Spete pretentii comerciale. Decizia 106/2008. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

Secția Comercială

Decizia nr. 106 /Ap Dosar nr-

Ședința publică din 2 octombrie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Laura Fețeanu judecător

- - - - JUDECĂTOR 2: Carmen Bujan

- - - - grefier

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea apelului declarat de reclamanta CEC BANK - SUCURSALA B împotriva sentinței civile nr.1145/C din 20 mai 2008, pronunțate de Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa apelantei reclamante CEC BANK - Sucursala B, a intimatelor pârâte INSURANCE și INSURANCE - Sucursala

Procedura legal îndeplinită.

Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în ședința publică din 25 septembrie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea din acea zi, ce face pare integrantă din prezenta hotărâre.

Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 2 octombrie 2008.

CURTEA

Prin acțiunea formulată, reclamanta CEC - Sucursala B, în contradictoriu cu pârâtele " INSURANCE " (fostă "" ) și " INSURANCE " - Sucursala B (fostă SC. "" - Sucursala B) a solicitat obligarea pârâtelor la plata sumei de 365.360,78 lei reprezentând pretenții în baza contractului nr. 1099/2004, de asigurare a riscului de neplată a unui credit bancar încheiat între părți, pretenții ce se vor actualiza până la data plății integrale a creanței și cu sumele rezultate prin calcularea în continuare a dobânzilor legale în materie comercială și prin aplicarea ratei inflației.

În drept s-au invocat prevederile art. 1073 și următoarele Cod civil, art. 43 Cod comercial, art. 11 alin. a Cod procedură civilă și nr.OG9/ 2000.

Prin sentința civilă nr.1145/20.05.2008 Tribunalul Brașova admis excepția lipsei calității procesuale active, și în consecință, respins acțiunea, fiind obligată reclamanta la plata sumei de 1173,20 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele considerente:

Între CEC A B și pârâta " INSURANCE " (fostă "" ) s-a încheiat contractul nr- de asigurare a riscului de neplată a unui credit bancar potrivit căruia (art.6.4.) asiguratul CEC ABe ste beneficiarul despăgubirilor plătite de asigurător în cazul producerii evenimentului asigurat (neplata creditului bancar acordat de asigurat unor persoane fizice).

Deși în contractul de asigurare se menționează că beneficiarul contractului este asiguratul CEC A B, prin unitățile teritoriale, chiar dacă s-ar admite că ne aflăm în situația unui contract în favoarea unei a treia persoane (stipulația pentru altul) pentru exercițiul dreptului subiectiv născut în patrimoniul terțului beneficiar, în cauză este necesar ca reclamanta CEC - Sucursala B să aibă capacitate de exercițiu, iar reclamanta, ca sucursală fără personalitate juridică, nu are o astfel de capacitate.

În aceste condiții doar CEC A B, parte în contractul de asigurare nr-, poate fi titularul acțiunii în justiție având ca obiect despăgubiri întemeiate pe contractul de asigurare mai sus menționat, reclamanta CEC - Sucursala B neputând avea o astfel de calitate.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, solicitând desființarea acesteia cu trimitere spre rejudecare. În motivarea apelului reclamanta arată următoarele:

Sentința este motivată lapidar.

Tribunalul Brașov nu a ținut seama de ordinea de soluționare a excepțiilor, având în vedere că pârâtele au mai invocat și alte excepții, respectiv excepția lipsei competenței teritoriale a Tribunalului Brașov, excepția lipsei capacității de exercițiu, excepția lipsei calității de reprezentant, excepția prematurității.

Instanța de fond a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului, astfel s-a pronunțat pe excepția lipsei calității procesuale active a sucursalei CEC B fără a uni această excepție cu fondul. Instanța a admis excepția lipsei calității procesuale active cu argumente ce țin de excepția lipsei capacității de exercițiu.

Reclamanta poate sta în justiție în limita competențelor date de societatea mamă cu privire la raporturi juridice în care este parte. Reclamanta are competența acordării, urmării și solicitării despăgubirilor (indemnizațiilor de asigurare), iar directorul acesteia are atribuția reprezentării în fața tuturor instituțiilor în legătură cu activitatea desfășurată de sucursală, astfel cum rezultă explicit din fișa postului.

Toate contractele de credit asigurate și indicate în acțiune sunt încheiate de CEC - Sucursala B în calitate de creditoare, iar în cazul producerii riscului asigurat beneficiarul despăgubirilor este tot CEC - Sucursala B, indemnizațiile de asigurare intrând direct în conturile debitorilor sucursalei.

Contractul nr- de asigurare a riscului de neplată a unui credit bancar încheiat între CEC și este un contract cadru care s-a desfășurat prin sucursale, așa încât pentru contractele de credit asigurate s-au încheiat contracte de asigurare independente între sucursala CEC B și sucursala B neredate în formă scrisă în baza cărora sucursala CEC a făcut plata primelor de asigurare iar sucursala a făcut plata indemnizațiilor de asigurare către CEC B atunci când a fost cazul.

Astfel, tot sucursala CEC B este persoana îndreptățită să reclame în justiție despăgubirea fără justificare a dosarelor sale de credit asigurate pentru care a avansat prima de asigurare Sucursalei din

Din contract rezultă că sucursalele ambelor societăți au fost mandatate să desfășoare raportul contractual în limitele stabilite prin contractul cadru. Asigurătorul este prin unitățile teritoriale, iar asiguratul este CEC prin unitățile teritoriale. Sucursalele au fost mandatate să ducă la îndeplinire clauzele contractului cadru susmenționat, respectiv că încheie raporturi juridice separate pentru fiecare dosar de credit asigurat dar cu respectarea prevederilor contractului nr-.

Calitatea procesuală a reclamantei rezultă și din borderourile referitoare la creditele asigurate care evidențiază cuantumul primei de asigurare pentru fiecare dosar de credit asigurat și faptul că a fost avansată de sucursala CEC B către - Sucursala B, extrasul de cont al - sucursala B și notele contabile care evidențiază viramentele primelor de asigurare făcute de către sucursala CEC B, extrase de cont ale debitorilor sucursalei CEC B, despăgubiți de asigurător și ordinele de plată care evidențiază viramentele făcute de Sucursala B cu titlu de despăgubiri către beneficiara Sucursala CEC B etc. adresele prin care - Sucursala B comunică sucursalei CEC B despăgubirea sau nedespăgubirea dosarelor sale.

Sucursala CEC Baî ncheiat contractele de credit asigurate în calitate de creditoare, a încheiat contracte de asigurare independente pentru fiecare contract de credit în care este parte, în baza cărora sucursala CEC Baa vansat indemnizațiile de asigurare când a fost cazul, CEC B este beneficiarul indemnizației de asigurare, contractul nr- prevede că raportul contractual se desfășoară prin sucursalele ambelor societăți, mandatate în acest sens prin însuși contractul sus-menționat.

Intimatele pârâte " INSURANCE " (fostă "" ) și " INSURANCE " - Sucursala B (fostă SC. "" - Sucursala B) au depus întâmpinare arătând următoarele:

Sucursala CEC B nu are personalitate juridică condiție indispensabilă pentru a putea sta în judecată ca reclamant.

Potrivit art. 7 pct. 31 din nr.OUG99/2006 sucursala nu poate promova o cerere de chemare în judecată în nume propriu.

Fișa postului nu este un mandat de reprezentare pentru a putea promova o acțiune. Mandatul de reprezentare în justiție nu poate fi presupus dat și în cazul unei procuri generale dacă s-ar asimila fișa postului cu un astfel de mandat, iar Sucursala CEC B vorbește de mandat prezumat și probează cu o fișă a postului ca având rolul unui mandat ce îi dă dreptul să formuleze în calitate de reclamantă acțiunea, ceea ce este eronat.

Deci Sucursala CEC B nu este titulară, ea este dependentă de CEC B, încheie contracte de credit în calitate de reprezentant al acesteia (cu care de altfel s-a negociat și încheiat contractul de asigurare nr-) și se discută orice decizii de modificare și derulare a acestuia, inclusiv în vederea prevenirii oricăror litigii, semnându-se în acest sens tranzacția nr. 1763/879/26.09.2007.

Sentința este motivată.

Examinând sentința atacată în raport cu actele dosarului, cu probele administrate, cu motivele de apel invocate, Curtea constată că apelul este nefondat.

Art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă consacră regula primordialității soluționării excepțiilor față de dezbatere a fondului cauzei, în speță neimpunându-se unirea excepției cu fondul.

Faptul că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra și a celorlalte excepții invocate de pârâtă în întâmpinare, nu poate fi invocat decât de partea care a ridicat aceste excepții, în speță de pârâtă, altfel reclamanta și-ar invoca propria culpă în introducerea acțiunii.

Între CEC A B în calitate de asigurat și pârâta " INSURANCE " (fostă "" ) în calitate de asigurător s-a încheiat contractul nr- de asigurare a riscului de neplată a unui credit bancar.

Toate actele adiționale la contractul mai sus-menționat, ca și tranzacția nr.1763/879/26.09.2007 menită să prevină aspectele litigioase ce pot apărea în derularea contractului s-au încheiat între CEC A B și pârâta " INSURANCE " (fostă "" ).

Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantă și persoana care e titular al dreptului în raportul dedus judecății. Lipsa calității procesuale active poate fi invocată pe cale de excepție în orice stadiu al procesului, iar în caz de admitere atrage respingerea acțiunii.

În speță, contractul fiind încheiat între CEC A B și pârâta " INSURANCE ", calitate procesuală activă poate avea doar CEC A

Motivarea instanței de fond se referă atât la lipsa calității procesuale active cu privire la care se arată că doar CEC A B, parte în contractul de asigurare nr-, poate fi titularul acțiunii în justiție având ca obiect despăgubiri întemeiate pe contractul de asigurare mai sus menționat, cât și la lipsa capacității de exercițiu a reclamantei CEC A - sucursala B, care este fondată față de dispozițiile art. 7 pct. 31 din nr.OUG99/2006 potrivit cărora sucursala este orice unitate operațională independentă din punct de vedere juridic de o instituție de credit sau de o instituție financiară, care efectuează în mod direct toate sau unele dintre activitățile acesteia, neputând promova o cerere de chemare în judecată în nume propriu conform art. 41 alin. 2 Cod procedură civilă, care precizează că societățile fără personalitate juridică pot sta în judecată doar ca pârâte, dacă au organe proprii de conducere, deci nu ca reclamante.

Fișa postului nu este un mandat de reprezentare pentru a putea promova o acțiune. . reprezentării este determinată întotdeauna de puterile care i-au fost conferite mandatarului prin actul de investire în această calitate.

Susținerea reclamantei în sensul că ar avea un mandat prezumat prin fișa postului este neîntemeiată.

Este eronată susținerea legată de reprezentarea fără limite a directorului sucursalei CEC SA Faptul că în fișa postului se precizează că directorul reclamantei reprezintă CEC în raporturile cu autoritățile, cu instituțiile, cu alte bănci și persoane fizice și juridice, nu înseamnă că are și dreptul să promoveze acțiuni în justiție în legătură cu derularea contractelor în care nu este parte.

Mandatul de reprezentare în justiție este un mandat special în raport cu mandatul de administrare sau orice mandat având un caracter general. Art. 67 alin. 2 Cod procedură civilă precizează că mandatarul cu procură generală poate să reprezinte în judecată pe mandant, numai dacă acest drept i-a fost dat anume.

Mandatul de reprezentare în justiție nu poate fi presupus dat și în cazul unei procuri generale dacă s-ar asimila fișa postului cu un astfel de mandat.

Faptul că încheierea contractelor de credit s-a făcut de reclamată cu persoane fizice este irelevant față de obiectul acțiunii de față.

Față de considerentele mai sus arătate, în baza art. 296 și art.3041Cod procedură civilă va respinge apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței Tribunalului Brașov, care va fi păstrată.

În baza art. 274 Cod procedură civilă apelanta va fi obligată să plătească intimatei " INSURANCE " suma de 305,3 lei cheltuieli de judecată.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE:

Respinge apelul declarat de reclamanta - sucursala B împotriva sentinței civile nr.1145/20.05.2008 pronunțate de Tribunalul Brașov, pe care o păstrează.

Obligă apelanta să plătească intimatei " INSURANCE " suma de 305,3 lei cheltuieli de judecată în apel.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 2.10.2008.

Președinte JUDECĂTOR 3: Liliana Dobrogeanu

- - - -

Grefier

- -

Red.LF/3.10.2008

Dact.LD/20.10.2008/6 ex.

Jud.fond.

Președinte:Laura Fețeanu
Judecători:Laura Fețeanu, Carmen Bujan, Liliana Dobrogeanu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete pretentii comerciale. Decizia 106/2008. Curtea de Apel Brasov