Spete ordonanta presedintiala in drept comercial. Decizia 915/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.915R
Ședința publică de la 16.09.2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mihaela Ioana Barna Prisăcaru
JUDECĂTOR 2: Elena Mincu
JUDECĂTOR - -
GREFIER
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta " ", împotriva sentinței comerciale nr.6489/21.05.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata " PRODUCTIE"
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta prin avocat cu împuternicire avocațială nr.1326/2008 și intimata prin avocat I cu împuternicire avocațială nr.-/2008.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Recurenta, prin avocat, solicită proba cu înscrisuri, depunând la dosar set de înscrisuri în dovedirea prejudiciului suferit de societate ca urmare a ocupării imobilului, comunicând un exemplar apărătorului intimatei.
Intimata, prin avocat, arată că nu se opune probei cu înscrisuri solicitată de către recurentă. În combaterea recursului, solicită proba cu înscrisuri, depunând la dosar certificate de grefă care atestă existența pe rolul instanței de fond a două dosare având ca obiect evacuare, respectiv constatarea nulității absolute a contractului de închiriere nr.385/27.06.2006, comunicând un exemplar apărătorului recurentei.
Recurenta, prin avocat, arată că nu se opune probei cu înscrisuri solicitată de către intimată.
Curtea, deliberând, încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de către ambele părți, înscrisuri care au fost depuse la dosar la acest termen de judecată.
Intimata, prin avocat, invocă excepția tardivității recursului în raport de data depunerii motivelor de recurs.
Recurenta, prin avocat, învederează faptul că această excepție a fost soluționată de instanță la un termen anterior.
Curtea aduce la cunoștința intimatei faptul că această excepție a fost soluționată prin Încheierea de ședință din data de 09.07.2008.
Recurenta, prin avocat, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat, apreciind cauza în stare de judecată.
Intimata, prin avocat, de asemenea, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Recurenta, prin avocat, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat. Solicită să se aibă în vedere că în afara ordonanței președințiale a făcut dovada coexistenței dosarului de fond nr-, conform certificatului de grefă depus la dosar. În ceea ce privește dosarul de fond, învederează că la acest moment acesta nu poate fi soluționat, având în vedere că nu au fost discutate probele, întrucât intimata a formulat recurs împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de suspendare, iar ulterior a formulat o excepție de neconstituționalitate. Astfel, apreciază că persistă urgența soluționării cauzei în condițiile disp. art.581 pr.civ. Se mai învederează că prin sentința recurată, instanța de fond recunoaște dovedită condiția urgenței, însă a apreciat că nu este dovedit caracterul vremelnic al soluției solicitate și al neprejudecării fondului. Învederează că între societatea recurentă și Grup B există un contract de închiriere încheiat în anul 2006, iar la aceeași dată a fost reziliat contractul de închiriere încheiat între societatea intimată și Grup, reziliere care nu a fost atacată de către intimată fiind de acord cu situația de acceptat în spațiu. Astfel, față de această împrejurare, consideră că în cauză a făcut dovada nu numai a aparenței dreptului ci și a existenței dreptului. Mai arată că o ordonanță președințială este admisibilă și se consideră dovedită ori de câte ori pretențiile părților au același scop de drept. Se mai învederează faptul că intimata are un contract de subînchiriere, iar din anul 2007 nu a achitat cheltuielile pentru spațiu. În temeiul disp. art.312 pr.civ. solicită admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii recurate, iar pe fond admiterea ordonanței președințiale privind evacuarea intimatei din spațiu comercial. În ceea ce privește cheltuielile de judecată, arată că în temeiul disp. art.274 pr.civ. își rezervă dreptul de a le solicita pe cale separată.
Intimata, prin avocat, solicită respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea hotărârii recurate ca fiind legală și temeinică. Învederează faptul că nu au avut cunoștință de rezilierea contractului de închiriere, asociatul unic al societății recurente, care avea încă și calitatea de administrator al societății intimate, cu rea-credință și-a dat acordul pentru rezilierea contractului de închiriere. Față de această împrejurare, învederează că a formulat cerere de constatare a nulității absolute a contractului de închiriere. Depune la dosar un înscris, reprezentând practică judiciară și arată că își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată, depunând la dosar un înscris reprezentând practică judiciară.
Curtea, reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința comercială nr.6489/21.05.2008, Tribunalul București - Secția VI-a Comercială a respins excepțiile lipsei calității de reprezentant a reclamantei, excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția inadmisibilității acțiunii principale, ca nefondate.
A respins cererea de ordonanță președințială ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
Asupra excepției lipsei calității de reprezentant a reclamantei tribunalul a apreciat că este nefondată întrucât din actele existente la dosar rezultă însușirea semnăturii de pe acțiune de către coasociatul prezent în sala de judecată, care de altfel a recunoscut și semnătura primului asociat pe acțiune.
Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive, tribunalul a reținut că, între părți a existat convenția transmiterii spre folosință a suprafeței de 55o mp, necontestată de către pârâtă, care arată că prin acest fapt justifică un titlu locativ asupra spațiului.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii pe calea prevăzută de art.58l Cpc, tribunalul a analizat-o în cadrul condițiilor de fond ale ordonanței președințiale.
S-a reținut că cererea nu întrunește cerințele speciale ale art. 581 Cod proc civ, în totalitate, pe aspectul, în principal, al caracterului vremelnic al soluției solicitate și ale neprejudecării fondului, precum și pe împrejurarea aparenței dreptului.
Măsura evacuării nu poate constitui obiect al unei cereri de ordonanță președințială, cu atât mai mult cu cât este vorba despre un spațiu comercial, întrucât ar conduce la prejudicii grave și ireparabile în patrimoniul uneia dintre societăți, spațiul fiind tocmai unul din elementele de identificare și în același timp argument principal în desfășurarea activității acesteia.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamanta solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii și pe fond, admiterea acțiunii, în baza art.304 pct.9 pr.civ. și art.312 pr.civ.
-În raport de argumentele aduse în sprijinul soluției de respingere a acțiunii, instanța dovedește că în soluționarea cauzei nu a urmat procedura specială a ordonanței președințiale, ci și-a depășit atribuțiile, soluționând acțiunea ca și cum ar fi o acțiune de drept comun.
-O cerere de ordonanță președințială poate avea finalitate în condițiile în care se probează și neprejudecarea fondului.
și-a dovedit atât dreptul cât și prejudiciul cauzat, dată fiind folosința abuzivă a spațiului comercial d e către intimată și a refuzului de a achita toate plățile aferente folosirii unui astfel de spațiu.
Ordonanța președințială este admisibilă, deși conduce la o măsură definitivă, ori de câte ori se face dovada uni act vădit abuziv. Or, atitudinea intimatei de a folosi un spațiu comercial fără a face plăți în contul acestei folosințe este un act abuziv, pe care instanța trebuie să îl cenzureze.
Într-un asemenea context, instanța de fond avea obligația de a stabili în procedura sumară de examinare a cauzei în favoarea cui operează aparența dreptului ce se cere a fi ocrotit prin procedura de urgență, respectiv obligația de a examina titlurile prezentate de părți, fără a se pronunța asupra valabilității lor sub aspectul condițiilor de fond.
Recurenta-reclamantă se prevalează de un contract de închiriere recunoscut de proprietar, în timp ce intimata-pârâtă se prevalează de un alt contract de închiriere negat de proprietar.
Instanța, pe condiția aparenței de drept, era obligată să aibă în vedere că a acceptat rezilierea contractului de închiriere nr.233/2004, nu a condamnat niciodată măsura rezilierii, iar promovarea unei acțiuni ce are ca obiect nulitatea contractului nr.385/2006 nu are nici o relevanță în cauză, atât timp cât se probează dorința de tergiversare a soluționării fondului cauzei prin toate mijloacele respinse de lege.
Pe lângă condiția urgenței, este dovedit și caracterul vremelnic al măsurii solicitate prin ordonanță președințială, mai ales că prin probele administrate se demonstrează în mod indiscutabil atitudinea abuzivă a intimatei a de folosi un bun imobil fără a face plățile cuvenite.
La dosar, au fost depuse următoarele înscrisuri: facturi fiscale, ordine de plată.
Intimata, legal citată, a depus la dosar înscrisuri, respectiv certificatul de grefă care atestă existența pe rolul Tribunalului Bucureștia două dosare, având ca obiect evacuarea, respectiv constatarea nulității absolute a contractului de închiriere nr.385/27.06.2006.
Asupra recursului:
Cât privește critica referitoare la faptul că instanța de fond nu a urmat procedura specială a ordonanței președințiale, aceasta va fi respinsă de C, având în vedere că tribunalul a analizat cauza sub aspectul cercetării condițiilor speciale ale ordonanței președințiale, reținând că nu sunt întrunite în speță caracterul vremelnic și al neprejudecării fondului.
S-a reținut, în mod corect, că atâta vreme cât părțile au pretenții reciproce rezultate din contractul de închiriere lipsește aparența de drept, și astfel, măsura evacuării ar conduce la prejudecarea fondului.
Vremelnicia măsurii, condiție aflată în strânsă legătură cu neprejudecarea fondului, nu este nici aceasta îndeplinită în speță. Ordonanța președințială este o instituție procesuală pusă la dispoziția părților doar pentru a se lua unele măsuri provizorii, iar nu definitive, cum este măsura evacuării din spațiul comercial în care intimata își desfășoară activitatea.
Evacuarea este legată de o apreciere și cu privire la existența dreptului subiectiv și o atare măsură se poate obține numai în acele împrejurări ce impun o intervenție neîntârziată a justiției.
Or, pârâta ocupă spațiul în litigiu în baza unui contract de închiriere încheiat cu reclamanta, prin urmare, nu îl ocupă în mod abuziv, samavolnic și, mai mult, între părți se poartă litigii ce derivă din același titlu locativ invocat.
Aprecierea asupra temeiniciei fondului dedus judecății este un aspect nepermis în procedura sumară a ordonanței președințiale, astfel că vor fi respinse criticile întemeiate pe neplata de către intimată a chiriei aferente spațiului închiriat, precum și cele referitoare la compararea titlurile ce legitimează folosința spațiului de către părți.
În consecință, pentru motivele reținute, Curtea va constata recursul nefondat și îl va respinge conform art.309 pct.9 și art.312 alin.1 pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECID E:
Respinge ca nefondat recursul declarat recurenta " ", împotriva sentinței comerciale nr.6489/21.05.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata " PRODUCTIE"
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 16.09.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- -
GREFIER,
Red.Jud. - 22.09.2008
Tehnored. - 29.09.2008
2 ex.
Tribunalul București - Secția VI- Comercială
Președinte:
Președinte:Mihaela Ioana Barna PrisăcaruJudecători:Mihaela Ioana Barna Prisăcaru, Elena Mincu
