Spete pretentii comerciale. Decizia 14/2008. Curtea de Apel Bacau
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA Nr. 14
Ședința publică de la 21 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Aurelia Saftiuc
JUDECĂTOR 2: Claudia Popescu
Grefier - -
La ordine a venit în pronunțare apelul comercial promovat de apelanta - reclamantă B, împotriva sentinței civile nr. 1309 din 24 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 12 februarie 2008.
CURTEA
-deliberând-
Asupra apelului comercial declarat de împotriva sentinței civile nr. 1309 din 24 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bacău, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1309 din 24 septembrie 2007, Tribunalul Bacăua admis excepția și a respins acțiunea formulată de reclamanta pentru lipsa calității procesuale pasive a pârâților -, -, - și; s-a respins cererea privind restituirea taxei de timbru.
S-a reținut de instanța de fond că prin cererea înregistrată sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pârâții -, -, - și pentru a fi obligați la plata sumei de 892.474,067 lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor de renovare și modernizare la, situată în orașul Slănic M, acordarea unui drept de retenție asupra bunului, cu cheltuieli de judecată.
Din actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Imobilul denumit, situat în oraș Slănic M, a fost proprietatea autorului pârâților.
Conform Decretului nr.52/1950, acesta a fost naționalizat, fiind trecut în administrarea operativă directă a fostei întreprinderi, iar ulterior Consiliului Popular al Orașului Slănic
La data de 02.04.1981, a fost dată în folosința de Construcții Montaj
În anul 1990, ca urmare a reorganizării de Construcții, s-a înființat C A, reclamanta în cauză, care a preluat în patrimoniu și această construcție.
Pârâții, în calitate de moștenitori ai proprietarului imobilului, în baza art.460 Cod civil, au revendicat de la reclamantă bunul. Acțiunea a fost admisă prin sentința civilă nr.5095/07.10.1999, pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr.4997/1999.
Ca urmare a rămânerii irevocabile a hotărârii, pârâții au fost puși în posesia bunului la data de 12.07.2005.
Până la data de 31.01.2004, reclamanta avea capital de stat. Prin contractul nr.37/31.01.2004, Fondul Proprietății de Stat a vândut 70% din capitalul social al SC SA asociației "B programul acțiunii salariaților".
Reclamanta a pierdut proprietatea bunului ulterior privatizării.
Chestiunea de drept dedusă judecății este aceea dacă pârâții pot sta în judecată într-o acțiune prin care se pretins daune, reprezentând c/val reparațiilor aduse imobilului în perioada în care a avut calitatea de deținător precar, așa cum în mod inechivoc a stabilit instanța care a soluționat acțiunea în revendicare.
În speță, reclamanta a devenit societate comercială cu capital privat după cumpărarea acțiunilor de la.S, actualmente S, astfel încât, pentru repararea prejudiciilor cauzate societăților comerciale privatizate prin restituirea către foștii proprietari a bunurilor imobile preluate de stat, sunt aplicabile dispozițiile art.32/4 din Legea nr.99/1999.
Cum legea nu distinge dacă bunul a fost restituit pe calea dreptului comun printr-o acțiune în revendicare, cum este speța prezentă, sau în baza Legii nr.10/2001, rezultă că pentru ambele cazuri, acțiunea nu poate fi îndreptată decât împotriva instituției publice indicată de legiuitor.
Faptul că reclamanta pretinde că nu s-a putut prevala de dispozițiile Legii nr.10/2001, propunând restituirea prin echivalent, este lipsit de relevanță, deoarece proprietarii, reclamanți în acțiunea de revendicare, au aplicat principiul electa una.
Este lipsit de relevanță și faptul că pârâții nu au notificat instituția publică, respectiv S, cu privire la cererea de restituire, deoarece, conform dreptului comun, pe care au înțeles să-și consolideze dreptul de proprietate, nu este specificată o asemenea obligație.
În consecință, instanța urmează a admite excepția lipsei calității procesuale pasive și a respinge ca atare acțiunea.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, reprezentând taxa de timbru și timbru judiciar pe care reclamanta solicită instanței a le restitui, instanța urmează aor espinge, ca inadmisibilă, deoarece Legea nr. 1467/1997 nu prevede o asemenea situație.
Împotriva hotărârii pronunțate de Tribunalul Bacăua promovat apel L, considerând-o nelegală pentru următoarele motive:
- revendicarea construcției a fost solicitată de către pârâți pe calea dreptului comun și nu în baza Legii 10/2001;
- nu poate fi aplicat art. 32/4 din Legea nr. 99/1999, și anume că instituțiile publice implicate asigură repararea prejudiciilor cauzate societăților comerciale, datorită faptului că revendicarea imobilului () și bunului, nu s-a făcut în contradictoriu cu Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului;
- trebuia admis capătul de cerere privind restituirea taxei de timbru, altfel încălcându-se prevederile Legii 146/1997 care prevede, că la cererea titularului acțiunii, aceasta se restituie când pricina nu se soluționează pe fondul cauzei.
Analizând motivele de apel, actele și lucrările dosarului, precum și sentința apelată, instanța - Curtea de APEL BACĂU - reține următoarele:
Instanța de fond, a reținut o corectă situație de fapt și de asemenea a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale; astfel, susținerea apelantei precum că, prin acțiunea intimaților de revendicare, deci pe dreptul comun, a dus la stabilirea unui raport juridic și pe cale de consecință intimații ar avea calitatea procesuală activă, nu este corectă.
Prezenta acțiuneare ca obiectobligarea la plata contravalorii lucrărilor de renovare și modernizare a imobilului ce a fost preluat, după naționalizare, în proprietatea Întreprinderii, după care a fost date spre folosință Consiliul Popular al orașului Slănic M, preluare nelegală și abuzivă, așa cum s-a stabilit printr-o hotărâre judecătorească.
Conform principiului de drept, că legea specială, atunci când există, societatea comercială aplică în speță, completându-se dacă este cazul, cu cea generală, în prezenta cauză, așa cum a reținut în mod corect și instanța de fond, aplicându-seart. 32/2 din Legea 99/1999,care stipulează în mod expres că instituțiile publice vor plăti societății comerciale o despăgubire care să reprezinte echivalentul bănesc al prejudiciului cauzei prin restituirea în natură a imobilului.
Referitor la motivul de apel, privind restituirea taxei de timbru, și acesta este nefondat, Legea 146/1997 neprecizând această situație din prezenta cauză, în sensul că se restituie această taxă dacă nu s-a soluționat litigiul pe fond.
Pe cale de consecință, față de cele mai sus menționate, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, instanța va respinge apelul și va păstra în totalitate sentința apelată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul comercial promovat de L B, cu sediul în B,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 1309 din 24 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații - pârâți cu domiciliul în B,-, Sectorul 1 și B,-, Sectorul 1, cu domiciliul în B, B-dul - - nr. 14, Sectorul 1 și B,-, Sectorul 1, și ambele cu domiciliul în B,-, Sectorul 1 și B,- B, Sectorul 1.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 21 februarie 2008.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, |
GREFIER, |
Red.
red. Cl.
tehnored. 10 ex. 24/24 martie 2008
Președinte:Aurelia SaftiucJudecători:Aurelia Saftiuc, Claudia Popescu