Spete pretentii comerciale. Decizia 117/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA NR. 117
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2009
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Nicoleta Țăndăreanu
JUDECĂTOR 2: Ecaterina Moleanu
GREFIER - -
Pe rol, judecarea apelurilor declarate de apelanta reclamantă - SRL B și intimații pârâți CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI B și PRIMĂRIA B - PRIN PRIMAR, împotriva sentinței comerciale nr.72 din 30 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de contencios Administrativ în dosarul nr-, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelanta reclamantă - SRL B, reprezentată de avocat și apelanții pârâți CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI B și PRIMĂRIA B - PRIN PRIMAR, reprezentați de secretar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Instanța, apreciind cauza în stare de judecată, a acordat cuvântul asupra apelurilor.
Avocat, solicită admiterea apelului reclamantei, modificarea sentinței atacate și pe fond admiterea în totalitate a acțiunii precizate, în sensul obligării pârâtelor la plata sumei de 234.870 lei, în plus față de cea acordată de prima instanță. Totodată, solicită obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
Arată că instanța de fond, în mod greșit, a calculat o medie aritmetică a celor trei metode de evaluare a bunurilor folosite de expert, obligând pârâtele la plata sumei de 482.270 lei. În acest mod a încălcat legea, o variantă de calcul excluzând-o pe cealaltă. Susține că singura metodă, care are la bază un temei legal, este metoda costului standard, celelalte metode fiind pur contabile, expertul constructor neavând calificarea necesară de a evalua bunurile în acest fel.
Secretar, pentru apelanții pârâți solicită respingerea apelului formulat de reclamantă iar cu privire la apelurile formulate de pârâți solicită admiterea acestora, desființarea sentinței și trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanța competentă - Judecătoria Balș. Arată că instanța de fond nu era competentă să judece cererea cu care a fost investită, conform dispozițiilor art. 373 cod procedură civilă, competentă să judece cererea fiind judecătoria.
În subsidiar solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței și respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă ca nefondată. Arată că reclamanta nu a formulat nici un fel de obiecțiune la raportul de expertiză și că instanța de fond a acordat un cuantum prea mare al cheltuielilor de judecată, raportat la cuantumul sumei acordate prin sentință.
Avocat, pentru apelanta reclamantă, solicită respingerea apelurilor formulate de pârâții CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI B și PRIMĂRIA B - PRIN PRIMAR, ca nefondate.
Arată că inițial, cererea de chemare în judecată a fost pe rolul Judecătoriei Balș, chiar intimatele pârâte invocând excepția necompetenței materiale a acestei instanțe, excepție ce a fost admisă și a fost declinată competența în favoarea Tribunalului O l Astfel, este nefondată critica privind necompetența materială a Tribunalului O l t, în cauză nefiind aplicabile dispozițiile art. 373 cod procedură civilă, ci cele ale art. 2 pct. 1 lit. a cod procedură civilă.
Cu privire la cheltuielile de judecată, arată că instanța de fond în mod corect acordat aceste cheltuieli, raportat la suma de 482.270 lei.
CURTEA
Asupra apelurilor de față, constantă următoarele:
Prin sentința nr.72 din 30 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în dosarul nr-, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta - SRL B și au fost obligați pârâții CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI B și PRIMĂRIA B - PRIN PRIMAR la plata sumei de 482.270 lei, reprezentând contravaloarea a 50 de garsoniere și la 9009,32 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Instanța de fond a reținut că prin sentința nr. 232 din 11.04.2006 irevocabilă, s-a dispus rezoluțiunea contractului de vânzare cumpărare nr. 1278/27.01.2003 și repunerea părților în situația anterioară în sensul ca cele 50 de garsoniere situate în B, Str. -, nr.211, cămin de nefamiliști,.1-50 să revină în proprietatea reclamatei. A mai reținut că repunerea în situația anterioară nu a mai fost posibilă întrucât consiliul a înstrăinat garsonierele încât se impune despăgubirea reclamantei cu valoarea bunurilor. În ceea ce privește valoarea, instanța de fond a reținut că valoarea unei garsoniere este de 9645,60 lei, ca medie a celor trei valori corespunzătoare celor trei modalități de evaluare, care se apropie și de valoarea stabilită de expertul asistent.
Instanța de fond a respins excepția de necompetență materială ridicată de pârâți cu motivarea că a fost invocată după dezbaterea pe fond a cauzei, în concluziile scrise.
Împotriva sentinței au formulat recurs atât reclamanta cât și pârâții, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
Curtea a pus în discuția părților calificarea căii de atac după care a calificat cele două cereri ca fiind apeluri împotriva sentinței instanței de fond, în raport de prevederile art. 2 pct.1 lit. a, raportat la art.3 pct.2 cod procedură civilă.
Apelanta reclamantă critică sentința sub aspectul modului în care s-a stabilit valoarea unei garsoniere. Susține că efectuarea unei medii aritmetice a celor trei valori rezultate din aplicarea a trei metode de evaluare nu are un temei legal și că singura metodă legală este cea a costului standard. În ce privește ce-a dea treia metodă de evaluare, susține că aceasta este o metodă pur contabilă și că expertul nu avea competența de a evalua după această metodă. În consecință, solicită modificarea sentinței în sensul obligării pârâților la plata sumei de 717.140 lei reprezentând contravaloarea celor 50 de garsoniere.
Apelanții pârâți invocă ca motiv de nelegalitate sentinței necompetența materială a instanței de fond. Susțin că, potrivit art.574 alin.1 cod procedură civilă, competentă să soluționeze acțiunea în despăgubiri era instanța de executare, adică judecătoria, astfel încât solicită desființarea sentinței și trimiterea cauzei al Judecătoria Balș.
Pe fond, apelanții pârâți arată că procesul verbal al executorului nu îi este opozabil Consiliului Local B întrucât nu a fost semnat de această parte și că în prezent executarea în natură a sentinței de repunere în situația anterioară este posibilă încât acțiunea de despăgubiri este neîntemeiată.
Apelanții pârâți critică sentința și sub aspectul cuantumului cheltuielilor de judecată la care au fost obligați. Susține că acțiunea a fost admisă numai în parte, pentru mai puțin de J din suma solicitată încât solicită să nu fie obligați la cheltuieli de judecată.
Ambele apeluri sunt nefondate.
Critica de nelegalitate a sentinței pe motiv de necompetență, invocată de pârâți, nu poate fi primită. Acțiunea a fost înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Balș. Față de excepția de necompetență invocată chiar de către pârâți cauza a fost declinată în favoarea Tribunalului Olt iar hotărârea de declinare a rămas irevocabilă. Tribunalul, corect s-a considerat investit cu judecata cauzei, nefiind incidente în cauză dispozițiile art. 574 alin.1 raportat la art.373 cod procedură civilă ci dispozițiile art.1 și 2 cod procedură civilă. Prin sentința nr. 232 din 11 aprilie 2006 nu s-a stabilit imposibilitatea predării unui lucru pentru ca instanța de executare să stabilească valoarea acestuia ca echivalent ce urmează a fi plătit reclamantului ci s-a dispus rezoluțiunea unui contract cu repunerea în situația anterioară. Cum imposibilitatea de repunere în situația anterioară a fost constatată cu ocazia executării silite, creditorul este îndreptățit să solicite despăgubiri ca echivalent al imposibilității de repunere în situația anterioară. Este deci vorba de o acțiune în despăgubiri, valoarea acestora determinând competența potrivit art.1 și 2 cod procedură civilă. Cum litigiul are natură comercială și valoarea depășește un miliard lei, corect instanțele au apreciat că acțiunea este de competența tribunalului comercial.
În ce privește imposibilitatea de repunere în situația anterioară, Curtea constată că ea a fost apreciată de executorul judecătoresc la a cărei părere au achiesat și părțile prezente la executare, respectiv reclamanta și primarul orașului ca reprezentant al primăriei în funcție la acea dată. Procesul verbal nu este opozabil unei părți care nu l-a semnat însă reprezintă o probă. Curtea apreciază că față de faptul că cele 50 de garsoniere au fost înstrăinate unor persoane fizice și că repunerea în situația anterioară ar presupune purtarea a 50 de procese a cărei soluție este incertă, există o imposibilitate de executare în natură ceea ce dă naștere la despăgubiri pentru creditorul ce nu își poate valorifica creanța.
În privința despăgubirilor, Curtea apreciază că în mod corect instanța de fond a îmbrățișat concluziile expertului desemnat care a propus ca la stabilirea despăgubirii să se țină seama de media obținută din folosirea celor trei metode de evaluare deoarece acesta ține seama și de valoarea de circulație, de valoarea pieței. De altfel, ceastă valoarea este apropare egală cu cea folosită de expertul asistent care a calculat despăgubirile în raport de valoarea de circulație. Nu există nici un impediment care să împiedice expertul în construcții să evalueze după vreo anumită metodă. Valoarea pieței este singura valoare care asigură acoperirea prejudiciului real încercat de creditor, diferențele de valoare mari rezultate din aplicarea diferitelor metode de evaluare demonstrând că nici o metodă de evaluare nu este perfectă.
Față de aceste considerente, curtea apreciază că despăgubirile au fost stabilite corect de instanța de fond.
Nu este fondată nici critica privind cheltuielile de judecată, deoarece instanța de fond a acordat cheltuielile privind taxa de timbru proporțional cu suma acordată cu titlu de despăgubiri. Cererea apelanților pârâți de a nu fi obligați la plata cheltuielilor de judecată nu are nici o justificare legală.
Astfel, Curtea va respinge ca nefondate ambele apeluri.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate apelurile declarate de reclamanta - SRL cu sediul în B,-, Județul O și pârâții CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI B și PRIMĂRIA B - PRIN PRIMAR, ambii cu sediul în B,-, Județul O împotriva sentinței comerciale nr. 72 din 30 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosarul nr-, având ca obiect despăgubiri.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Mai 2009
PREȘEDINTE, - - | JUDECĂTOR, - - |
GREFIER, - - |
Red. jud. /5 ex./26.06.2009
Jud. fond. / Tribunalul O l
10 Iunie 2009
Președinte:Nicoleta ȚăndăreanuJudecători:Nicoleta Țăndăreanu, Ecaterina Moleanu
