Spete pretentii comerciale. Decizia 117/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
Dosar nr- (Număr în format vechi 2324/2009)
DECIZIA COMERCIALĂ NR.117
Ședința publică de la 19 Februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Georgeta Guranda
JUDECĂTOR 2: Gabriela Sorina Prepeliță
GREFIER - -
*************************************
Pe rol pronunțarea asupra apelului formulat de apelanta pârâtă - B SA, împotriva sentinței comerciale nr.9816/22.06.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VI - a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - DISTRIBUTIE MUNTENIA SA.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 05.02.2010, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea la data de 12.02.2010 și apoi la 19.02.2010, când a decis următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra apelului comercial d e față.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VI-a Comercială la data de 28.10.2008 sub nr- reclamanta - DISTRIBUTIE MUNTENIA SA a chemat în judecată pe pârâta - SA solicitând ca prin hotărâre a ce se va pronunța să fie obligată pârâta să-i plătească cu titlu de despăgubiri suma de 189.579,87 lei și cheltuielile de judecată.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că la data de 26.10.2005 în timp ce executau o " lucrare de canalizate (reparație) la adresa- B, lucrătorii societății pârâte au avariat (rupt) cablul 110 Kv Nord deși angajații săi, ajunși la fața locului, au solicitat lucrătorilor să întrerupă săpătura mecanizată. Reclamanta a mai arătat că prejudiciul cauzat societății constă în contravaloarea lucrărilor care au trebuit să fie executate pentru remedierea cablului.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la 24.12.2008 pârâta a invocat excepția lipsei calității sale procesual pasive arătând că nu este autorul faptei delictuale iar pe fondul cauzei a arătat că săpătura s-a executat în prezența reprezentantului societății reclamante, inginerul, care a permis efectuarea săpăturii mecanizate deși nu cunoștea traseul și adâncimea de pozare a cablului 110 Kv. Pârâta a mai arătat că nu au fost respectate normativele tehnice de a cablurilor acesta aflându-se la o adâncime de aproximativ 2 în loc de 1,10-1,40 față de carosabil și nici stasurile în vigoare de semnalizare și marcare prin repere. Pârâta a solicitat instanței să respingă cererea ca neintemeiată arătând că, exceptând prejudiciul, reclamanta nu a făcut dovada celorlalte condiții cerute de lege pentru a atrage răspunderea sa delictuală.
Tribunalul București - Secția a VI a Comercială prin sentința comercială nr. 9816 din 22.06.2009, a admis acțiunea privind pe reclamanta și a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 189.579,87 lei cu titlu de
despăgubiri și 5043,291ei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a avut în vedere că la data de 26.10.2005 angajați ai societății pârâte au efectuat lucrări pentru remedierea unei avarii - rupere de racord - la canalizarea aferentă imobilului de la nr.57 de pe strada - -, situație care reiese din actele depuse la dosar și nu este contestată de nici una dintre părți.
Astfel cum susține reclamanta și recunoaște pârâta prin răspunsurile la interogatoriu în timpul executării lucrării a fost avariat cablul electric 110 KV Nord.
Instanța a fost învestită cu soluționarea unei acțiuni în răspundere civilie delictuală întemeiată pe dispozițiile art.998-999 și ale art. 1000 alin.3 Cod civil, reclamanta - DISTRIBUTIE MUNTENIA SA urmărind să obțină repararea prejudiciului patrimonial suferit (evaluat la 189.579,97 lei, sumă ce reprezintă contravaloarea lucrărilor executate pentru remedierea cablului), ca urmare a săvârșirii culpabile a faptei ilicite de avariere o cablului electric de către prepușii pârâtei.
Prin urmare, în raport de dispozițiile art.998-999 cod civil și ale art. 1000 alin.3 Cod civil, în cauză s-a verificat dacă sunt întrunite pe de o parte condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie în persoana prepușilor, pe de altă parte condițiile speciale referitoare la existența raportului de prepușenie și a săvârșirii faptei de către prepuși "în functiile ce li s-au încredințat".
Instanță de fond a constatat că sunt îndeplinite conditiile speciale enunțate având în vedere recunoașterile pârâtei la interogatoriu în sensul că s-a intervenit la rețeaua de canalizare pe strada - - în data de 26.10.2005, raportul tehnic nr.4641/06.11.2006 (fila 46), fișa de reparații canal (fila 55), autorizația de intervenție în domeniul public (fila 54) din care rezultă că angajați ai pârâtei au efectuat, din dispoziția acesteia lucrări de reparații ce se impuneau.
În ceea ce privește prejudiciul, constând în suma de bani pe care reclamanta a plătit-o pentru remedierea cablului avariat, tribunalul a reținut că nu s-a contestat cuantumul acestei sume care de altfel a fost dovedit cu actele depuse.
Referitor la fapta ilicită s-a reținut din întâmpinare și răspunsurile pârâtei la interogatoriu că mantaua cablului electric a fost perforat de o piatră antrenată de cupa excavatorului utilizat la săpături de echipa de lucrători aflată la fața locului.
Totodată tribunalul a constatat că executantul lucrării de remediere a avariei avea obligația ca, în situația în care pe parcursul execuției lucrării întâlnea instalații edilitare subterane, să le protejeze.
Prin urmare s-a apreciat că este dovedită legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită (încălcarea obligației de a proteja o altă instalație edilitară care implica din partea angajaților executarea lucrărilor cu maximă atenție) și prejudiciul suferit de rec1amantă constând în contravaloarea lucrărilor care au trebuit să fie executate pentru remedierea cablului.
Sub aspectul vinovăției s-a reținut că societatea pârâtă a contestat culpa prepușilor săi în avarierea cablului arătând că intervenția s-a făcut prin respectarea planurilor de trasare a rețelelor; cablul nu era semnalizat potrivit STAS-urilor în vigoare, nu existau marcaje pentru reperare și nici nu era protejat în zona racordului de canalizare unde s-a executat săpătura; cablul electric se afla pozat la o adâncime de 2 în loc de 1,10-1,40 adâncime normală de pozare în carosabil; iar săpătura s-a făcut în prezența reprezentantului, inginerul, care a permis efectuarea săpăturii mecanizate;
Pe de altă parte prezența la locul și data executării lucrărilor a reprezentantului, inginerul, pe care ambele părți o recunosc, fundamentează prezumția că lucrătorii au fost încunoștințați de existența cablului electric în zona în care săpau mecanizat.
Prin urmare lucrătorii aveau obligația menționată în Autorizației de intervenție în domeniul public nr.18l8/1O.l0.2005 (fila 176) emisă în temeiul nr.16/l994 de a proteja instalație edilitară.
S-a apreciat de către instanță că în executarea acestei obligații prepușii pârâtei trebuiau să dea dovadă de prudență și diligență în sensul de a întrerupe săpătura mecanizată în condițiile în care se aflau în apropierea cotei de poziționare a cablului (se așteptau să-l găsească între 1,10 m-l,40 m, după cum afirmă pârâta) și nu cunoșteau cu exactitate locația acestuia.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta - B SA, considerând-o netemeinică și nelegală pentru următoarele:.
În motivarea apelului, pârâta a arătat că instanta de fond nu a apreciat corect probele administrate de pârâtă si a considerat o lipsa de diligenta in efectuarea lucrarilor de interventie la reteaua de canalizare aferenta imobilului cu nr. 57 din strada - -, in conditiile in care a demonstrat ca, reteaua nu era marcata si pozata in pamant corespunzator, conform prescriptiilor tehnice (PE 107/1995) si ca avarierea cablului s-a datorat in mare parte lipsei semnalizarii cablului de catre intimata - reclamanta.
Astfel, pentru angajarea raspunderii civile delictuale a - B A, era necesar sa fie intrunite cumulativ urmatoarele conditii: 1.existenta prejudiciului; 2.fapta i1icita.; 3.raportul de cauzalitate; 4.vinovatia.
Din inscrisurile depuse de catre intimata - reclamanta a reiesit existenta certa a prejudiciului, dar mai era necesara intrunirea si a conditiilor referitoare la fapta i1icita in sensul cel putin a.unei neglijente sau imprudente din partea persoanei responsabile, precum si a conditiei privind existenta unei legaturi de cauzalitate dintre aceasta fapta si prejudiciu.
In acest sens, a învederat instantei faptul ca - B SA a efectuat lucrarea de interventie pentru remedierea unei defectiuni. in carosabil la adresa susamintita. In urma acestei interventii in carosabil, efectuata de catre echipele de interventie s-a deteriorat cablul electric care nu era protejat si marcat corespunzator. Desi reclamanta-intimata a sustinut ca reteaua era marcata la suprafata terenului, în cauză nu s-a facut nicio dovada in acest sens.
s-a executat in prezenta reprezentantului, inginerul, care a permis efectuarea sapaturii mecanizate, desi nu cunostea traseul si adancimea de pozare a cablului 110 kV, dirijand deserventul utilajului si, in niciun moment, nu a solicitat intreruperea lucrarii, ci continuarea sapaturii mecanizate.
A mai arătat că instanța de fond a avut suficiente elemente din care sa retina ca prejudiciul a fost generat de fapta ilicita a reclamantei constand in omisiunea, inactiunea ilicita de a marca, semnaliza si repera pe teren prezenta cablurilor subterane electrice, in conformitate cu prevederile Institutului R de.
În acest sens s-a arătat că adâncimea minima de pozare a cablurilor electrice fata de cota terenului sau a suprafetei asfaltice este de 1,1-1,4. Deoarece canalizatia a fost pozata la o adancime foarte mare (2 ), rezulta ca, in mod gresit instanta de fond a apreciat ca se poate retine in sarcina apelantei vinovatia pentru avarierea cablului.
S-a mai arătat că interventiile apelantei asupra retelei s-a efectuat in conformitate cu dispozitiile nr. 16/1994 care reglementeaza procedura de obtinere a avizelor si autorizatiilor de interventie in retea.
Astfel, potrivit art. 1 din Norme (anexa nr. 1 din nr. 16/1994), se stipulează ca "lucrarile de intretinere curenta si remediere a avariilor la retelele existente fac exceptie de la prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor."
Prin urmare, -, B SA nu are obligatia de a obtine avizele si autorizatiile impuse prin certificatul de urbanism si autorizatia de construire de la ceilalti administratori de retele edilitare subterane atunci cand realizeaza interventii asupra retelelor administrate.
Pentru aceste motive s-a solicitat admiterea apelului și schimbarea în tot a sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
Curtea, verificând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate, în referire la lipsa vinovăției - SA în producerea prejudiciului, urmează a respins apelul ca nefondat pentru următoarele considerente:
Corect a reținut instanța de fond că apelanta pârâtă se face vinovată de avarierea cablului 110km, întrucât aceasta nu a respectat dispozițiile legale privind solicitarea emiterii unui aviz de amplasament conform Ordonanței nr.38/2003 ANRE și articolul 39 din Legea nr.318/2003 (abrogată prin Legea 13/2007) și nici nu a înțeles să întrerupă săpătura mecanizată la solicitarea salariatului - DISTRIBUȚIE MUNTENIA.
Astfel potrivit art. 5 din Ordinul 38/2003 Solicitantii avizelor de amplasament se adresează operatorului de rețea în una dintre următoarele situații, " realizarea de lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare si reabilitare privind căi de comunicație, rețele si dotări tehnico-edilitare;"
Conform art 39 din Legea nr. 318/2003 este interzis persoanelor fizice sau juridice "sa efectueze sapaturi de orice fel sau sa infiinteze plantatii in zona de siguranta a retelelor electrice de distributie fara acordul operatorului de distributie. "
Sustinerea apelantei parate cu privire la faptul ca nu avea obligatia de a anunta executarea lucrarii si de a obtine acordul operatorului de distributie inainte de executarea lucrarii nu poate fi avuta in vedere de instanta de judecata cat timp obligativitatea obtinerii acestui acord este prevazuta atat de Ordinul 38/2003 ANRE, cat si de Legea nr. 318/2003.
Apelanta parata interpreteaza in mod eronat dispozitiile nr. 16/1994 care reglementeaza"Normele privind autorizarea, coordonarea si executia lucrarilor tehnico edilitare in mun. B" in sensul ca nu era obligate sa anunte executarea lucrarii si nici nu avea obligatia de a obtine aviz de amplasament.
Sustinerea acesteia este netemeinica, așa cum s-a arătat la fond prin adresa depusa la dosarul cauzei rimaria Municipiului B- Directia Coordonare Reglementare care confirmă faptul ca apelanta parata avea obligativitatea anuntarii executarii lucrarii catre reclamantă.
De altfel, apelanta parata a recunoscut in raspunsurile la interogatoriul formulat faptul ca nu a inteles sa respecte aceasta obligatie si nici nu a solicitat trimiterea unui reprezentant al subscrisei pentru a asista la executarea. sapaturilor.
Astfel, la intrebarea nr. 3 din interogatoriul formulat de intimată prin care s-a solicitat sa precizeze modalitatea prin care a adus la cunostinta societatii reclamante executarea lucrarii, parata a raspuns"Nu am informat direct Enel (s-a anuntat doar Primaria Mun B si Politia)",iar din raspunsul la intrebarea nr.4 "Nu. ca Enel s-a informat din lucrarile anuntate la Primaria mun. B si a trimis un reprezentant in persoana doamnei ", reiese faptul ca apelanta parata nu a anuntat executarea lucrarii si nici nu a solicitat asistenta din 4" partea societatii.
De altfel din cuprinsul procesului verbal incheiat la data de 26.10.2005 la locul producerii incidentului si pe care a refuzat sa il semneze a rezultat că ing a fost anuntata de catre controlorul traseului 110 kv Nord ca o echipa a apelantei parate executa o lucrare neautorizata pe traseul cablului, pe str. - -; iar la sosirea la locul desfasurarii lucrarii, inginera susmenționată a solicitat intreruperea sapaturii mecanizate si executarea lucrarii prin săpătură manuala precizand ca in zona se ) afla un calbu 110 kv, fără nici un rezultat, întocmindu-se astfel procesul verbal mentionat anterior.
Așa fiind și cum pârâta nu a solicitat un aviz de amplasament și nici nu a oprit executarea săpăturii mecanizate la solicitarea unui reprezentant al, Curtea va respinge apelul ca nefondat, conform articolului 296 Cod procedură civilă.
Nefiind îndeplinite condițiile articolului 296 Cod procedură civilă Curtea va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta pârâtă - B SA, cu sediul în B,- sector 1, împotriva sentinței comerciale nr.9816/22.06.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VI - a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - DISTRIBUTIE MUNTENIA SA, cu sediul în - B, sector 1,--43.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare
Pronunțată în ședință publică azi 19.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - --
GREFIER
- -
Red.Jud.
Tehnored.
4 ex.
Tribunalul București - Secția a VI a Comercială
Judecător fond:
Președinte:Georgeta GurandaJudecători:Georgeta Guranda, Gabriela Sorina Prepeliță
