Spete pretentii comerciale. Decizia 108/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizia nr. 108/
Ședința publică din 15 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea apelului promovat de pârâta "" SRL, cu sediul în O-S,-,.2, jud. H împotriva sentinței civile nr. 1616 din 3 iulie 2008, pronunțat de Tribunalul Harghita în dosarul nr- și a cererii de suspendare a executării silite vremelnice a aceleiași hotărâri.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat av. pentru pârâta-apelantă -"" SRL, iar pentru reclamanta-intimată - SRL, av. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează
că apelul este declarat și motivat în termenul procedural și timbrat cu o taxă judiciară de timbru în suma de 2807, 76 lei, și timbre judiciare în valoare de 5 lei, după care instanța că prin Încheierea nr.38/CC din 28 noiembrie 2008 Curții de Apel Târgu - s-a dispus suspendarea executării vremelnice a sentinței civile nr. 1261 din o3 iulie 2008 Tribunalului Harghita până la data de 15 2008, când se va pronunța instanța de apel asupra cererii de suspendare.
La reluarea dezbaterilor, după pronunțarea asupra cererii de suspendare, nemaifiind alte cereri, excepții formulate, instanța acordă cuvântul pe fond.
Reprezentanta pârâtei-apelante ""SRL OSd eclară că renunță la cererea în probațiune privind încuviințarea probei cu martorii, ( inspectorul de șantier) și (proiectantul ) pentru a dovedi situația lucrărilor executate, după care, solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii apelate, rejudecând cauza în fond a respinge acțiunea reclamantei ca neîntemeiată cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată pentru motivele expuse în cuprinsul cererii aflată la dosar, motive pe care le dezvoltă și în instanță. Învederează că societatea apelantă și intimata ""SRL a intervenit un acord de asociere la data de 22 2002, în urma licitației publice, pentru realizarea în comun a unui proiect denumit:"Alimentarea cu apă a localităților comunei, satele, și, județul H, proiect finanțat de Programul SAPARD, sens în care depune la dosar și o situație de lucrări în argumentarea acestor susțineri; cu precizarea că încă de la început cele două societăți și-au repartizat lucrările pe specialități, din care au rezultat și procentele inegale, în care acestea și au asumat obligațiile de muncă, însă reclamanta ""SRL având beneficii mai mare de pe urma lucrărilor.
Reprezentantul intimatei ""SRL solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată. Învederează instanței că în ce privește profitul de pe urma lucrărilor efectuate, societatea comercială "SRL nu a beneficiat mai mult decât societatea comercială apelantă ținând seama de procesele verbale întocmite prin care beneficiarul lucrării nu a făcut vreo mențiune că una din firme ar fi lucrat mai mult decât cealaltă.
CURTEA DE APEL
Prin sentința civilă nr. 1616/03.07.2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dos. nr-, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta "" O S în contradictoriu cu pârâta "" și, în consecință, a obligat pârâta să achite reclamantei suma de 191.274,95 lei reprezentând contravaloarea actualizată cu indicele inflației a sumelor rămase neachitate din facturile nr. -/31.08.2004 și nr. -/13.10.2004.
De asemenea, a oligat pârâta să achite reclamantei suma de 51.625,19 lei reprezentând dobânzile legale calculate de la data scadenței și până la data de 20.03.2008.
A obligat pârâta să achite reclamantei suma de 10.625 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța în acest sens, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin acțiunea introductivă de instanță, se reține în considerentele hotărârii atacate, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 154.351,8698 lei cu titlu de rest de plată facturii fiscale nr. -/31.08.2008 și nr. -/13.10.2004; la plata dobânzii legale începând cu data scadentă și până la data plății integrale și efective a debitului, potrivit dispozițiilor nr.OG 9/2000, precum și a cheltuielilor de judecată. În esență se arată că prin contractul de lucrări cu nr. C2 -, finanțat prin Programul SAPARD, contract încheiat între Consiliul Local al com., jud. H, în calitate de beneficiar și, pe de altă parte, în calitate de executanți, de "" și "", având ca obiect "alimentarea cu apă a localităților comunei, satele, și, județ H". în baza asocierii dintre cele două societăți executante, arată reclamanta, contribuția fiecărei părți la realizarea sarcinilor economice era de "" cu 52%, iar reclamanta cu 48%. Plata sumei de 1.731.826,8796 lei a fost efectuată de beneficiar către "" prin ordin de plată, iar aceasta din urmă era obligată să achite coasociatei suma de 831.279,6022 lei, din care, însă, pretinde reclamanta, pârâta a achitat doar suma de 154.303,7688 lei.
Pârâta, prin întâmpinarea formulată, a solicitat respingerea acțiunii, susținând că facturile emise de reclamantă nu-i sunt opozabile, nefiind semnate de reprezentantul legal al pârâtei, fiind, astfel, inapte de a produce efecte juridice. Totodată, aceste facturi nu au fost acceptate întrucât cuprindeau sumele majorate a prețului inițial, plăți ce nu au fost acceptate de Agenția SAPARD.
Inițial, se arată în continuare în hotărârea atacată, prin sentința civilă nr. 2056/13.07.2007, pronunțată de Tribunalul Harghitas -a dispus respingerea acțiunii ca prematură, însă, prin decizia nr. 77/A/12.11.2007 s-a dispus, de către Curtea de Apel Tg. - M, desființarea acestei hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
În rejudecare reclamanta și-a majorat pretențiile la suma de 191.274,95 lei ca urmare a actualizării cu indicele de inflație a sumei solicitate inițial și suma de 51.625 lei cu titlu de dobânzi legale.
În fapt, reține instanța de fond, anterior încheierii contractului, precizat mai sus, între cele două părți litigioase s-a încheiat la data de 22.12.2002 un acord de asociere în vederea realizării în comun a investiției, obiect al contractului ulterior, cu cotele de participare la realizarea sarcinilor în proporția anterior arătată.
La data de 28.09.2004 a fost încheiat procesul verbal de recepție cu nr. 549, prin care beneficiarul a acceptat și recunoscut finalizarea lucrărilor. De asemenea, instanța mai reține că a fost achitată contravaloarea lucrărilor, așa cum reiese din copiile ordinelor de plată comunicate.
Instanța de fond argumentează că, potrivit contractului de asociere, reclamantei din suma totală achitată îi revenea suma de 831.279,6022 lei, însă plata a fost efectuată parțial, fiind refuzate facturile menționate mai sus.
Prima instanță a respins apărările invocate de pârâtă, respectiv cea legată de neplata de către Agenția SAPARD pe motiv că suma solicitată de reclamantă se referă strict la suma achitată de Consiliul Local pârâtei, precum și apărarea potrivit căreia reclamanta ar fi fost plătită doar în raport cu lucrările efectuate, în sensul în care tocmai pârâta nu a fost de acord cu efectuarea unei expertize tehnice, neputându-se stabili cine a efectuat lucrările.
Instanța de fond a respins și apărarea cu înscrisul prezentat de pârâtă, respectiv centralizatorul - situație, arătând că suma din centralizator este mai mică decât cea achitată de pârâtă.
În final, instanța de fond reține că prin neachitarea obligațiilor, pârâta se află în culpă, în acord cu dispozițiile art. 969 - 970 Cod civil.
În ce privește dobânda legală, instanța de fond motivează în drept pe dispozițiile art. 1082 - 1084 cod civil și art. 43 Cod comercial, în sensul în care datoriile în bani produc dobândă de drept din ziua în care devin exigibile.
Față de această hotărâre a declarat, în termen, apel pârâta "" solicitând ca, prin admiterea apelului, să se dispună schimbarea hotărârii atacate și, pe fondul cauzei, să se dispună respingerea în întregime a acțiunii reclamantei ca neîntemeiată și nelegală. În motivele de apel se arată că nu poate fi considerat a fi un contract de asociere în participațiune în înțelesul dat de art. 251 și următoarele Cod Comercial pentru că tocmai părțile nu au numit acest contract ca atare și, pe de altă parte, îi lipsește elementul esențial, respectiv aportul material al asociatului neaparent și, de asemenea, că asociația în participațiune nu presupune implicarea asociatului neaparent la administrarea afacerii, pe când în acest caz acest lucru este stipulat expres. Or, asociația în participațiune, își continuă raționamentul pârâta apelantă, presupune ca părțile să pună în comun bunuri materiale în scopul asocierii, și nu să-și împartă obligațiile în muncă după specializarea fiecări societăți așa cum s-a întâmplat în fapt. Apelanta pretinde că între părți a intervenit un contract sinalagmatic comercial, fiecare din părți având față de cealaltă parte calitatea de debitor ca și pe cea de creditor. Părțile și-au repartizat de la bun început lucrările pe specialități, fapt ce rezultă din procentele diferite ale lucrărilor ce urmau să fie efectuate: 52% pentru apelantă și 48% pentru intimată. Pentru că reclamanta nu și-a executat lucrările la timp, împiedicând și avansarea pârâtei în execuție, apelanta a fost nevoită a executa și lucrările ce îi reveneau intimatei, indicând lucrări ce nu putea fi achitate către intimată, și anume "centralizatorul - situație de lucrări la obiectivul "Alimentare cu apă comuna ", semnat și ștampilat de inspectorul de șantier. De asemenea, chiar prin centralizatorul recunoscut de reclamantă, aceasta, prin interogatoriu, la punctul 7, recunoaște acele lucrări ca fiind ale reclamantei. În concluzie, apelanta afirmă că instanța de fond în mod inechitabil și netemeinic elimină apărările apelantei pârâte, în special cele legate de excepția neîndeplinirii contractului de către reclamantă și a eliminat probele prezentate în cauză.
Apelanta depune la dosar, în probațiune, o serie de înscrisuri, respectiv centralizatorul situației de lucrări la obiectul "Alimentare cu apă comună " ( 39 - 40), un "certificat" întocmit de numitul în calitatea sa de inspector de șantier desemnat în Proiectul finanțat din fondurile Agenției SAPARD ( 41 - 42), hotărârea nr. 11/2004 a Consiliului Local, jud. H, prin care a fost desemnat cu supravegherea contractului de realizare a lucrării cu obiectivul descris mai sus, firma " KG" reprezentată de ( 43).
Prin întâmpinarea depusă, intimata "" solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea integrală a hotărârii atacate, solicitând și cheltuieli de judecată. În esență se susțin aceleași apărări ca cele invocate în fața instanței de fond. Se mai arată că debitoarea, apelantă în prezenta cauză, nu a invocat și nici nu a probat cauza de neexecutare a acestei convenții sau de executare parțială sau defectuoasă și nici nu a înțeles să formuleze cerere reconvențională în fața instanței de fond. Or, pretinde intimata, chiar apelanta a acceptat la plată facturile emise de reclamantă, le-a introdus în contabilitate și a dispus achitarea lor parțială.
Analizând actele de la dosar, atât prin prisma motivelor de apel și a înscrisurilor depuse de apelantă la dosar, cât și a apărărilor formulate de intimată prin întâmpinare, dar și în virtutea rolului devolutiv, instanța de apel reține următoarele:
Sunt câteva fapte necontestate de ambele părți și care au fost reflectate corect de instanța de fond în hotărârea atacată, fapte pe care instanța de apel le are în vedere în soluționarea apelului formulat.
Astfel, nu se contestă încheierea contractului la data de 22.12.2002 între părți, numit "acord de asociere" ( 50 dos. instanța de fond).
De asemenea, nu se contestă faptul că potrivit acestui contract, contribuția fiecărei părți la realizarea sarcinilor economice vor fi pentru apelantă de 52%, în calitate de lider, și de 48% pentru intimată, în calitate de asociat, iar modalitatea de împărțire a rezultatelor activității economice urmează a fi pentru apelantă de 52%, iar pentru intimată de 48%.
Niciuna din părți nu că a fost efectuată de beneficiar lucrarea finală, conform procesului verbal cu nr. 549/28.09.2004 aceasta fiind recepționată de beneficiar, pentru executanți semnând ca fiind prezenți atât reprezentantul apelantei, cât și reprezentantul intimatei.
În fine, nu se contestă faptul că beneficiarul final a achitat, în contul lucrărilor efectuate, suma totală de 17.318.268.796 lei ROL apelantei, din care aceasta din urmă a achitat parte din suma convenită potrivit "acordului de asociere", însă mai puțin suma de 1.543.037.688 lei ROL, reclamată de intimată ca fiindu-i datorată.
Așadar, apelanta - pârâtă afirmă, pe de-o parte, că acest "acord de asociere" nu este un contract de asociere în participațiune, astfel cum îl definește art. 251 - 256 Cod comercial și, pe de altă parte, că a achitat reclamantei intimate doar acele lucrări pe care aceasta le-a efectuat, fapt ce pretinde că este confirmat de numitul, din partea firmei numite de Consiliul Local al com., jud. H, cu supravegherea lucrărilor de realizare a obiectivului.
Esențial, în prezenta cauză, este de a califica contractul dintre cele două părți aflate în litigiu, și anume dacă acest contract este unul special numit și prevăzut de art. 251 - 256 Cod comercial, ori este unul nenumit și lui i se aplică regulile general contractuale comerciale, mai puțin regulile prevăzute de art. 251 - 256 Cod comercial.
În acest sens, instanța constată că prin contractul încheiat la data de 22.12.2002, cele două părți, "" și "", s-au asociat în vederea realizării în comun a investiției "Alimentare cu apă a comunei, sat, și, jud. H, proiect finanțat de programul SAPARD", în cotele și modalitățile mai sus - precizate.
La data de 18.04.2003 contractul cu beneficiarul Consiliul Local, jud. H, este încheiat și semnat de ambele părți asociate, rezultând cu claritate din partea introductivă a contractului că în calitate de contractant - executant cele două societăți apar ca asociate în realizarea obiectului acestui contract ( 7 dos-).
După finalizarea lucrărilor, potrivit procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor cu nr. 549/28.09.2004 ( 9 - 10 dos-), acest proces verbal fiind încheiat de ambele părți asociate, cât și de comisia de recepție, fără a se formula vreo obiecțiune.
Potrivit art. 251 Cod comercial, "în participațiune are loc atunci cânt un comerciant sau o societate comercială acordă uneia sau mai multor persoane ori societăți, o participațiune în beneficiile și pierderile uneia sau mai multor persoanei ori societăți, o participațiune în beneficiile și pierderie uneia sau mai multor operațiuni sau chiar asupra întregului lor comerț".
Caracteristicile unui contract de asociere în participațiune sunt, așa cum a desprins aceste caracteristici de-a lungul timpului atât doctrina, cât și practica judiciară:
- este o operațiune comercială care urmărește exploatarea comercială a unui bun sau element corporal sau necorporal ce compune fondul de comerț sau care se află în proprietatea unor persoane fizice sau juridice care nu au calitatea de comercianți;
- este un contract bilateral sau multilateral iar forma scrisă a asociațiunii în participațiune este o condiție ad probationem pentru actul juridic care îl conține. Rezultă că pentru existența actului - contractului de asociațiune în participațiune, nu este necesară forma scrisă, această formă fiind pretinsă doar în ceea ce privește proba operațiunii în fața instanțelor judecătorești sau altor organe de jurisdicție;
- prin încheierea contractului de asociațiune în participațiune nu ia ființă o persoană juridică nouă, ci sunt stabilite condițiile desfășurării unei afaceri și participarea la beneficii și pierderi în cazul partenerilor asociați. Contractul va stipula care dintre comercianți gestionează afacerea, prin ce mijloace, precum și alte drepturi și obligații reciproce;
- în principiu, asociații pierd dreptul de proprietate asupra bunurilor aduse în asociațiune, însă prin clauze exprese nimic nu se opune ca această normă de recomandare să fie înlocuită cu obligația de a se restitui bunul în natură în momentul încetării asociațiunii;
- în privința formei, întinderea și condițiile asociațiunii, se aplică principiul libertății de voință al părților;
- se deosebește de societate (de contractul de societate) întrucât nu se solicită nici una din condițiile de formă necesare pentru dobândirea de către societățile comerciale a personalității juridice.
Din toate actele și înscrisurile mai sus indicate de instanța de apel, rezultă cu prisosință că "acordul de asociere" întrunește caracteristicile unui contract de tipic de asociere în participațiune, astfel cum îl definește art. 251 Cod comercial. Astfel, s-a pus în comun atât efortul, specialitatea, cât și mijloacele de realizare a scopului contractului, în procentele prevăzute în contract. De asemenea, există contractul scrisad probationem,care nu este negat de nicio parte. Acest contract nu prevede că asociații își pierd dreptul de proprietate asupra "bunurilor" puse în comun.
Apelanta susține parțial corect că pentru existența unui astfel de contract special numit este necesar ca asociații să pună bunuri împreună pentru realizarea scopului contractului, dar, evident, greșește când limitează aceste bunuri doar la cele materiale. Dimpotrivă, textele relative la acest tip de contract, respectiv art. 251 - 256 Cod comercial, nu limitează ca bunurile să fie corporale sau incorporale, ci doar ca aceste bunuri, indiferent din ce categorie provin ele, să fie puse în comun. Or, este clar că prin modul de realizare a contractului, deci nu numai prin forma acestui contract, formă ce indică fără putință de tăgadă că el a fost încheiat în acord cu dispozițiile art. 251 și urm. Cod comercial tocmai prin voința părților, părțile au pus în comun expertiza lor și au realizat în comun lucrările obiect al contractului de executare cu Consiliul Local al com., jud.
De altfel, nici nu se poate susține altfel din moment ce chiar apelanta pârâtă recunoaște că a plătit coasociatei intimate parte din suma primită de la beneficiar, mai puțin suma de 1.543.037.688 lei, despre care pretinde că nu i se cuvine coasociatei. Astfel, prin recunoașterea plății sumei de bani, apelanta a recunoscut însăși existența contractului de asociere în participațiune.
Mai mult, existența tipică a acestui contract este tocmai faptul că în toate actele încheiate cu beneficiarul ambele părți litigante au semnat în calitate de coasociate, inclusiv procesul verbal de recepție a lucrărilor. Așadar, nu pot fi primite sub nicio formă că acest "acord de asociere" ar fi un contract nenumit, deci care n-ar fi supus dispozițiilor art. 251 și următoarele Cod comercial, iar argumentele apelantei că ar fi un contract sinalagmatic cu drepturi și obligații pentru părțile la acest acord, nu au nicio relevanță din moment ce această caracteristică, de act sinalagmatic, este una generală pentru contractele comerciale, inclusiv pentru contractul de asociere în participațiune prevăzut de art. 251 și următoarele Cod comercial.
În altă ordine de idei, nici apărarea apelantei din apel că a plătit intimatei doar pentru lucrările efectuate de aceasta din urmă nu poate fi primită, și aceasta din cel puțin patru motive.
Acordul de asociere nu detaliază în niciun fel care vor fi categoriile de lucrări ce vor fi efectuate de cele două părți asociate, ci doar prevede că sarcinile economice vor fi realizate în diferite procente, ca și împărțirea beneficiilor. Astfel, nefiind prevăzută o partajare a acestor sarcini "economice", evident că instanța va porni în interpretarea contractului de la sensul general dat de cele două clauze contractuale, adică că atât sarcinile economice, cât și beneficiile ce se vor împărți vor fi luate global în procentele de 52% pentru apelantă și 48% pentru intimată.
Procesul verbal de recepție a fost semnat și de ambele părți litigante, fără a face nicio obiecție. Or, nici pe parcursul executării contractului de către cele două părți coasociate, nici la încheierea contractului de asociere, care s-a finalizat formal prin acest proces verbal de recepție, apelanta nu a invocat faptul că intimata nu și-a realizat decât în parte "sarcinile economice".
Din acest punct de vedere, ca al treilea motiv, este justă observația intimatei potrivit căreia în niciun moment apelanta nu a invocat excepția neexecutării contractului, chiar și parțiale, de către intimată. Mai mult, așa cum reține corect și prima instanță, chiar apelanta a fost cea care a refuzat o expertiză care să stabilească exactitatea procentelor în lucrările efectuate de cele două părți ca asociate. Or, încă odată în plus, acest fapt îndreptățește instanța să interpreteze contractul de asociere, în ce privește realizarea "sarcinilor economice" cât și împărțirea beneficiilor în sensul general al acestor termeni, fără a opera o defalcare pe categoriile de lucrări, ci doar pe procentele asumate de cele două părți.
Nu în ultimul rând, instanța de apel nu va reține ca fiind pertinente și, deci, nici concludente înscrisurile depuse de apelantă, și anume cele emanate de la numitul, întrucât constatările acestuia nu au fost acceptate de niciuna din părțile asociate de a le partaja cantitatea și categoriile de lucrări efectuate. Cu alte cuvinte, instanța constată că această persoană a fost numită de un terț, respectiv de beneficiar, fără a avea vreo legătură cu contractul de asociere în participațiune, fapt pentru care instanța va face aplicarea directă a art. 253 Cod comercial:" în participațiune nu constituie, în privința celor de al treilea, o ființ juridic distinct de persoana interesaților. Cei de al treilea nu au nici un drept și nu se oblig decât ctre acela cu care a contractat".
Or, este evident că un terț nu poate interveni în constatarea îndeplinirii de către coasociați a obligațiilor contractule prevăzute de contractul de asociere.
Cum alte motive de ordine publică instanța, în virtutea rolului devolutiv, nu a identificat, pentru motivele de mai sus va respinge ca nefondat apelul formulat.
Întrucât constată că sunt îndeplinite condițiile culpei procesuale prevăzute de art. 274 și următoarele Cod procedură civilă, instanța va admite solicitarea intimatei, astfel că va obliga apelanta să-i plătească intimatei "" cu titlu de cheltuieli de judecată în sumă de 1.000 lei constând în onorariul avocațial achitat, conform actelor doveditoare de la dosar, reprezentantului ales.
Art. 252. - în participatiune poate s aib loc asemenea si pentru operatiunile comerciale fcute de ctre necomercianti.
Art. 253. - în participatiune nu constituie, în privinta celor de al treilea, o fiint juridic distinct de persoana interesatilor. Cei de al treilea nu au nici un drept si nu se oblig decât ctre acela cu care a contractat.
Art. 254. - nu au nici un drept de proprietate asupra lucrurilor puse în asociatiune, chiar dac au fost procurate de dânsii.
Cu toate acestea, întrucât priveste raporturile lor între dânsii, asociatii pot s stipuleze c lucrurile ce au adus s li se restituie în natur, având dreptul, în caz când restituirea nu s-ar putea face, la reparatia daunelor suferite. Afar de aceste cazuri, drepturile asociatilor se mrginesc în a li se da cont de lucrurile ce au pus în asociatiune si de beneficii si pierderi.
Art. 255. - Afar de dispozitiile articolelor precedente, conventiile prtilor determin forma, întinderea si conditiile asociatiunii.
Art. 256. - în participatiune sunt scutite de formalittile stabilite pentru societti, dar ele trebuie s fie probate prin act scris.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de ""SRL, cu sediul în O S,-/2, județul H, împotriva Sentinței civile nr.1616/03 iulie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Harghita.
Obligă apelanta să-i plătească intimatei ""SRL, cu sediul în O S,-, județul H suma de 1.000 lei cheltuieli de judecată în apel.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 15 2008.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored./4 ex.
Jud.fd.
22 2008
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
din
Decizia nr. 108/
Ședința publică din 15 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
Grefier -
Pentru considerentele de fapt și de drept ce vor rezulta din cuprinsul deciziei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de ""SRL, cu sediul în O S,-/2, județul H, împotriva Sentinței civile nr.1616/03 iulie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Harghita.
Obligă apelanta să-i plătească intimatei ""SRL, cu sediul în O S,-, județul H suma de 1.000 lei cheltuieli de judecată în apel.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 15 2008.
PREȘEDINTE/ss/semnătura indescifrabil
JUDECĂTOR/ss/semnătura indescifrabil
JUDECĂTOR/ss/semnătura indescifrabil
GREFIER
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
ÎNCHEIERE
Ședința publică din 15 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea cererii de suspendare a executării silite vremelnice a sentinței civile nr. 1616 din 3 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat av. pentru petenta -"" SRL, iar pentru intimata - SRL se prezintă av. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că prin Încheierea nr.38/CC din 28 noiembrie 2008 Curții de Apel Târgu - s-a dispus suspendarea executării vremelnice a sentinței civile nr. 1261 din o3 iulie 2008 Tribunalului Harghita până la data de 15 2008, când se va pronunța instanța de apel asupra cererii de suspendare.
Instanța, acordă cuvântul părților prezenta asupra cererii de suspendare a executării silite vremelnice.
Reprezentanta petentei ""SRL O solicită admiterea cererii de suspendare a executării vremelnice a hotărârii apelate așa cum este formulată și în scris. în instanță motivele cererii de suspendare în sensul că, creanța ce se execută silit cu încuviințarea execuției vremelnice a instanței de fond, Tribunalul Harghita, este o sumă foarte mare pentru societatea pe care o reprezintă, situație care ar duce societatea la colaps.
Reprezentantul intimatei ""SRL OSs olicită respingerea cererii de suspendare a executării silite vremelnice ca neîntemeiată. Învederează instanței că veniturile societății apelante sunt mult mai mari decât creanța ce se execută silit și nu există nici un motiv întemeiat care să întrerupă executarea silită.
Instanța, suspendă cauza pentru a delibera asupra cererii de suspendare și o va relua la a doua strigare.
CURTEA DE APEL
Pentru a reține în acest sens, instanța constată că prin cererea de suspendare a executării vremelnice, apelanta a motivat în sensul că suma pentru care s-a pornit executarea silită de către intimată, în temeiul hotărârii executorii a primei instanțe, este mult prea mare pentru dimensiunile societății apelante și că această sumă este nedatorată. În plus, pretinde că prin executarea acestei sume s-ar ajunge la colapsul financiar al apelantei.
Legiuitorul prevede, la art. 280 Cod procedură civilă, posibilitatea pentru instanță de a dispune suspendarea, însă nu prevede expres care sunt condițiile pentru a dispune în acest sens, rămânând la latitudinea instanței, în funcție de rațiunile invocate de cel care cere suspendarea, de a identifica motivele care pot duce la admiterea unei astfel de cereri.
În cazul de față instanța constată că la termenul la care se discută cererea de suspendare, cauza este în stare de judecată pe fondul acesteia, neexistând vreo cerere în probațiune sau vreun impediment care să conducă la amânarea cauzei. Așadar, odată cu pronunțarea asupra fondului cauzei, evident că soluția dată pe fond va avea efect direct asupra cererii de suspendare, în sensul în care dacă se va admite apelul formulat, atunci prin schimbarea hotărârii primei instanțe aceasta nu mai poate fi executorie, iar cererea de suspendare ar fi inutilă a fi admisă, iar dacă va respinge apelul și va menține hotărârea atacată evident că aceasta din urmă prin efectul deciziei date în apel ar fi din nou executorie.
Pe de altă parte, pe fondul cererii de suspendare, singurul motiv invocat că suma ar fi foarte mare pentru societate, în condițiile în care instanța în analiza cererii de suspendare nu poate prejudeca fondul cauzei, nu este suficient. Dimpotrivă, rațiunea legiuitorului prevăzută la art. 720 indice 8 Cod procedură civilă este tocmai a da satisfacție celerității cu care se desfășoară activitățile comerciale, motiv pentru care și procedurile au prevăzută o astfel de celeritate. Astfel, indiferent de suma pe care hotărârea executorie o prevede, executarea acestei hotărâri de către creditorul căruia i s-a dat satisfacție se înscrie în principiile de funcționare a pieței comerciale, unde rapiditatea relațiilor comerciale este esențială.
În ce privește motivul invocat de apelantă, că ar ajunge în colaps financiar dacă s-ar executa suma, instanța constată că aceasta nu a făcut dovada în nici un fel a acestei situații, cu bilanțuri sau balanțe contabile sau alte date, informații sau acte contabile, ori faptul că ar avea de efectuat într-un termen scurt plăți, iar posibilitatea de executare a creanței constatate de prima instanță ar fi pus-o în dificultate. Or, în lipsa unor astfel de dovezi, potrivit principiului instituit de art. 1169 Cod civil (cel care face o propunere în fața judecătorului trebuie să o și dovedească), instanța nu va lua în considerare acest motiv, urmând a-l respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge cererea de suspendare a executării silite vremelnice formulată de apelanta ""SRL, cu sediul în O S,-,.2, jud.H, privind sentința civilă nr. 1616/03 iulie 2008 Tribunalului Harghita, dosar nr-.
Dispune restituirea cauțiunii.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 15 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
GREFIER
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
