Spete pretentii comerciale. Decizia 113/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 113/COM
Ședința publică din data de 25 iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Gherasim
JUDECĂTOR 2: Elena Carina Gheorma
Grefier - - -
S-a luat în examinare apelul comercial d eclarat de apelanta reclamantă - - - SUCURSALA - cu sediul în comuna, județul C, împotriva Sentinței civile nr. 6339/COM/12.12.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă - T - - cu sediul în B, sector 4, bd. - nr.6,. 8C,.2,.5,.34, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru apelanta reclamantă av. în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar, lipsind intimata pârâtă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Întrebate, apărătorul apelantei reclamante arată că nu are înscrisuri noi de depus sau cereri prealabile de formulat, apreciind cauza în stare de judecată.
Instanța, luând act că nu mai sunt înscrisuri noi de depus sau cereri prealabile de formulat și, socotindu-se lămurită, declară cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri asupra cauzei.
Avocat, având cuvântul pentru apelanta reclamantă,solicită admiterea apelului pe care l-a formulat, modificarea sentinței apelate în sensul admiterii acțiunii prin care a solicitat contravaloarea folosinței terenului, având în vedere dispozițiile art. 480 coroborate cu art. 483-487 Cod civil.
Cu cheltuieli de judecată.
Curtea declară dezbaterile încheiate și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra apelului comercial d e față:
Prin sentința civilă nr. 6339/12.12.2007 a Tribunalului Constanțaa fost respinsă ca nefondată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, invocată de pârâta - T - și, totodată, a fost respinsă ca nefondată cererea reclamantei - - prin Sucursala, formulată în contradictoriu cu pârâta - T -.
Pentru a pronunța această sentință a reținut instanța de fond că a fost investită cu cererea reclamantei prin care acesta a solicitat să se dispună obligarea pârâtei la plata folosinței terenului în suprafață de 8.615,21 mp. aflat în proprietatea sa, folosință estimată la suma de 1.237.358.508 lei.
În motivarea cererii sale a arătat reclamanta - - prin Sucursala că între părți se afla în derulare contractul de închiriere nr. 396/ 10.06.1998 având ca obiect închirierea unei suprafețe de 3.506 mp. teren situați în 570 mp. zona Radio și 2.936 mp, zona Nord Tineret pe o perioadă de 10 ani.
Suprafața de teren ce a format obiectul punctului 2 din contractul de închiriere nr. 396/1998 era aferentă activului "Discotecii T" aflat în proprietatea pârâtei.
S-a mai învederat că aceeași pârâtă a exploatat și folosit o suprafață totală de 11.551,21 mp. teren, teren asupra căruia are un drept de proprietate fapt atestat de titlul de proprietate seria - nr. 0033 emis de Ministerul T și Sportului.
Deși a fost notificată pârâta în sensul că folosește excedentar o suprafață de teren de 8.615,21 mp. în raport de suprafața înscrisă în contractul de închiriere, îngrădindu-i în acest fel prerogativele dreptului de proprietate, aceasta a avut o conduită abuzivă.
În raport de această situație, a apreciat reclamanta că pârâta datorează contravaloarea folosinței suprafeței de teren de 8.615,21 mp. începând cu anul 2001.
Modalitatea de calcul a contravalorii lipsei de folosință a fost raportată la nivelul chiriei minimale de 1 euro/mp stabilită de Consiliul de Administrație al reclamantei.
Concluzionând, s-a considerat că pârâta datorează suma de 30.153 euro cu titlu de contravaloare folosință pe perioada 2001 - 2003, aceasta fiind suma cu care pârâta și-a mărit patrimoniul, ceea ce a determinat diminuarea patrimoniului reclamantei.
În probațiune s-a folosit și a administrat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei și expertiza tehnică de specialitate.
Pârâta și-a exprimat poziția procesuală prin întâmpinare.
Ca și chestiune prealabilă pârâta a solicitat prin intermediul instanței de judecată indicarea temeiului de drept material ce justifică intentarea acțiunii.
Reclamanta, prin încheierea de ședință din data de 04.11.2004 a precizat că își întemeiază acțiuni pe dispozițiile art. 483 și 487 cod civil referitor la principiul îmbogățirii fără justă cauză.
Pe cale de excepție, pârâta a invocat excepția lipsei calității de reprezentant a sucursalei de a promova acțiunea tocmai avându-se în vedere absența personalității juridice a acesteia, excepție soluționată în sensul respingerii ca nefondată prin încheierea interlocutorie din data de 04.11.2004. Ca și argumentație s-a avut în vedere mandatul nr. 1419/23.05.2003 existent la dosarul cauzei la fila 54.
Pe fondul problematicii judiciare pârâta a relevat că prin sentința civilă nr. 2063/18.02.2002 a Tribunalului Bucureștia obținut împotriva pârâtei o hotărâre judecătorească prin care s-a dispus obligarea acesteia din urmă să procedeze la vânzarea suprafeței de 21.207,44 mp. la un preț negociat, suprafață în care se include și prezenta suprafață litigioasă.
Într-un asemenea context avându-se în vedere hotărârea judecătorească sus amintită, din moment ce pârâta a refuzat executarea sentinței, nu poate pretinde daune pentru folosința terenului.
În probațiune s-a folosit și a administrat proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei și expertiză tehnică de specialitate.
Aceeași pârâtă a solicitat suspendarea soluționării cauzei în conformitate cu dispozițiile art. 244 pct. 1 Cod procedură civilă în raport de existența sentinței civile nr. 2063/2002 a Tribunalului București, solicitare respinsă prin încheierea de ședință din 13.01.2005, argumentele fiind expuse. De asemenea, pârâta a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei excepție unită cu fondul cauzei prin încheierea din 10.03.2005.
În cauză, la solicitarea reclamantei a fost instrumentată proba cu expertiză topografică cu următoarele obiective:
a) stabilirea suprafeței de teren folosită și exploatată de pârâtă excedentară contractului de închiriere.
b) respectiv, dacă suprafața de teren face parte din titlul de proprietate al reclamantei.
Totodată a fost încuviințată și instrumentată proba cu expertiză contabilă având ca obiectiv: calcularea contravalorii folosinței suprafeței de teren de 8.615,21 mp. în funcție de prețul de circulație al zonei.
Expertiza topografică a concluzionat că într-adevăr pârâta folosește și exploatează o suprafață excedentară obiectului contractului de închiriere însă mult mai mare decât cea pretinsă de către reclamantă respectiv 19.164 mp.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, prima instanță a considerat că, deși împotriva reclamantei a fost obținută o hotărâre judecătorească având ca obiect transferarea dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de teren, în această suprafață incluzându-se și terenul litigios, aceasta nu este o problemă de calitate, ci constituie o apărare de fond, în sensul dacă pârâta poate fi sau nu obligată la plata contravalorii lipsei de folosință în raport de existența sentinței civile nr. 2063/2002 a Tribunalului București.
În concluzie, s-a apreciat că legitimarea procesuală a reclamantei era justificată în a promova prezenta acțiune judecătorească.
În raport de temeiul juridic de drept material invocat ca și fundament al demersului judiciar (îmbogățirea fără justă cauză), în condițiile unei apărări calificate, instanța de fond a reținut caracterul nefondat al litigiului.
Astfel, din petitul cererii de chemare în judecată a rezultat că reclamanta a solicitat contravaloarea lipsei de folosință pentru suprafața de teren de 8.615,21 mp. apreciind în esență că pârâta folosește excedentar în absența unui titlu această suprafață și considerând că sunt îndeplinite condițiile acțiunii de in rem verso.
În speță s-a considerat că este vorba despre existența unei răspunderi civile delictuale, întrucât refuzul justificat sau nu al plății contravalorii lipsei de folosință, folosirea și exploatarea unei suprafețe de teren în absența unei pretinse contraprestații constituie un fapt ilicit și nicidecum un fapt juridic licit, aspect care să justifice intentarea acțiunii pe principiul îmbogățirii fără justă cauză.
Tot astfel, mai trebuie subliniat și caracterul subsidiar al acțiunii în restituire întemeiată pe îmbogățirea fără justă cauză; ori, în speță reclamanta a avut la îndemână o altă cale de drept pentru a-și putea valorifica pretențiile pretinse.
De asemenea, analizând în ansamblu condițiile pentru intentarea acțiunii în restituire s-a constatat că pretinsa sporire și micșorare a patrimoniului nu sunt efectul unei cauze unice pentru a da eficiență acestui fapt juridic licit.
În condițiile unei apărări calificate nu s-a putut proceda la o recalificare a acțiunii din oficiu și într-o atare situație, atât timp cât prin calea procedurală aleasă reclamanta nu-și poate fructifica dreptul civil pretins încălcat, acțiunea apare ca fiind nefondată.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta - - prin Sucursala, solicitând admiterea apelului și modificarea sentinței civile nr. 6339/12.12.2007 a Tribunalului Constanța, arătând că intimata pârâtă - T - folosește suprafața de teren ce face obiectul prezentei cauze, cunoscând faptul că acest teren aparține apelantei, ce se consideră a fi îndreptățită a pretinde fructele civile ale imobilului respectiv.
În drept, au fost indicate prevederile art. 480, 483 - 487 civ.
Legal citată, intimata pârâtă - T - a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, arătând că în mod corect a reținut prima instanță că nu sunt îndeplinite cerințele unei acțiuni privind îmbogățirea fără justă cauză, iar apelanta are la îndemână un alt mijloc procesual pentru recuperarea pierderii suferite.
Examinând apelul prin prisma probelor administrate în cauză se reține caracterul său nefondat pentru următoarele considerente:
Apelanta reclamantă - - prin Sucursala a investit Tribunalul Constanța cu cererea sa prin care a solicitat obligarea pârâtei intimate - T - la plata folosinței terenului în suprafață de 8615,21 mp, în sumă de 1 237 358 508 lei vechi. Temeiul juridic indicat de reclamantă la termenul de judecată din 4.11.2004 a fost cel dedus din dispozițiile art. 483 civ. și 487 civ. cu referire la principiul îmbogățirii fără just temei.
Instanța de fond, astfel investită, a analizat condițiile cumulativ prevăzute pentru ipoteza pretinsă de reclamantă, aceea a existenței unei îmbogățiri fără justă cauză.
Ceea ce deosebește această instituție de cea a răspunderii civile delictuale este existența unui fapt licit, ce presupune lipsa oricărei culpe a persoanei care își mărește patrimoniul în detrimentul alteia, al cărei patrimoniu este diminuat.
Exercitarea dreptului de folosință asupra unui teren al cărui proprietar este cunoscut, în absența unei manifestări de voință a celui din urmă în sensul acceptării de a transmite această prerogativă a dreptului său real, nu poate îmbrăca forma unui fapt licit pentru a cărui protecție să fie la îndemână calea reparării prejudiciului prin exercitarea acțiunii privind îmbogățirea fără justă cauză.
Plecând de la aceste premise, instanța de fond a apreciat legal și temeinic atât caracterul subsidiar al acțiunii alese pentru valorificarea dreptului de către reclamanta apelantă - -, cât și absența unui fapt licit care să determine verificarea celorlalte condiții cerute pentru intentarea acestei acțiuni.
Deși pe calea apelului s-au reiterat motivele pentru care reclamanta s-a considerat îndreptățită să-i fie recunoscut dreptul de reparare a prejudiciului creat pentru exercitarea de către intimata pârâtă a dreptului de folosință asupra terenului aflat în proprietatea - -, prin aplicarea principiului îmbogățirii fără justă cauză, instanța constată că nu subzistă în prezenta cale de atac motive care să conducă la o altă soluție decât cea pronunțată de Tribunalul Constanța.
Dată fiind aplicarea judicioasă a legii de către prima instanță, urmează ca, în conformitate cu prevederile art. 296 proc. civ. să fie menținută ca legală și temeinică sentința civilă nr. 6339/12.12.2007 a Tribunalului Constanța, prin respingerea apelului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul comercial d eclarat de apelanta reclamantă - - - SUCURSALA - cu sediul în comuna, județul C, împotriva Sentinței civile nr. 6339/COM/12.12.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă - T - - cu sediul în B, sector 4, bd. - nr.6,. 8C,.2,.5,.34.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 Iunie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - - |
Grefier, - - |
Jud. fond:
Red. dec.jud. AG
4 ex/16.07.2008
Președinte:Adriana GherasimJudecători:Adriana Gherasim, Elena Carina Gheorma
