Spete pretentii comerciale. Decizia 103/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA nr. 103/
Ședința publică din 08 2008
Completul compus din:
- Președinte
- - Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea apelului formulat de pârâta - Românească- Vienna Insurance SA, Sucursala, J-, CUI -, cu sediul în Târgu-M P-ța - nr.4, împotriva sentinței nr.105/30.01.2008 și a încheierii de ședință din 25.01.2007 pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr-
La apelul nominal răspund pârâta-apelantă - Românească- Vienna Insurance M prin avocat și reclamanta-intimată - SRL, prin avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că apelul este declarat și motivat în termenul procedural, fiind timbrat cu o taxă judiciară de timbru în sumă de 7.781,43 lei și cu un timbru judiciar în valoare de 5,00 lei.
De asemenea, apelanta a formulat la termenul anterior și o cerere de suspendare a hotărârii atacate, timbrată cu o taxă judiciară de timbru în sumă de 10,00 lei și cu un timbru judiciar în valoare de 0,30 lei.
Reprezentantul apelantei face dovada achitării cauțiunii stabilite prin încheierea de ședință din 10.11.2008, în sumă de 25.000 lei achitată la CEC Târgu-M prin recipisa de consemnare nr.79356/1/04.12.2008.
Reprezentanta intimatei depune întâmpinare, un exemplar comunicându-se reprezentantului apelantei, la care a atașat indicatorii din bilanț, contestația la executare silită depusă la Judecătoria Târgu -M și înregistrată sub nr- și dovada încasării onorariului avocațial.
Instanța pune în discuție excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâta și pe cale de consecință, respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta - SRL.
Reprezentantul apelantei-pârâte solicită admiterea excepției prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâta și pe cale de consecință, respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta - SRL, împotriva pârâtei.
Reprezentanta intimatei-reclamante cere respingerea excepției prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă, întrucât societatea reclamantă nu a refuzat plata la data de 28.04.2005 așa cum își exprimă părerea pârâta, ci datorită unui risc neasigurat, respectiv cel al înghețului târziu de primăvară.
Cu privire la fondul cauzei, solicită amânarea judecării cauzei pentru a-și pregăti apărarea.
Reprezentantul apelantei se opune cereri ide amânare formulată de reprezentanta intimatei.
Instanța respinge cererea de amânare ca nefondată, având în vedere că prin întâmpinarea depusă la dosar s-a pronunțat și pe fondul cauzei.
Reprezentanții ambelor părți declară că nu mai au alte cereri în probațiune.
Instanța închide faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în fond.
Reprezentantul apelantei solicită admiterea apelului astfel cum este formulat în scris, desființarea încheierii și sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii reclamantei și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată, conform art.274 Cod procedură civilă. Cu privire la cererea de suspendare a executării hotărârii atacate solicită admiterea acesteia așa cum a fost formulată.
Reprezentanta intimatei cere, conform întâmpinării depuse la dosar, respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică, cu obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată, conform art.274 Cod procedură civilă. De asemenea, cere respingerea cererii de suspendare a executării hotărârii atacate, cerere formulată de apelantă, ca rămasă fără obiect.
Curtea,
Asupra apelului de față,
Prin sentința nr. 105/30.01.2008 a Tribunalului Comercial Mureșs -a admis acțiunea reclamantei - SRL Reghin, formulată în contradictoriu cu pârâta - ROMÂNEASCĂ - SA - Sucursala M, a fost obligată pârâta la plata sumei de 955.710 lei primă de asigurare diminuată cu 10% franșiză, potrivit contractului seria - nr. -/09.12.2004 a sumei de 281.925 lei primă de asigurare diminuată cu 10 % franșiză, potrivit contractului seria - nr. -/09.12.2004, cu cheltuieli de judecată.
În considerentele hotărârii atacate s-a reținut că între părți au fost încheiate contractele de asigurare a culturilor pomilor fructiferi din ferma nr. 5 Reghin, respectiv ferma, jud. M, și ca urmare a producerii evenimentului asigurat - ploi torențiale însoțite de grindină în perioada 06.05.2005 și 08.05.2005 - s-a apreciat de către judecătorul pricinii că pârâta este în culpă contractuală, fiind obligat la plata daunelor cauzate de producerea evenimentelor asigurate. S-a reținut că pârâta a opus reclamantei excepția prescripției dreptului material la acțiune, în raport de data producerii evenimentului asigurat - 28.04.2005 - șți cel al sesizării instanței - 28.12.2007 - însă această excepție a fost respinsă prin Încheierea din 25.01.2008, întrucât s-a apreciat că dreptul la acțiune s-a născut la data comunicării de către pârâtă a refuzului de plată a despăgubirilor - la 28.12.2005.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal pârâta criticând hotărârea atacată ca nelegală, susținând în esență că în mod eronat a fost respinsă excepția prescripției dreptului material la acțiune, în raport de disp. art. 9 din Legea nr. 136/1995 și ale art. 2, 3 din contractele de asigurare.
Cu privire la fondul pricinii, s-a arătat că recurenta a fost obligată nejustificat la plata sumei de 955.710 lei, respectiv 281.925 lei diminuate cu 10 % franșiză, că asiguratorul nu era ținut să răspundă pentru pagubele produse conform art. 7.2 lit. c din contracte, decât după terminarea înfloritului (or, în cauză ploile torențiale și grindina au fost constatate înainte de terminarea înfloritului).
Prin întâmpinare, reclamanta a solicitat respingerea acțiunii, arătând că pârâta este în culpă contractuală, interpretând subiectiv data de la care s-a născut dreptul la acțiune al reclamantei, și având o conduită echivocă în acordarea despăgubirilor. În ceea ce privește fondul cauzei, s-a susținut că pârâta nu a formulat apărări susținute de probe, nici chiar cu ocazia promovării apelului, și mai mult, nu a contestat modalitatea de calcul a despăgubirilor.
Apelanta a formulat și o cerere de suspendare a executării hotărârii, până la soluționarea apelului, susținând că împotriva executării silite a formulat contestație la executare, că a obținut deja suspendarea executării silite până la soluționarea contestației, că au fost poprite și indisponibilizate conturile acesteia, ceea ce împiedică desfășurarea normală a activității societății, afectând fondurile destinate plății altor despăgubiri.
Intimata a solicitat respingerea acestei cereri, întrucât legalitatea titlului executoriu nu poate fi pusă la îndoială, că este nerelevantă suspendarea obținută în cauză pe calea ordonanței președințiale, și că reclamanta nu justifică urgența luării unei asemenea măsuri.
Examinând hotărârea atacată, prin prisma acestor motive, precum și din oficiu, potrivit art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, Curtea constată următoarele:
Având în vedere excepția invocată de apelantă, atât în fața instanței de fond cât și prin prezenta cerere de apel, Curtea apreciază că se impune cercetarea acesteia, în deplin acord cu disp. art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, potrivit cărora se impune soluționarea cu prioritate a excepțiilor ce fac inutilă cercetarea fondului.
Astfel, potrivit susținerile apelantei, dreptul reclamantei la acțiune, pentru valorificarea drepturilor contractuale așa cum acestea sunt statuate contractual, s-ar fi născut la data producerii evenimentului asigurat, deci la 28.04.2005, ceea ce ar însemna că acțiunea formulată la 28.12.2007 ar fi prescrisă.
Potrivit art. 3 alin. 2 din Decretul Lege nr. 167/1958, în raporturile ce izvorăsc din asigurare, termenul de prescripție este de 2 ani, și curge de la data când se naște dreptul la acțiune.
În ceea ce privește nașterea dreptului la acțiune, potrivit art. 9 din Legea nr. 136/1995, asiguratorul trebuie, se obligă, să plătească la producerea unui asemenea risc, despăgubirea sau suma asigurată. Dispozițiile legale nu sunt înlăturate de clauzele contractuale, pentru că, și părțile de comun acord au stabilit că răspunderea asiguratorului intervine cu prilejul producerii riscului, ("în caz de paguba produsă de grindină, îngheț de toamnă, îngheț târziu de primăvară, incendiu, ploi etc"), adică în cazul unui fenomen prevăzut în contract. Nu este relevantă condiția "după terminarea înfloritului", pentru că, în acord și cu dispoziția legală, plata indemnizațiilor de asigurare intervine ca urmare a producerii riscului asigurat, și cu atât mai puțin conduita echivocă, presupus culpabilă a pârâtei, pentru că reclamanta chiar în condițiile tergiversării negocierilor putea să depună minime diligențe pentru valorificarea drepturilor contractuale favorabile, în interiorul termenului de prescripție.
În consecință, Curtea constată că excepția invocată de pârâtă este întemeiată, motiv pentru care va admite și apelul potrivit art. 312 alin. 1,3 Cod procedură civilă, va modifica sentința și încheierea atacate în sensul că va respinge acțiunea introductivă.
Pe cale de consecință, prin admiterea apelului, va respinge acțiunea introductivă, se impune respingerea cererii de suspendare a executării hotărârii atacate, ca rămasă fără obiect.
Văzând și disp. art. 274 Cod procedură civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de - Românească- Vienna Insurance SA, Sucursala, împotriva sentinței nr.105/30.01.2008 și a încheierii de ședință din 25.01.2007 pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr-.
Schimbă în tot încheierea și sentința atacate în sensul că, admite excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâta - Românească- Vienna Insurance SA, Sucursala M și pe cale de consecință, respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta - SRL, împotriva pârâtei.
Respinge cererea de suspendare a executării hotărârii atacate, cerere formulată de apelantă, ca rămasă fără obiect.
Dispune restituirea cauțiunii în cuantum de 25.000 lei achitată de apelantă la CEC Bank Sucursala Târgu-M, cu recipisa de consemnare nr.-/1 din 4.12.2008.
Obligă intimata - SRL la plata către apelantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 7.781,435 lei.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 08 2008.
Președinte, JUDECĂTOR 1: Nemenționat
fiind în concediu de odihnă
semnează Președintele instanței
Grefier,
Red.
Dact. Sz.
4 exemplare
27 ianuarie 2009
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
