnează

Vicepreședintele instanței

Judecător,

Judecător,

Grefier,

Pt.

fiind în concediu de odihnă,

semnează Prim-grefier

Red.

Tehnored.

2 exp./26.08.2009

Jud.fond..

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete ordonanta presedintiala in drept comercial. Decizia 809/2009. Curtea de Apel Tg Mures