Spete ordonanta presedintiala in drept comercial. Decizia 897/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Dosar nr-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR.897
Ședința publică din 19.09.2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Eugenia Voicheci
JUDECĂTOR 2: Adriana Bucur
JUDECĂTOR 3: Marcela Câmpeanu
GREFIER - -
Pe rol pronunțarea asupra recursului formulat de recurenta împotriva sentinței comerciale nr.201F/20.05.2008 pronunțată de Tribunalul Ialomița în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata pârâtă SC FARM SRL.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 18.09.2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când, având nevoie de timp pentru a delibera si pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 19.09.2008, când a decis următoarele:
CURTEA
Asupra recursului comercial d e față:
Prin cererea înregistrată sub nr- din 13 mai 2008 pe rolul Tribunalului Ialomița, reclamanta, cu domiciliul în Germania, a chemat-o în judecată pe pârâta SC FARM SRL, cu sediul în orașul jud. I și a solicitat ca instanța, pe cale de ordonanță președințială, să o oblige pe pârâtă să suspende temporar lucrările de construcție pe care le execută pârâta pe terenul intravilan din comuna, în suprafață de 2,52 ha, având următoarele vecinătăți, la nord - drum stradal, la est - canton CFR și SC GRUP SRL, la vest - drum stradal și la sud - SC GRUP SRL și drum stradal, până la verificarea titlurilor de proprietate asupra terenurilor ce aparțin fiecărui proprietar. A solicitat cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, a arătat în esență că la intrarea în vigoare a legii nr. 18/1991 și a legii nr.10/2001, prin sentința civilă 218 din 26 iulie 2004 Tribunalului Ialomița, s-a dispus restituirea în natură a suprafeței de 4 ha teren intravilan situat în comuna, format din două loturi în suprafață de 1,48 ha, respectiv de 2,52 ha. A arătat că această soluție a rămas definitivă și irevocabilă și că atunci când a încercat să intre în posesia terenului a aflat că acesta a fost înstrăinat către pârâtă, care a și început să construiască pe el o fermă zootehnică. A arătat că intenționează să ceară constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare - cumpărare încheiat cu pârâta, de aceea lucrările de construcție începute de aceasta din urmă îi vatămă grav dreptul de proprietate, ceea ce impune măsuri urgente de sistare a lucrărilor pentru păstrarea acestui drept care s-ar păgubi prin întârziere și pentru reducerea unei pagube iminente care nu s-ar mai putea repara prin întârziere.
A susținut și că măsura sistării lucrărilor se impune totodată pentru că se vor înlătura eventualele piedici ce s-ar ivi cu ocazia punerii în executare a hotărârii de restituire a terenului conform hotărârii judecătorești irevocabile.
Cererea este întemeiată în drept pe dispozițiile articolului 2 punctul 1 litera a, coroborat cu articolul 581 Cod procedură civilă, pe dispozițiile articolelor 480 și 481 cod civil pe dispozițiile legii nr.50/1991 și ale legii nr.10/2001.
Prin sentința comercială nr. 201F din 20 mai 2008, Tribunalul Ialomițaa respins cererea ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanta este proprietara terenului în discuție conform sentinței civile nr. 218 din 26 iulie 2004 Tribunalului Ialomița, definitivă și irevocabilă și că pârâta, conform susținerilor reclamantei, este proprietară pe același teren în baza unor contracte de vânzare - cumpărare pe care reclamanta nu le-a indicat, dar care la momentul de față sunt valabile, nefiind suspuse cenzurii instanței judecătorești, reclamanta manifestându-și intenția de a formula pe viitor o cerere în acest sens.
A reținut și că existența unor lucrări de construcție în curs pe terenul în litigiu nu este dovedită, reclamanta făcând simple afirmații.
În ce privește condițiile de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială, prevăzute de articolul 581 Cod procedură civilă, prima instanță a reținut că față de existența unor titluri de proprietate valabile atât pentru reclamantă cât și pentru pârâtă se impune verificarea titlurilor, verificare ce poate fi efectuată doar pe calea dreptului comun, nu în cererea de ordonanță președințială, întrucât aceasta ar presupune o prejudecare a fondului.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs motivat reclamanta, cauza fiind înregistrată sub același număr unic la 2.06.2008 pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a a Comercială.
În motivarea recursului s-a criticat hotărârea pentru nelegalitate în raport de împrejurarea că prima instanță, deși la termenul când pricina s-a soluționat reclamanta a fost prezentă prin mandatar și avocat, nu a permis reprezentanților reclamantei să depună acte sau concluzii și nici nu a precizat acest lucru în practicaua hotărârii, încălcându-se grav dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare garantat de Constituție și de Codul d e Procedură Civilă.
Sub același aspect, recurenta reclamantă a precizat și faptul că posibilitatea conferită de Codul d e procedură civilă de judecare a cererii de ordonanță președințială fără citarea părților nu interzice ca partea prezentă să participe la judecată.
A criticat hotărârea pentru netemeinicie, susținând că în conformitate cu certificatul de grefă eliberat de Judecătoria Urziceni rezultă că pe rolul acestei instanțe se află dosarul nr- având ca obiect anularea actelor de vânzare - cumpărare încheiate cu pârâta, cu termen de judecată la 5 iunie 2008, iar în conformitate cu planșele fotografice rezultă că lucrările au fost începute de pârâtă pe terenul său, fiind astfel dovedite condițiile prevăzute cumulativ de prevederile articolului 581 Cod procedură civilă.
A solicitat ca instanța de recurs casând hotărârea de fond și reținând cauza spre rejudecare, să admită cererea și să dispună suspendarea tuturor lucrărilor de construcție începută de intimata pârâtă pe terenul de 4 ha situat în intravilanul comunei.
Recursul este întemeiat în drept pe dispozițiile articolului 69 alineat 2 și 582 alineat 1 Cod procedură civilă.
La 10 septembrie 2008 intimata pârâtă a depus întâmpinare prin care a invocat pe cale de excepție tardivitatea recursului declarat, iar pe fond a solicitat respingerea acestuia ca nefondat, formulându-și apărări în fapt și în drept în raport de motivele de recurs.
Excepția tardivității declarării recursului a fost respinsă ca neîntemeiată cu motivarea care reiese din încheierea de dezbateri de la 18 septembrie 2008, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Față de actele și lucrările dosarului, de probele administrate în cauză, Curtea apreciază recursul ca nefondat și îl va respinge cu această motivare și pentru următoarele considerente:
Prima critică este neîntemeiată. Așa cum s-a solicitat în cererea de ordonanță președințială și în conformitate cu dispozițiile articolului 581 alineat 3 teza I Cod procedură civilă, pricina s-a soluționat fără citarea părților. Împrejurarea invocată de recurenta reclamantă, că a fost prezentă la judecată prin mandatar și prin avocat și că acestora li s-a refuzat primirea înscrisurilor precum și participarea la dezbateri, nu reiese din practicaua hotărârii atacate, iar în situația în care instanța de fond a omis să consemneze aceste aspecte recurenta reclamantă avea la dispoziție procedura prevăzută de articolul 281 Cod procedură civilă, a îndreptării omisiunilor din hotărâre, procedură de care nu a dovedit că a uzat.
Dar și dacă o astfel de dovadă ar fi fost făcută, criticile recurentei reclamante încă sunt nefondate pentru următoarele motive:
În ce privește pretinsul refuz al instanței de judecată de a primi înscrisurile cu care recurenta reclamantă înțelegea să-și susțină cererea nu poate fi sancționat drept o încălcare a normelor de procedură, întrucât în cererea de ordonanță președințială nu se face nici o referire la completarea probei cu înscrisuri, partea reclamantă având obligația stabilită de dispozițiile articolului 7203alineat 1 litera d Cod procedură civilă de a atașa la cererea de chemare în judecată probele pe care se întemeiază cererea.
Aceasta cu atât mai mult cu cât a solicitat ca pricina să se soluționeze fără citarea părților și într-o procedură specială care permite judecătorului să facă analiza aparenței de drept.
În ce privește încălcarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare, Curtea apreciază că nu poate fi vorba de nesocotirea acestor drepturi constituționale câtă vreme judecătorul fondului a admis cererea formulată chiar de către recurenta reclamantă și a procedat la soluționarea cauzei fără citarea părților, caz în care a permite ca partea reclamantă să formuleze cereri de probatorii și să pună concluzii, așadar să participe la dezbateri, echivalează cu înfrângerea principiului egalității părților în procesul civil.
Nu se poate vorbi despre încălcarea celor două drepturi nici pentru că judecătorul fondului nu a limitat în nici un fel partea reclamantă la administrarea probatoriului odată cu primirea cererii de chemare în judecată, aceasta având posibilitatea suverană de a depune toate acele înscrisuri apreciate ca utile în susținerea cauzei.
În ce privește criticile aduse soluției de fond sub aspectul netemeiniciei acesteia, Curtea le apreciază întemeiate în parte, după cum urmează:
Cu certificatul de grefă eliberat la 14.05.2008 în dosarul nr- de Judecătoria Urzicenis -a făcut dovada existenței pe rol a acțiunii în nulitate absolută a actelor juridice, în care intimata pârâtă din cauza de față figurează ca pârâtă, așadar condiția vremelniciei impusă de prevederile articolului 581 Cod procedură civilă este îndeplinită.
De asemenea, față de apărările formulate în întâmpinare de intimata pârâtă, este necontestată existența lucrărilor de construcții începute de această din urmă parte.
Numai că aceste două argumente, dovedite în recurs de recurenta reclamantă, nu sunt de natură a schimba soluția pronunțată de instanța de fond, aceasta întrucât dispozițiile articolului 581 Cod procedură civilă impun pentru admiterea unei cereri de ordonanță președințială întrunirea cumulativă a condițiilor privitoare la urgență, vremelnicie și neprejudecarea fondului.
În afara argumentelor aduse de judecătorul fondului, Curtea reține că nu este întrunită cerința aparenței de drept în favoarea recurentei reclamante pentru următoarele considerente:
că recurenta reclamantă este titulara unui drept de proprietate asupra terenului de 4 ha situat în intravilanul comunei jud. I, teren împărțit în două loturi, primul în suprafață de 1,48 ha și al doilea în suprafață de 2,52 ha, conform sentinței civile nr.218 F/2004, pronunțată de Tribunalul Ialomița, sentință definitivă și irevocabilă.
Nu mai puțin adevărat este și faptul că intimata pârâtă este posesoarea unui teren în suprafață totală de 114.509,3692. situat în intravilanul aceleiași localități, teren format din 3 suprafețe distincte, dintre care una cu destinație de curți construcții și celelalte două de teren arabil, conform contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 213 din 25.01.2007 de Biroul Notarilor Publici Asociați și din
Acest din urmă titlu este contestat de către recurenta - reclamantă, aspect confirmat de intimata pârâtă în ședința publică de la 18.09.2008.
Numai că pe de o parte împrejurarea contestării în justiție a titlului de proprietate al intimatei pârâte nu este de natură prin ea însăși a conduce la concluzia că preferință are titlul reclamantei, fiind necesar, așa cum a reținut și judecătorul care a pronunțat sentința contestată, să se compare cele două titluri, lucru care se poate realiza nu în procedura ordonanței președințiale, ci pe calea dreptului comun. Din acest punct de vedere, este judicios argumentul adus de instanța de fond potrivit cu care cererea tinde la prejudecarea fondului.
Pe de altă parte, tot sub aspectul aparenței de drept, față de împrejurarea că recurenta reclamantă nu are posesia terenului pe care l-a obținut în procedura judiciară, astfel cum arată chiar în cererea introductivă de instanță, ca și față de împrejurarea că nu s-a făcut dovada, așa cum a susținut în mod corect intimata pârâtă, că lucrările de construcții sunt amplasate chiar pe terenul la care ar fi îndrituită recurenta - reclamantă, Curtea apreciază că pentru lămurirea acestei situații, respectiv a suprapunerii terenului construit cu terenul la care este îndrituită recurenta reclamantă este nevoie de administrarea de probe suplimentare, în mod cert a probei cu expertiză tehnică, ceea ce excede cadrului procedurii speciale a ordonanței președințiale.
Că nu este dovedită suprapunerea celor două terenuri reiese chiar din poziția oscilantă a recurentei reclamante, care în cererea introductivă de instanță pretinde sistarea lucrărilor ce se desfășoară pe lotul al doilea în suprafață de 2,52 ha, iar în recurs solicită sistarea lucrărilor de pe suprafața totală de 4 ha, acest dubiu făcând odată în plus ca aparența de drept să fie în defavoarea sa.
Dacă cerința vremelniciei este dovedită a fi îndeplinită în cauză, în schimb cerința urgenței nu este îndeplinită. Așa cum rezultă chiar din cererea introductivă de instanță, recurenta reclamantă avea posibilitatea de a solicita punerea în executare a hotărârii care îi servește de titlu imediat după pronunțarea hotărârii irevocabile respectiv a deciziei nr.6108 din 22 iunie 2006 Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Fără a argumenta de ce, recurenta reclamantă face demersuri pentru punerea sa în posesie abia doi ani mai târziu, astfel că promovarea prezentei cereri de ordonanță președințială la 15 mai 2008 infirmă categoric prejudiciul grav adus dreptului său de proprietate, precum și susținerile despre urgența care ar exista în suspendarea lucrărilor de construcție începute de partea adversă titulară la rândul său a unui act de proprietate.
Față de aceste considerente, Curtea apreciază că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, fiind dată în consens cu probele și cu stricta respectare a dispozițiilor a dispozițiilor articolului 581 Cod procedură civilă, în privința sa, nesubzistând nici unul din motivele de casare sau de modificare prevăzute de articolul 304 Cod procedură civilă.
Curtea apreciază că hotărârea este legală și temeinică și după examinarea cauzei sub toate aspectele, în conformitate cu dispozițiile articolului 3041Cod procedură civilă, de aceea va respinge recursul ca nefondat în conformitate cu dispozițiile articolului 312 alineat 1 teza a II a Cod procedură civilă.
În ce privește cererea formulată de intimata pârâtă de acordare a cheltuielilor de judecată, deși această cerere este de principiu admisibilă prin raportare la prevederile articolelor 316, 298 și 274 Cod procedură civilă, în speță ea este neîntemeiată întrucât intimata pârâtă a depus la dosar în susținere doar factura nr. 152/9 septembrie 2008, factură care nici măcar nu este acceptată la plată de parte, fiind expediată prin poștă, fără a fi însoțită de documentul care să ateste plata efectivă a cheltuielilor de judecată. Ca atare, această cerere urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta, împotriva sentinței comerciale nr.201F din 20 mai 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Ialomița, în contradictoriu cu SC FARM SRL.
Respinge ca neîntemeiată cererea intimatei de acordare a cheltuielilor de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19.09.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
2 ex./22.09.2008
Tribunalul Ialomița
Judecător fond:
Președinte:Eugenia VoicheciJudecători:Eugenia Voicheci, Adriana Bucur, Marcela Câmpeanu
