Spete pretentii comerciale. Decizia 1/2008. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA COMERCIALĂ

DECIZIE Nr. 1

Ședința publică de la 14 Ianuarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Șfabu Traian

JUDECĂTOR 2: Cremenițchi Radu

Grefier. - -

Pe rol judecarea cauzei comerciale privind pe apelant S și pe intimat ASOCIAȚIA, având ca obiect pretenții, apel declarat împotriva sentinței numărul 2257/com /28.09.2007 a Tribunalului Iași.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul este la primul termen de judecată, motivat și declarat în termen, scutit de taxă de timbru.

Având in vedere că apelantul solicitat judecarea cauzei în lipsă si față de prevederile art.242 al.2 Cod proc.civ, cauza rămâne în pronunțare.

După închiderea dezbaterilor,deliberând,

INSTANȚA

Asupra apelului comercial d e față:

Prin sentința civilă nr.2257/COM/28.09.2007 pronunțată de Tribunalul Iași, s-a dispus:

" Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, cu sediul ales în B, str. - nr. 21, sector 1, în contradictoriu cu pârâta Asociația, cu sediul în I,-, județul

Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 81.410,37 RON, cu titlul de daune interese calculate conform nr.OG 25/2002, reactualizată, urmare a desființării contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 516/29.05.1996, din care:

- 48.017,29 RON reprezintă dobânzi calculate pentru ratele 6-8;

- 33.393,08 RON reprezintă penalități calculate pentru ratele 6-8;

Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 52.551,10 RON reprezentând dividende aferente anilor 1996 și 1997.

Respinge cererea reclamantei privind obligarea pârâtei la plata dividendelor pentru anii 2003 și 2004 și la plata altor prejudicii cauzate prin nerespectarea obligațiilor contractuale.

Obligă pârâta să achite reclamantei suma de 20.000 RON reprezentând cheltuieli de judecată.

Respinge cererea expertului contabil privind majorarea cuantumului onorariului de expert admis de instanță."

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că:

Prin contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 516/29 mai 2006 reclamanta AVAS (fostă Fondul Proprietății de Stat) a vândut pârâtei Asociația Salariaților -, un număr de 181.915 acțiuni nominative, cu o valoare totală de 4.547.875.000 lei vechi.

Potrivit art. 4 din acest contract, 20 % din preț (respectiv 1.294.000.000 lei vechi) a fost achitat la data de 29.07.1996, iar restul de 80 % din preț (5.174.443.000 lei vechi) trebuia achitat în 19 rate eșalonate pe perioada 15.07.1997 - 15.05.2006.

Prin actele adiționale la acest contract, din 31.08.1998 și 21.11.2000, s-au adus modificări art. 4 din contractul inițial, cu privire la numărul ratelor, datele scadenței ratelor și valoarea acestora.

Prin convenția nr. 1 la contractul de vânzare-cumpărare nr. 516/29.05.2006, din 29.03.2004, încheiată în conformitate cu dispozițiile art. 22, art. 16 alin. 5 și alin. 6 din nr.OG 25/2002, părțile au convenit renunțarea la efectele pactului comisoriu prevăzut la cap. 4 lit. b din contract, cumpărătorul (în speță, pârâta Asociația Salariaților ) obligându-se să achite integral sumele datorate vânzătorului (în speță, reclamantei) în termen de 60 zile de la data încheierii convenției.

Prin aceeași convenție s-a stabilit că, în cazul în care sumele restante nu sunt achitate în termenul de 60 zile, contractul se va desființa de plin drept, fără a mai fi necesară punerea în întârziere și fără orice formalitate prealabilă, în condițiile prevăzute de art. 21 din nr.OG 25/2002.

Prin adresa nr. 896/17.01.2005 (fila 35 dosar), reclamanta a notificat pârâta cu privire la desființarea de plin drept a contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 516/29.05.1996.

Prin adresa nr. 38245/29 septembrie 2005, reclamanta a invitat pârâta la conciliere, în vederea recuperării sumei de 81.410,37, cu titlul de daune interese calculate potrivit art. 21 alin. 1 ind. 1 lit. a și b din OG25/2002.

Instanța apreciază ca fiind întemeiată cererea reclamantului privind obligarea pârâtei la plata de daune interese rezultate din desființarea contractului, pentru următoarele considerente:

Instanța reține că, urmare a neachitării ratelor 6,7 și 8 din contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 516/1996, pârâta Asociația Salariaților a încălcat prevederile convenției nr. 1 la contractul de vânzare-cumpărare nr. 516/29 mai 2006, astfel încât contractul de vânzare-cumpărare nr. 516/2006 s-a desființat de plin drept.

Ca urmare, în cauză au devenit aplicabile dispozițiile art. 21 alin. 1 ind. 1 din nr.OG 25/30 ianuarie 2002 (actualizată) potrivit cărora:

"În cazul desființării contractului pe cale convențională sau judiciară, pentru prejudicii cauzate Autorității, cumpărătorul este obligat la plata daunelor interese constituite din:

a) sumele reprezentând dobânzile și penalități datorate

pentru ratele scadente și neachitate, până la data desființării contractului, precum și penalități datorate ca urmare a neîndeplinirii celorlalte obligații contractuale;

b) sumele reprezentând dividendele încasate de

cumpărător în perioada de valabilitate a contractului."

Cum contractul a fost desființat de drept, în baza convenției nr. 1 din 29.03.2004 începând cu data de 28.05.2004, conform adresei nr. 896/17.01.2005 (fila 35 dosar), pârâta datorează reclamantei, dobânzi și penalități pentru ratele scadente și neachitate (respectiv ratele 6,7 și 8), precum și dividendele încasate de cumpărător în perioada de valabilitate a contractului.

Potrivit raportului de expertiză contabilă întocmit în cauză, valoarea daunelor interese datorate de către pârâtă, reclamantei, este de 81.410,38 lei, din care, 48.017,30 lei reprezintă dobânzi, iar 33.393,08 lei reprezintă penalități.

Instanța nu va ține seama de opinia expertului exprimată în varianta B la raportul de expertiză, potrivit căreia pârâta nu datorează dobânzi și penalități pentru neplata ratei 8, întrucât aceasta nu era scadentă, dată fiind notificarea debitoarei Asociația, cu privire la desființarea de drept a contractului, după data de scadență a ratei 8.

De asemenea, în baza dispozițiilor art. 21 alin. 1 lit. b din OG25/2002, și în conformitate cu concluziile raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză, pârâta va fi obligată la plata sumei de 52.551,10 RON reprezentând dividende aferente anilor 1996 și 1997.

Cererea reclamantei privind obligarea pârâtei și la plata dividendelor pentru anii 2003 și 2004 va fi respinsă, întrucât din răspunsul expertului la obiectivul nr. 4 al expertizei, profiturile realizate în anii 1998 - 2003 s-au repartizat pentru surse proprii de finanțare, iar în anul 2004, s-a înregistrat o pierdere contabilă de 2.214.440,10 lei.

De asemenea, va fi respinsă și cererea reclamantei privind obligarea pârâtei la plata altor prejudicii cauzate prin nerespectarea clauzelor contractuale, astfel de prejudicii nefiind cuantificate de reclamantă, și nici identificate de expert, conform expertizei ce a fost efectuată în cauză.

În conformitate cu dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, pârâta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată (respectiv, contravaloarea onorariului de expert).

Va fi respinsă cererea expertului contabil privind majorarea cuantumului onorariului admis de instanță, întrucât, potrivit decontului de cheltuieli depus de aceasta la dosar, s-a justificat, ca și cheltuieli materiale, suma de 632 lei.

Ținând cont de dispozițiile art. 23 din OG2/2000, privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară, instanța a stabilit cuantumul final al onorariului la suma de 2000 lei.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel B, considerând-o nelegală și netemeinică.

În motivarea apelului se susține că:

" Acțiunea, astfel cum a fost formulata are caracterul unei acțiuni comerciale îndreptate împotriva cumpărătorului pentru repararea prejudiciului cauzat AVAS in virtutea calității de acționar,calitate dobândita in urma încheierii contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni, prin care s-a transmis proprietatea acțiunilor către cumpărător cu toate drepturile si obligațiile prevăzute pentru acționari.

Astfel, in cazul transmiterii acțiunilor, dobânditorul devine titularul unor drepturi derivate izvorâte din lege si din contractul de societate. Este vorba, in primul rând de dreptul la dividende, prevăzut de dispozițiile art. 67 din Legea nr.31/1990 republicata si de dreptul la vot in adunarea generala a acționarilor prevăzut de dispozițiile art. 101 din aceeași lege.

Cu alte cuvinte, poziția de acționar pe care cumpărătorul a dobândit-o in urma încheierii contractului de privatizare i-a dat posibilitatea de a beneficia de anumite avantaje de care nu ar fi beneficiat in alte condiții.

Dispozițiile art. 21 alin. l indice 1 din nr.OG25/2002, cu modificările si completările ulterioare, arata exemplificativ si nu limitativ categoriile de daune-interese pe care AVAS le poate solicita pentru repararea prejudiciului in cazul rezoluțiunii contractului.

Mai mult, alineatul 3 al aceluiași articol arata ca ".pentru prejudiciile cauzate societății de către cumpărător, aceasta poate cere instanței judecătorești daune-interese.

Stabilirea prejudiciilor si a întinderii daunelor-interese prevăzute la alin.2, precum si celor provocate Autorității se va face, la solicitarea societății / Autorității, pe baza unei expertize întocmite de persoane fizice sil sau juridice abilitate de lege pentru astfel de operațiuni "

Prejudiciul trebuie sa cuprindă pierderea efectiv suferita (damnum emergens) cat si câștigul pe care creditorul nu 1-a putut realiza (lucrum cesans).

Sarcina probei existentei prejudiciului incumba creditorului, cu excepția situațiilor in care întinderea prejudiciilor este fixata de lege.

O astfel de excepție se instituie prin nr.OG 40/2003 pentru modificarea si completarea nr.OG 25/2002 prin care a fost înlăturat orice dubiu asupra necesitații probării existentei unui prejudiciu, art. 21 din nr.OG 25/2002, astfel cum a fost modificat prevăzând ca stabilirea si întinderea prejudiciilor se va face in baza unei expertize financiar contabile prevăzuta in mod imperativ de către legiuitor.

In cauza a fost efectuata expertiza contabila, insa, deși in conținutul expertizei s-a reținut ca la data de 31.12.2004 activul net contabil a înregistrat nivel negativ ridicat ca urmare a creșterii datoriilor la bugete;inclusiv majorările si penalitățile de întârziere calculate precum si dobânzile la linia de credit contractata de societate si nerestituita la termen, expertul contabil nu a stabilit in mod concret prejudiciul creat AVAS.

Deși s-au formulat obiecțiuni la raportul de expertiza contabila, instanța de fond le-a ignorat, respingând capătul de cerere privind obligarea la alte prejudicii, cu motivarea caastfel de prejudicii nu au fost cuantificate de către AVAS si nici identificate de către expert.

Se apreciază că instanța de fond a trecut cu multa ușurința peste obiecțiunile pertinente formulate de AVAS la raportul de expertiza contabila, încălcând astfel principiul rolului activ al instanței în raport de prevederile art. 129 alin.5 Cod procedură civila care arata: "Judecătorii au îndatorirea sa stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeala privind aflarea adevărului In cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, In scopul pronunțării unei hotărâri temeinice st legale. El vor putea ordona administrarea probelor pe care le considera necesare, chiar daca părțile se împotrivesc. "

Expertul nu a calculat valoarea totala a prejudiciului in concordanta cu obligațiile asumate de cumpărător prin contract si situația reala, întrucât prin art. 7.3 din contract, cumpărătorul s-a obligat sa determine societatea sa majoreze capitalul social si sa facă demersuri pentru transmiterea către FPS a acțiunilor corespunzătoare procentului de 70 % din valoarea cu care se majorează capitalul social pentru ca la data semnării contractului, societatea nu deținea toate certificatele de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului si nu era majorat capitalul social cu valoarea a doua magazine (magazinul 3 si magazinul 4 ).

Societatea a obținut anterior privatizării certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria M 07 nr. 0499/04.03.1996. Valoarea terenului in suprafața de 69.638,74 mp a fost evaluata conform HG nr. 834/1991 la valoarea de 263.834.418 lei, iar cu aceasta valoare a fost majorat capitalul social al societății înainte de semnarea contractului, conform certificatului de înregistrare mențiuni nr. 3584/26.03.1996;astfel, a devenit acționar asupra unui număr mai mic de acțiuni decât ar fi rezultat din majorarea capitalului social cu valoarea terenurilor evaluată conform HG nr. 500/1994.

Conform prevederilor contractului, instituției noastre i-au revenit un număr de 184.684 acțiuni reprezentând 70 % din valoarea pachetului rezultat din majorarea capitalului social cu valoarea acestui teren.

Din acesta, 79.150 acțiuni au fost cesionate M conform actului de cesiune nr. 2434/1329/25.08.1997 in cadrul procesului de regularizarea portofoliului intre FPS si. Restul de 131.163 acțiuni au fost vândute către Asociația pe, în baza contractului nr. 2566/12.09.1998.

Societatea a obținut certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M 07 nr. 0357/09.02.1998 pentru o suprafața de 10.315,26 mp cu o valoare de 199.361.582 lei evaluata conform HG nr. 834/1991 si HG nr. 500/1994. Pachetul de acțiuni rezultat din majorarea capitalului social a revenit instituției, conform încheierii nr. 167/19.02.2003.

Conform HG nr. 391/1995, societății i-au fost repartizate următoarele active: magazinul 3 de la RENEL Acest magazin nu a intrat in patrimoniul societății urmare deciziei nr. 2094/12.04.2000 pronunțata de Curtea Suprema de Justiție prin care s-a respins ca nefondat recursul declarat de SC SA I împotriva deciziei nr. 95/01.07.1999 a Curții de Apel Iași privind anularea anexei nr. 2 la HG nr. 391/1995.

Magazinul 4 a fost preluat de societate de la Regia Autonoma I, conform protocolului de predare-primire nr. 8642/31.08.1995. Cu valoarea acestui activ s-a majorat capitalul social al societății conform certificatului de înregistrare mențiuni din data de 07.03.1996, dar pachetul de acțiuni reprezentând 70 % din valoarea activului nu a fost transmis instituției noastre. Conform celor menționate de expertul contabil (pag. 18 din Raport), acest activ a fost vândut.

Deși scopul efectuării expertizei este stabilit chiar de legiuitor, iar expertiza efectuata in cauza a reținut ca situația economico-financiara a SC SA Iaî nregistrat la finele anului 2004 rezultate negative, aceste aspecte conducând negreșit la existenta unor prejudicii create societății si implicit AVAS. expertiza nu a cuantificat astfel de prejudicii.

de faptul ca expertiza efectuata la instanța de fond nu a lămurit toate obiectivele propuse de AVAS si încuviințate de instanța de fond si ținând cont ca, in ceea ce privește obligarea intimatei la plata dividendelor aferente anilor 2003 si 2004 si la plata altor daune-interese (altele de cele prevăzute expres de dispozițiile art. 21 alin. l din nr.OG25/2002), instanța de fond a avut in vedereexclusivconcluziile raportului de expertiza contabila, solicitam în baza dispozițiilor art. 292 si art. 295 Cod procedură civila efectuarea unei noi expertize contabile/refacerea expertizei contabile care sa determine exact prejudiciul suferit de instituție."

În drept se invocă dispozițiile art.296 Cod procedură civilă; nr.OG25/2002; art.292 și 295 Cod procedură civilă.

Față de aceste motive se solicită admiterea apelului.

Analizând motivele de apel și conținutul probelor administrate în dosarul de fond atașat, instanța de apel constată că apelul este nefondat.

În motivarea acestei soluții, instanța de apel a reținut că în primul rând prima instanță a respectat principiul rolului activ prevăzut de art.129 alin.5 Cod procedură civilă, permițând reclamantului - apelant, administrarea de probe în totalitate, în cauză fiind administrate toate probele solicitate: înscrisuri și expertiză tehnică contabilă.

Faptul că prin concluziile expertului contabil, reclamantului - apelant nu-i sunt dovedite susținerile sale, nu pot fi un motiv de apel.

Astfel, prin expertiza contabilă au fost dovedite pretențiile (reclamant - apelant), respectiv: 48.017,29 RON dobânzi calculate pentru 6 - 8; 33.393,08 RON penalități pentru ratele 6 - 8 și dividende aferente anilor 1996 și 1997 în sumă de 52.551,10 RON.

Față de capătul de cerere al reclamantei - apelante, ce vizează plata dividendelor pentru anii 2003 și 2004 și plata altor prejudicii cauzate prin nerespectarea obligațiilor contractuale, expertul contabil prin concluziile la raportul de expertiză la obiectivul nr.4 se evidențiază opinia avizată a acestuia că profiturile realizate în anii 1998 - 2003 s-au repartizat pentru surse proprii de finanțare, iar în anul 2004 s-a înregistrat o pierdere contabilă de 2.214.440,10 lei, astfel că nu este întemeiată cererea reclamantei - apelante de a fi obligată pârâta și la dividendele pentru anii 2003 și 2004.

De asemeni, expertul contabil nu identifică în urma expertizei tehnice contabile efectuate, alte prejudicii cauzate prin nerespectarea clauzelor contractuale.

Astfel, soluția primei instanțe apare ca fiind legală și temeinică, urmând ca apelul să fie respins și păstrată sentința primei instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul formulat de B împotriva sentinței civile nr.2257/COM din 28.09.2007 a Tribunalului Iași, pe care o păstrează.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 14.01.2008.

PREȘEDINTE, JUDECATOR,

GREFIER,

Red.

Tehnored.

2 ex./22.01.2008

Jud.fond: Tribunalul Iași -.-

Președinte:Șfabu Traian
Judecători:Șfabu Traian, Cremenițchi Radu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete pretentii comerciale. Decizia 1/2008. Curtea de Apel Iasi