Spete pretentii comerciale. Decizia 10/2010. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ Nr. 10
Ședința publică de la 26 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Claudia Popescu
JUDECĂTOR 2: Vasilică Pintea
Grefier șef secție comercială
&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare apelul formulat de apelanta-pârâtă - SRL, împotriva sentinței civile nr.568/COM din 26 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, având ca obiect pretenții.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din 19 ianuarie 2010, fiind consemnate în încheierea de ședință ce s-a întocmit la acea dată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra apelului declarat de - SRL R, împotriva sentinței civile nr.568/2009, pronunțată de Tribunalul Neamț, se rețin următoarele:
Prin sentința civilă nr.568 din 26 mai 2009, Tribunalul Neamț a respins excepțiile de prematuritate a acțiunii și de nulitate a cererii de chemare în judecată, excepții invocate de pârâta - SRL
A admis în parte acțiunea precizată privind pe reclamanta - SRL R, în contradictoriu cu pârâta - SRL A fost obligă pârâta - SRL să plătească reclamantei - SRL suma de 115.151, 15 lei (din care suma de 96.765,67 lei cu titlu de preț și suma de 18.385,48 lei cu titlu de TVA) și suma de 115.151,15 lei cu titlu de penalități de întârziere. A fost obligată pârâta - SRL să plătească reclamantei - SRL suma de 5489,54 lei, cheltuieli de judecată.
S-a reținut de instanța de fond că rin p. cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț sub nr.4658/103 din 8.10.2007, reclamanta - SRL a chemat în judecată pârâta - SRL pentru ca, prin hotărârea judecătorească ce se va da în cauză, pârâta să fie obligată la plata sumei de 149.662, 54 lei cu titlu de c/val lucrări și la plata penalităților de întârziere de 448,99 lei/zi de întârziere de la data notificării - 16.08.2007 și până la efectuarea plății, cu cheltuieli de judecată.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța a constatat următoarele:
Excepția de prematuritate a acțiunii invocată de pârâtă pentru nerespectarea de către reclamantă a dispozițiilor art.720 Cod procedură civilă, este neîntemeiată.
Astfel, notificarea comunicată de reclamanta pârâtă (filele 36-38 dosar), face dovada îndeplinirii de către reclamantă a dispozițiilor imperative prevăzute de art.7201Cod procedură civilă, cu privire la încercarea soluționării litigiului prin conciliere directă.
Chiar dacă reclamanta nu a indicat cuantumul sumei solicitată cu titlu de penalități de întârziere, precizarea că acestea sunt solicitate în cuantum de 0,3% pe zi de întârziere, în condițiile în care s-a indicat debitul principal, este de natură să satisfacă cerințele prevăzute de Codul d e procedură civilă cu privire la modalitatea în care a realizat convocarea la conciliere.
De asemenea, faptul că pârâta a fost convocată la sediul apărătorului ales al reclamantei nu este de natură să lipsească de efecte convocarea realizată de reclamantă.
De altfel, dispozițiile prevăzute de art.7201Cod procedură civilă, cu privire la modalitatea în care se realizează convocarea la conciliere nu sunt imperative, caracter imperativ având numai dispozițiile prevăzute de alin.1 al art.7201Cod procedură civilă.
Și excepția de nulitate a cererii de chemare în judecată este neîntemeiată.
Astfel, potrivit dispozițiilor art.112 alin.1 pct.3, cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantei, atunci când prețuirea este cu putință.
Or, din modul de redactare al acțiunii, a rezultat că reclamanta a formulat pretenții bănești împotriva pârâtei, pretenția cu titlu de c/valoare lucrări fiind determinată, iar pretenția cu privire la penalități fiind determinabilă - indicarea cuantumului pe zi de întârziere și indicarea perioadei de plată fiind de natură să corespundă exigențelor prevăzute de art.112 Cod procedură civilă.
Pentru considerentele expuse, instanța a respins excepțiile invocate de pârâtă.
Pe fondul acțiunii, instanța a constatat următoarele:
La data de 9.08.2006 între părți s-a încheiat contractul nr.29 prin care reclamanta s-a obligată să execute în favoarea pârâtei lucrări de construcție la un spațiu comercial, iar pârâta s-a angajat să plătească lunar, în termen de 5 zile de la primirea documentelor de plată, valoarea lucrărilor programate și executate conform contractului.
La data de 14.06.2007 s-a încheiat anexa nr.1 la contract, în care s-au prevăzut lucrările suplimentare de executat, neincluse în contractul inițial.
Lucrările executate de către reclamantă au fost evidențiate în listele de lucrări (filele 21-34 dosar), pârâta semnând fără obiecțiuni aceste liste.
La data de 22.05.2007 s-a încheiat procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor, pârâta admițând recepția lucrărilor executate de către reclamantă.
Instanța a constatat că pârâta a executat în parte obligația de plată a c/valorii lucrărilor executate de reclamantă.
Cum din raportul de expertiză întocmit în cauză rezultă că valoarea lucrărilor neachitate de societatea pârâtă este de 96.765,67 lei și cum prin procesul verbal de recepție și prin semnarea listelor de lucrări pârâta confirmă executarea obligației contractuale de către reclamantă, instanța a constatat că este întemeiat primul capăt de cerere.
Astfel, pârâta datora reclamantei, în baza art.969 și 1073 Cod civil, valoarea lucrărilor de construcții neachitate - 96.765,67 lei și TVA-ul la această valoare, respectiv suma de 18.385,48 lei.
Deși apărătorul pârâtei și expertul parte care a participat la expertiza dispusă în cauză au precizat că pentru această obligație pârâta nu datorează TVA, instanța a constatat că această sumă este datorată în baza convenției părților. Astfel, la art.3 din contract, părțile au prevăzut expres că la valoarea lucrărilor de construcții se adaugă TVA.
În consecință, susținerile formulate de reclamantă în acțiune și în precizările la acțiune cu privire la obligarea pârâtei de a achita TVA la suma datorată cu titlu de lucrări neexecutate sunt întemeiate.
Instanța a constatat că pârâta datorează și penalități în întârzierea plății prețului. Astfel, conform art.10 lit.b din contract, beneficiarul datorează o penalitate de 0,3% pe zi de întârziere, calculat de la data la care plata este datorată și până la efectuarea plății.
Cum conform clauzei prevăzută la art.7 pârâta s-a obligat să achite lucrările în termen de 5 zile de la primirea documentelor de plată, instanța constată că prin întârzierea plății prețului, pârâta datorează reclamantei penalități calculate la cuantumul sumei datorate.
Însă, deși reclamanta a formulat pretenții cu titlu de penalități pentru suma de 200.708,45 lei, instanța a constatat că acest capăt de cerere este întemeiat în parte, pârâta neputând fi obligată la plata unor penalități mai mari decât cuantumul sumei datorate. Astfel, conform dispozițiilor art.4 alin.3 din Legea nr.465/2002 (în vigoare la data pronunțării instanței) totalul penalităților pentru întârziere în decontare nu poate depăși cuantumul sumei asupra căreia sunt calculate, cu excepția cazului în care, prin contract, s-a stipulat contrariul.
Cum în contract părțile nu au stipulat contrariul celor prevăzute de textul de lege, instanța a dat eficiență dispozițiilor legale și a obligat pârâta la plata penalităților limitate la cuantumul sumei asupra căreia s-au calculat, respectiv 115.151, 15 lei.
Împotriva hotărârii pronunțate de Tribunalul Neamța formulat apel pârâta - SRL R, considerând-o nelegală, pentru următoarele motive:
Prin concluziile scrise avocatul reclamantei a formulat precizări la cererea principală și instanța nu a acordat termen pentru a pune în discuția părților aceste completări, fiind încălcat principiul contradictorialității; s-a invocate prin aceste precizări nulitatea expertizei și de asemenea instanța nu a pus în discuție excepția; s-a consemnat că hotărârea s-a pronunțat în ședință publică, ceea ce nu e real; cererea de chemare în judecată este lovită de nulitate deoarece nu și-a cuantificat penalitățile fiind eludată taxa judiciară de timbru motiv pentru care trebuie admisă excepția insuficientei timbrări a acțiunii; acțiunea este prematură; pentru a face clădirea funcțională a fost nevoită să contracteze o altă firmă situație ce duce la reducerea sumei reprezentând preț, datorată reclamantei.
Analizând motivele de apel, actele și lucrările dosarului, precum și sentința apelată, instanța - Curtea de APEL BACĂU - reține următoarele:
Atât precizările la cererea principală cât și excepțiile de nulitate, prematuritate și legală timbrare au fost pune în discuția părților, fiind respectat principiul contradictorialității; la termenul din 19 mai 2009, apărătorul apelantei-pârâte nu a solicitat termen pentru studierea precizărilor, răspunzând la toate excepțiile și problemele de fond ale cauzei.
Taxa de timbru aferentă calculului penalităților a fost achitată de către intimata-reclamantă; susținerea apelantei precum că nu s-a trecut suma totală a penalităților, ci doar 488,99 lei/zi întârziere este de natură a eluda taxa de timbru, este nefondată, atâta timp cât acestcuantum este determinabil prin calculul făcut, taxa de timbru fiind legal achitată.
În ceea ce privește suma pe care ar fi trebuit apelanta să o achite altei societăți comerciale pentru terminarea lucrării, urmează ca instanța să o rețină a fi nedatorată; astfel, nu s-a formulat cerere reconvențională, nu s-a solicitat compensarea și ceea ce este esențial, nu s-a făcut nici-o probă în acest sens și nici nu s-au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză care concluzionează că lucrarea a fost terminată de intimata-reclamantă.
Apelul este fondat, însă pentru următoarele considerente:
TVA-ul nu este datorat de intimata-reclamantă; în art.3 din contract (fila 8 dosar fond) se stipulează că " valoarea lucrărilor de construcții ce formează obiectul prezentului contract este de 352.275 lei la care se adaugă TVA-ul"; nu se arată că s-ar fi plătit (prin convenția părților) de către apelantă, așa cum reține instanța de fond.
Expertiza, făcând referire la legislația în materie, a arătat de asemenea, că apelanta nu este plătitoare de TVA.
În ceea ce privește cuantumul penalităților de întârziere, acesta este de 96.765,67 lei; astfel, perioada luată în calcul este 16.08.2007 - 26.05.2009, respectiv 1 an,9 luni și 10 zile, (645 zile).
Stabilindu-se o penalitate de 0,3% pe zi de întârziere, înmulțit cu cele 645 zile, rezultă suma mai sus menționată, la care trebuie obligată apelanta, respectiv 96.765,67 lei, în loc de 115.151,15 lei.
Pe cale de consecință, în temeiul art.296 Cod procedură civilă, instanța va admite apelul, va schimba în parte sentința și va obliga apelanta - pârâtă, către intimata - reclamantă - SRL, la plata sumei de 96.765, 67 lei, în loc de 115.151, 15 lei, reprezentând penalități de întârziere.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Se va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de apelanta-pârâtă - SRL, cu sediul în R,-, județul N, împotriva sentinței civile nr.568/COM din 26 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamanta - SRL R, cu sediul în R,-, județul
Schimbă în parte sentința nr.568/26.-, pronunțată de Tribunalul Neamț, în sensul că:
Obligă pârâta - SRL să plătească reclamantei - SRL R, suma de 96.765,67 lei în loc de 115.151,15 lei cu titlu de preț și suma de 96.765,67 lei cu titlu de penalități de întârziere.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 26 ianuarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Grefier șef secție comercială, |
Red.
Red.
Tehnored. 26.02.
Ex.5
Președinte:Claudia PopescuJudecători:Claudia Popescu, Vasilică Pintea
