Spete pretentii comerciale. Decizia 118/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - pretenții -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 118
Ședința publică din 19 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Nechifor Veta
JUDECĂTOR 2: Ududec Elena
Grefier - -
Pe rol, pronunțarea asupra apelurilor declarate de reclamanta - " " SRL - prin, cu sediul în com., jud. și pârâta - ROMSILVA - Direcția Silvică S, cu sediul în mun. S,-, jud. S împotriva sentinței nr. 870 din 30 aprilie 2009 a Tribunalului Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal (dosar nr-).
Dezbaterile asupra apelurilor au avut loc în ședința publică din 12 octombrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, redactată separat, care face parte integrantă din prezenta decizie și când, din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea s-a amânat pentru astăzi, 19 octombrie 2009.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra apelurilor de față, constată următoarele:
Prin sentința nr. 870 din 30 aprilie 2009 a Tribunalului Suceava, a fost admisă, în parte, acțiunea în daune contractuale formulată de reclamanta - " " SRL împotriva pârâtei - ROMSILVA - Direcția Silvică S, care a fost obligată să-i predea cantitatea de 867 masă lemnoasă, din care: cantitatea de 156 masă lemnoasă conform contractului nr. 6845/20.05.2002 și cantitatea de 711 masă lemnoasă pe picior, conform contractului nr. 1467/28.01.2003.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că între părți s-au încheiat contractul de vânzare-cumpărare de masă lemnoasă pe picior cu nr. 6845/20.05.2002 pentru cantitatea de 4637 aferentă cu un preț unitar de 642.000 lei/ și contractul nr. 1467/28.01.2003 pentru cantitatea de 2232 aferentă 486 la prețul de 639.000 lei/
Ulterior, la solicitarea reclamantei, s-a procedat la recalcularea actului de punere în valoare de către prepuși ai pârâtei, constatându-se la prima partidă o lipsă cantitativă de 156 material lemnos, iar la cea de-a doua partidă o lipsă de 711
Cum reclamanta a achitat integral prețul materialului lemnos contractat, pârâta a fost obligată să-i predea acesteia diferența de 867, conform disp. art. 969 alin. 1) Cod civil.
Împotriva sentinței tribunalului, au declarat apel atât reclamanta, apel pe care nu l-a timbrat, cât și pârâta.
În motivarea apelului, pârâta arată că expertul a stabilit numai suprafața pe care a fost constituită partida 486 nu și volumul de 711 pe care a fost obligată să o predea reclamantei, că potrivit Regulamentului privind vânzarea masei lemnoase de către deținătorii de fond forestier proprietate publică, aprobat prin HG nr. 85/29.01.2004, masa lemnoasă pe picior sau fasonată se vinde agenților economici în condiții specifice economiei de piață, prin licitație sau prin negociere directă.
- arată apelanta că, potrivit art. 2 alin. 1) din regulament, masa lemnoasă pe picior care face obiectul recoltării anuale este pusă în valoare, estimată cantitativ și calitativ de către personalul silvic autorizat, indiferent de natura resursei sau a proprietății, că în urma punerii în valoare a masei lemnoase se întocmește actul de punere în valoare - partida - care conține date despre numărul de fire marcate, volumul total de masă lemnoasă pe sortimente, funcție de calitatea arborilor marcați, precum și valoarea masei lemnoase care este dată de structura dimensională și calitatea masei lemnoase puse în valoare.
Prin urmare, arată apelanta, nici o partidă care are același volum nu poate avea aceeași valoare și nici aceeași structură pe sortimente și că, mai mult decât atât, este foarte greu de constituit o partidă care să aibă un volum exact.
În consecință, datorită faptului că nici o partidă nu poate avea aceeași valoare, chiar la același volum, respectiv un același preț pe de masă lemnoasă pe picior, este posibil ca una din cele două părți contractante să sufere un prejudiciu iar cealaltă să se îmbogățească fără just temei.
De aceea, conchide apelanta, se impune admiterea apelului și schimbarea parțială a sentinței, în sensul ca pârâta că fie obligată la plata sumei de 10.015,2 lei reprezentând c/val. cantității de 156 masă lemnoasă plătită în plus la partida nr. 237 aferentă contractului nr. 6845/20.05.2002 și nu cât a reținut prima instanță.
Apelul pârâtei este nefondat.
Potrivit disp. art. 969 alin. 1) din Codul civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante.
În speță, prin licitația la care a participat, reclamanta a adjudecat partizile de masă lemnoasă pentru care a încheiat cu pârâta cele două contracte menționate mai sus (3-6 și 33-36 ds. fond), contracte prin care s-au stipulat, printre altele, partizile și volumul total de masă lemnoasă livrat și prețul aferent acestora.
Din raportul de expertiză efectuat în cauză de expert tehnic (219 - 220 ds. fond), rezultă că, în ce privește partida ce a făcut obiectul contractului nr. 1467/28.01.2003, s-a constatat o diferență de suprafață de 8850 exploatată în minus de către reclamantă.
Este real că expertul nu a indicat în raportul său de expertiză care este volumul de masă lemnoasă ce ar corespunde acestei suprafețe constatate în minus, însă, este de observat că, deși pârâta a depus obiective pentru expertiza topo ( 118 ds.) nu a solicitat ca expertul să se pronunțe și cu privire la acest aspect, nu s-au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, iar în apel părțile nu s-au prezentat, încât instanța a fost în imposibilitatea punerii în discuție a necesității efectuării unui supliment la raportul de expertiză, lucrare ce nu se putea dispune a fi efectuată din oficiu datorită problemelor ce ar fi apărut în legătură cu plata onorariului expertului.
Cu toate acestea, instanța apreciază că o determinare a cantității de masă lemnoasă pe picior ce i se cuvine reclamantei a fost făcută, așa cum rezultă din procesul verbal din 04.03.2004, înscris în care se precizează faptul că masa lemnoasă exploatată de societatea reclamantă a fost de 1521 în loc de 2232, rezultând astfel o diferență de 711
Față de cele expuse mai sus, instanța, constatând că sentința tribunalului este legală și temeinică, în baza art. 296 Cod proc. civ. va respinge apelul pârâtei ca nefondat și va anula apelul reclamantei, ca netimbrat, având în vedere că potrivit disp. art. 20 din Legea nr.146/1997 și Lg.123/1997, taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar se achită anticipat.
Pentru aceste motive,
În numele LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâta - ROMSILVA - Direcția Silvică S, cu sediul în mun. S,-, jud. S împotriva sentinței nr. 870 din 30 aprilie 2009 a Tribunalului Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal.
Anulează ca netimbrat apelul declarat de reclamanta - " " SRL - prin, cu sediul în com., jud. împotriva aceleiași sentințe.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 19 octombrie 2009.
Președinte, Judecător, Grefier,
Red. NV
Jud.
Tehnored. MM
4 ex. - 21.10.09
Președinte:Nechifor VetaJudecători:Nechifor Veta, Ududec Elena
