Spete pretentii comerciale. Decizia 13/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 13
Ședința publică din data de 11 februarie 2010
PREȘEDINTE: Stan Aida Liliana
JUDECĂTORI: Stan Aida Liliana, Urlețeanu Alexandrina
Grefier - - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului declarat de pârâta - SRL, cu sediul în B, Calea G, nr.23, jud. B împotriva sentinței nr. 533 din data de 13 iunie 2008 pronunțate de Tribunalul Buzău în contradictoriu cu reclamanta - -, cu sediul în B,-, jud. B, cauza fiind trimisă spre rejudecare potrivit deciziei nr. 2203 din data de 30 septembrie 2009 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 2 februarie 2010, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, dar și pentru a permite părților să depună concluzii scrise detaliate, a amâna succesiv pronunțarea la 9, respectiv 11 februarie 2010, dată la care a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău sub nr-, reclamanta - - Bac hemat în judecată pe pârâta - SRL B solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 337.733,90 lei, reprezentând contravaloare marfă.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că a livrat pârâtei în baza contractului nr.24/2005 un produs numit grindă, pentru care primise anterior o comandă, livrarea produsului fiind făcută conform facturii nr.-/2005, ce trebuia achitată până la data de 16 ianuarie 2006. A mai arătat reclamanta că pârâta a preluat marfa de la sediul său, semnând de primire pe cartea tehnică a produsului fără nici un fel de obiecțiuni, iar ulterior i-a comunicat printr-o adresă la data de 22 decembrie 2005 că nu au fost respectate prescripțiile din documentație referitor la sudurile executate, motiv pentru care a și returnat produsul, părțile convenind executarea unor remedieri.
Ulterior, pârâta a refuzat plata produsului, motiv pentru care, potrivit contractului încheiat între părți a procedat la calcularea penalităților de întârziere.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că certificatul de calitate al produsului livrat a fost falsificat, că pentru produsul livrat a existat o comandă 326/2005 și nu un contract în baza căruia să se calculeze penalități de întârziere, iar din punct de vedere tehnic, produsul finit
era neconform cu specificațiile tehnice din documentația ce i-a fost înmânată reclamantei.
În urma probelor administrate în cauză, Tribunalul Buzăua pronunțat sentința nr. 533 din 13 iunie 2008 prin care a admis în parte acțiunea și a obligat pârâta la plata sumei de 215.185,25 lei.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că între părți au existat relații contractuale, în urma cărora s-a livrat un produs numit grindă, pe care pârâta, după ce l-a preluat, a constatat că nu corespunde parametrilor tehnici din comandă.
Pentru verificarea acestui produs s-a efectuat în cauză și o expertiză tehnică, care a constatat că pretențiile reclamantei sunt de 215.185,25 lei, fiind scăzute cheltuielile cu remedierile pe care reclamanta le-a executat în vederea aducerii produsului la caracteristicile tehnice pretinse de beneficiar.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta - SRL, criticând-o ca netemeinică și nelegală, pentru următoarele considerente:
Prima critică vizează faptul că soluția instanței nu este motivată suficient și nu se bazează pe probele administrate în cauză, nefăcându-se referire la toate actele depuse în dosar, caz în care soluția corectă ar fi fost aceea de respingere a acțiunii.
A doua critică se referă la faptul că instanța nu a motivat concluzia la care a ajuns în ceea ce privește comanda emisă de apelantă și motivele pentru care îi sunt aplicabile prevederile contractului întocmit ulterior, între cele două acte neexistând nici un fel de legătură.
Sub acest aspect apelanta a susținut că livrarea produsului livrat s-a realizat pe baza comenzii 336, nefiindu-i aplicabile, prin urmare, clauzele contractuale din contractul încheiat ulterior. Referitor la acest contract apelanta susținut că reclamanta a înlocuit materia primă indicată la art.5.2. cu o altă materie primă inferioară, fără avea acordul său.
De asemenea, reclamanta nu a respectat art.7 pct.1 din contract, neîntocmind un aviz de expediție, cu toate că a procedat la întocmirea facturii.
A mai învederat apelanta faptul că în speță nu a fost întocmit un proces-verbal de recepție a mărfii, iar semnarea pe cartea tehnică a produsului nu presupune lipsa obiecțiunilor legate de calitatea mărfii, situație notificată reclamantei la data de 22.12.2005, aceasta fiind de acord să procedeze la remedierile sesizate prin notificare.
Instanța de fond, în mod greșit, a obligat pârâta la plata sumei de 215.185,25 lei, fără a ține seama că suma rezultată din factură a fost stornată de către furnizor ulterior, că au fost scăzute contravaloarea remedierilor, iar pârâta nu datorează penalități de întârziere, întrucât la baza executării comenzii nu a stat un contract cu clauză penală.
Prin decizia nr. 3/13.01.2009 Curtea de APEL PLOIEȘTIa respins ca nefondat apelul declarat de pârâta - SRL împotriva sentinței nr. 533 din data de 13 iunie 2008 pronunțate de Tribunalul Buzău.
S-a constatat că prima critică, vizând nemotivarea soluției instanței de fond în raport de probatoriile administrate în cauză, nu este fondată, întrucât în mod succint sunt prezentate în considerentele sentinței, evoluția raporturilor juridice dintre părți, care au demarat prin comanda nr.336 și au fost transpuse ulterior în
contractul nr.24/2005 semnat de ambele părți. Nefondată a fost considerată și cea de a doua critică, întrucât la baza raporturilor comerciale dintre părți a stat contractul mai sus arătat, fapt care rezultă și din trimiterile pe care le face apelanta în prezenta cerere, atunci când invocă nerespectarea dispozițiilor referitoare la materia primă ce trebuia utilizată în producerea grinzii și la documentația tehnică ce constituie anexă la contract.
Cu privire la criticile vizând calitatea tehnică a produsului și însușirea obiecțiunilor formulate de beneficiar, ceea ce a condus la efectuarea remedierilor, ulterior scăzute din factură, instanța de apel a constatat că și acestea sunt nefondate, în cauză fiind efectuată o expertiză tehnică de specialitate care a confirmat situația existentă și a redus cuantumul pretențiilor la suma menționată în dispozitivul sentinței.
Împotriva deciziei pronunțate în apel a declarat recurs pârâta - SRL, invocând dispozițiile art. 304 pct.7 și 9 Cod pr.civilă, arătând că hotărârile pronunțate în cauză nu sunt motivate, neanalizându-se apărările privind nerespectarea de către reclamantă a clauzelor contractului referitoare la condițiile de livrare, recepționare a mărfii și plată, ceea ce a condus la reținerea unei situații de fapt eronate cu privire la pretinsa remediere a deficiențelor de calitate ale produsului.
Sub acest aspect a arătat că reclamanta nu a respectat art. 5.2 din contract, înlocuind materia primă cu o alta inferioară, fără acordul recurentei, nu a respectat nici art. 7.1 din contract, neexistând aviz de expediție și proces-verbal de recepție a mărfii, conform art. 6.2, existând în schimb, dovezi privind notificarea reclamantei la data de 22.12.2005, cu privire la deficiențele de calitate, conform art. 8 din contract, fără a se putea imputa, în condițiile contractului, cu titlu de sancțiune, depășirea termenului de 5 zile, iar remedierea deficiențelor nu s-a realizat, produsul fiind și în prezent în posesia reclamantei
Prin decizia nr. 2203/30.09.2009 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de pârâta - SRL, a casat decizia recurată și a trimis cauza aceleiași instanțe, reținându-se nemotivarea hotărârii.
În considerentele deciziei anterior menționate, s-a specificat că instanța de apel va avea în vedere criticile formulate de către recurentă subsumate motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 Cod pr.civilă.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Curții de APEL PLOIEȘTI, procedându-se la judecarea acesteia, potrivit celor învederate de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, dar și ținând seama de considerentele deciziei de casare, se apreciază că apelul este nefondat, potrivit considerentelor următoare:
Cu privire la inaplicabilitatea clauzelor contractuale comenzii nr. 336 se apreciază că susținerea este nefondată, în condițiile în care chiar apelanta invocă dispozițiile contractuale pe care le contestă, prevalându-se de conținutul acestora, mai mult decât atât, raportul de expertiză întocmit s-a realizat prin prisma clauzelor contractuale, iar apelanta nu a formulat obiecțiuni cu privire la acesta.
Criticile formulate în recurs se raportează, de asemenea, la clauzele contractuale, respectiv art. 7.1 din contract și art. 8 din același contract ce reglementează garanțiile, situație în care rezultă în mod clar că apelanta achiesează la cuprinsul clauzelor contractuale.
În ceea ce privește nerespectarea art. 7.1. din cuprinsul contractului încheiat între părți, în sensul neîntocmirii avizului de expediție, reținem că această critică nu este de natură a influența cuantumul pretențiilor, în condițiile în care rolul avizului de expediție este acela de a face dovada predării bunului care, de altfel, nu a fost contestată, acesta neavând implicații asupra calității produsului primit.
Din examinarea înscrisurilor existente la dosarul cauzei rezultă că marfa a fost acceptată chiar în lipsa avizului de expediție, practic, ne aflăm în prezența unei acceptări a lipsei acestui document, dovada fiind semnătura de primire de pe factură.
Cu privire la suma la care a fost obligată pârâta, contestată de către aceasta, se observă că aceasta a fost diminuată cu costul remedierilor ce se impuneau a fi efectuate produsului.
În ceea ce privește art. 8 din contract, care reglementează garanțiile, reținem că în cazul în speță reclamanta a depus diligențele necesare pentru remedierea acestora, justificarea constând în stabilirea condițiilor realizării remedierilor, prin convocarea pentru conciliere, minuta întâlnirii dintre cele 2 societăți, nota de atenționare adresată către societatea pârâtă fiind înaintată, totodată, oferta de remediere către aceasta.
În cuprinsul minutei întâlnirii semnată de ambele părți contractante se arată că până la data de 20.04.2006 pârâta se angajează să comunice soluția de utilizare a obiectului reclamantei, în condițiile în care - - se angajează să aducă obiectul reclamației la parametrii tehnici din documentația de reutilizare, ce va fi furnizată de - SRL.
- SRL s-a angajat, în cuprinsul aceleiași minute, ca, după încheierea operațiunilor de aducere în parametrii de reutilizare, să preia obiectul reclamației, urmând ca reclamanta să emită factură pentru aceasta la un preț care urmează a fi convenit ulterior, prin asumarea de către fiecare parte a costurilor ce-i revin, iar factura se va achita în termenii prevăzuți în anexa nr. 1 la contractul-cadru nr. 24/2005.
În cazul în speță este cert că se impune a se aplica răspunderea contractuală în condițiile în care cele 2 părți au stabilit, printr-un contract, modul de livrare a unui produs și realizarea acestuia, precum și celelalte aspecte: termene, condiții, garanții.
Instanța de apel, în primul ciclu procesual, a întocmit raport de expertiză de natură a stabili modul de executare a produsului și posibilitatea remedierii defecțiunilor, având drept obiective verificarea dacă grinda respectivă respectă condițiile de planeitate și dacă sudurile s-au executat conform cerințelor din desen, dacă există crăpături ale sudurii.
Concluziile raportului de expertiză au fost în sensul că au existat abateri de la toleranță, însă acestea pot fi remediate printr-o tehnologie de comun acord acceptată de către părțile contractante.
În acest context se apreciază că susținerea intimatei în sensul că defecțiunile constatate nu sunt remediabile este neîntemeiată, apărarea urmând a fi înlăturată, situație în care se concluzionează că reclamanta din prezenta cauză a respectat clauzele contractuale și a achiesat la remedierea defecțiunilor, urmând ca, pe cale de consecință, să primească contravaloarea produsului.
Dat fiind cele expuse anterior, Curtea, în baza dispozițiilor art. 296 Cod pr.civilă va respinge ca nefondat apelul formulat de pârâta - SRL.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâta - SRL, cu sediul în B, Calea G, nr.23, jud. B împotriva sentinței nr. 533 din data de 13 iunie 2008 pronunțate de Tribunalul Buzău în contradictoriu cu reclamanta - -, cu sediul în B,-, jud.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 februarie 2010.
Președinte JUDECĂTOR 2: Urlețeanu Alexandrina
- - - - -
Grefier
- -
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Red. / - 4ex./11.03.2010
Dosar fond - - Tribunalul Buzău
Jud. fond
Președinte:Stan Aida LilianaJudecători:Stan Aida Liliana, Urlețeanu Alexandrina
