Spete pretentii comerciale. Decizia 14/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA NR. 14
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2010
PREȘEDINTE: Carmen Popescu
JUDECĂTOR 2: Angela Rădulescu
GREFIER - -
Pe rol, pronunțarea asupra rezultatului dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică de la 21 ianuarie 2010, ce au fost consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, privind apelul formulat de pârâta SC SRL DE împotriva sentinței nr. 310 din 03 martie 2009, pronunțate de Tribunalul Mehedinți - Secția Comercială și de contencios Administrativ, în dosarul nr. 5392/101.2009, în contradictoriu cu intimatul reclamant, având ca obiect pretenții.
Deliberând,
CURTEA
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința nr. 310/3.03.2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți -Secția Comercială și de Contencios Administrativ fost admisă acțiunea în pretenții formulată de reclamantul pârât împotriva pârâtei reclamante SC SRL, fiind obligată pârâta reclamantă către reclamantul pârât la 50.000 EURO; a fost admisă excepția lipsei de calitate procesuală activă a pârâtei reclamante, fiind respinsă cererea reconvențională și obligată pârâta reclamantă să plătească reclamantului pârât 8.762,63 lei cheltuieli de judecată. În considerentele sentinței instanța de fond a arătat că reclamantul -pârât a virat în contul pârâtei reclamante suma de 50.000 Euro în cursul anului 2007, scopul virării sumei de bani fiind acela de a finanța societatea, așa cum rezultă din documentul bancar emis la 23.08.2007; suma de bani virată fiind înregistrată în contabilitatea pârâtei reclamante așa cum rezultă din balanțele de verificare depuse de aceasta la dosar în contul 455, asociați-conturi curente. Instanța de fond a reținut că în consecință cei 50.000 de EURO au fost împrumutați de reclamantul pârât către pârâta reclamantă existând obligația restituirii acestor sume. Totodată, s-a reținut faptul că banii virați nu reprezintă un aport personal al asociatului reclamant pârât deoarece aporturile în numerar ale unui asociat presupun majorarea de capital social, care la societățile cu răspundere limitată se face în condițiile prevăzute de art. 221 din legea 31/90, respectiv pe baza unei hotărâri AGA și prin modificarea actului constitutiv al societății comerciale, înscrisuri care nu există în cauza de față.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale active pârâtei reclamante, instanța de fond a reținut că potrivit art. 223 alin. 1 din Legea 31/90 o cerere în excludere poate fi promovată de societatea comercială al cărei asociat este cel ce se solicită a fi exclus, precum și de oricare dintre asociați. Deoarece urmare a excluderii au loc modificări ale contractului de societate, instanța de fond a apreciat că atribuția de a solicita excluderea asociatului aparține adunării generale a asociaților sau organului căruia prin actul constitutiv i se deleagă atribuția deciderii excluderii, iar în speță nu există un asemenea organ decizional și nici o hotărâre AGA care să decidă promovarea cererii de excludere a reclamantului pârât. În aceste condiții, instanța de fond a reținut lipsa calității procesuale active a pârâtei reclamante în ce privește promovarea cererii de excludere formulată în cuprinsul cererii reconvenționale.
Împotriva sentinței nr. 310/3.03.2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți -Secția Comercială și de Contencios Administrativ declarat apel pârâta reclamantă SC SRL criticând-o sub aspectul nelegalității și al netemeiniciei.
Criticile apelantei s-au referit la faptul că în mod netemeinic instanța de fond a admis acțiunea principală în pretenții privind obligarea acesteia la suma de 50.000 EURO deoarece în cauză nu s-a făcut dovada în formă scrisă a unui contract de împrumut, astfel că în mod eronat s-a reținut că banii au fost dați cu titlu de împrumut. Totodată, s-a invocat faptul că potrivit art. 1191 alin. 1 civ., dovada actelor juridice al căror obiect are o valoare ce depășește suma de 250 lei nu se poate face decât prin act autentic sau prin act sub semnătură privată, ceea ce înseamnă că reclamantul trebuia să probeze existența unui act semnat de către societate în care să se menționeze suma primită cu titlu de împrumut și termenul de rambursare.
O altă critică a apelantei s-a referit la faptul că instanța de fond nu a analizat actele contabile din care rezultă că celălalt asociat are depuneri în societate de aproximativ 200.000 EURO și nu formulat cerere de retragere a sumelor depuse, iar asociatul poate să retragă suma reprezentând aport personal doar când există disponibilă această sumă, admiterea cererii de retragere a aportului personal fiind posibilă doar în situația în care asociatul hotărăște să se retragă din societate sau este exclus, devenind astfel creditor al societății.Apelanta a invocat faptul că cererea de retragere a sumei de 50.000 EURO nu poate fi soluționată decât luând în considerare cererea de excludere a reclamantului din societate, având strânsă legătură cu aceasta.
O altă critică a apelantei s-a referit la faptul că instanța de fond a respins în mod nejustificat cererea de excludere pe excepția lipsei calității procesuale active deoarece deși stric formal era necesară convocarea AGA având ca obiect cererea de excludere, în situația existentă cei doi asociați nu ar fi ajuns la un consens, astfel că rezultatul votului era neconcludent în ce privește adoptarea vreunei hotărâri. S-a invocat faptul că în speță cererea de excludere a apărut ca un corolar al acțiunii principale, legiuitorul a stabilit convocarea AGA înainte de promovarea acțiunii în excludere în scopul de a pune în discuția părților cererea de excludere și în situați în care părțile nu ajung la un rezultat, cererea de excludere să fie judecată de instanță.
La data de 28 mai 2009, apelanta SC SRL a formulat cerere de asistență judiciară prin care a solicitat reducerea în tot a taxei judiciare de timbru în sumă de 2672,26 lei stabilită de instanță și în subsidiar reducerea în parte și eșalonarea taxei de timbru.
Prin încheierea nr. 32 din 11.06.2009 pronunțată în Camera de Consiliu, instanța, respectiv Curtea de Apel Craiovaa admis cererea de reexaminare a modului de stabilire a taxei de timbru formulată de apelanta pârâtă SC SRL de, aprobând eșalonarea plății taxei de timbru în două tranșe egale de câte 1336,13 lei prima scadentă la data de 9.07.2009 și a doua pentru următorul termen acordat în cauză. În considerentele acestei încheieri, Curtea de Apel a reținut faptul că nu este admisibilă scutirea apelantei, instanța având posibilitatea să acorde numai o eșalonare a taxei judiciare de timbru potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 2 din Legea 146/1997.
La data de 28.05.2009 s-a formulat în cauză întâmpinare de către intimatul prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat. În cadrul întâmpinării s-a invocat faptul că în ce privește acțiunea principală în pretenții, suma de 50.000 EURO a fost depusă în contul 455-asociați conturi curente și nu poate constitui aport personal. De asemenea, s-a invocat faptul că nu se poate reține faptul că cererea în pretenții privind retragerea sumei de 50.000 EURO nu poate fi soluționată decât luând în considerare cererea de excludere deoarece motivele pentru care un asociat poate fi exclus din societate sunt strict limitative.
Analizând criticile de apel, Curtea va admite apelul având în vedere următoarele considerente:
Astfel, referitor la acțiunea în pretenții privind obligarea apelantei către intimatul - reclamant la plata sumei de 50.000 EURO, Curtea constată că această sumă a fost depusă în contul 455-asociați conturi curente, iar în acest cont se află sumele datorate acționarilor/asociați și nu sume de bani depuse de către asociați ca aport personal.
Nu poate fi reținută susținerea apelantei potrivit căreia banii virați reprezintă aport personal al asociatului reclamant pe măsura aportului depus în societate de celălalt asociat, de la care a primit prin cesiune 50 % din capitalul societății, deoarece aporturile în numerar ale unui asociat presupus o majorare de capital social, care se realizează la societățile cu răspundere limitată pe baza uni hotărâri AGA sau prin modificarea actului constitutiv al societății, fapt inexistent în cauză.
Referitor la critica potrivit căreia nu există un înscris din care să rezulte faptul că suma de 50.000 EURO ar fi fost depusă cu titlu de împrumut, Curtea apreciază că există la dosar înscrisul bancar existent la fila 6, dosar fond, din care rezultă în mod clar titlul sub care a fost depusă această sumă, și anume împrumut societate.
Este nefondată și critica potrivit căreia cererea reclamantului de retragere a sumei de 50.000 EURO nu poate fi soluționată decât luând în considerare cererea de excludere a reclamantului din societate, deoarece dispozițiile art. 222 din Legea 31/90 R prevăd în mod expres și limitativ care sunt cazurile pentru care un asociat poate fi exclus.
Astfel, potrivit textului legal sus-menționat, un asociat poate fi exclus din societate în următoarele situații: a) asociatul care, pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat; b) asociatul cu răspundere nelimitată în stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil; c) asociatul cu răspundere nelimitată care se amestecă fără drept în administrație ori contravine dispozițiilor art. 80 și art. 82; d)asociatul administrator care comite fraudă în dauna societății sau se servește de semnătură socială sau de capitalul social în folosul lui sau a altora.
De asemenea, este nefondată și critica potrivit căreia cererea de retragere a sumei de 50.000 EURO nu poate fi posibilă decât în situația în care asociatul hotărăște să se retragă din societate sau este exclus. Un asociat poate decide retragerea aportului social numai în situația în care dorește să se retragă el însuși din societate, ori, în speță nu avem de-a face cu o astfel de situație, ci intimatul, a solicitat retragerea unei sume de bani pe care a depus-o în contul societății cu titlu de împrumut.
În concluzie, Curtea apreciază că instanța de fond în mod corect a admis acțiunea principală în pretenții, obligând pârâta-reclamantă să plătească reclamantului-pârât suma de 50.000 EURO, astfel că sunt nefondate criticile apelantei referitoare la cererea în pretenții.
Referitor la criticile privind lipsa calității procesuale active a societății în ce privește promovarea cererii de excludere a asociatului, Curtea apreciază că sunt fondate, astfel că în mod eronat instanța de fond a respins cererea reconvențională, reținând lipsa calității procesuale active. Astfel, instanța de fond a reținut faptul că în speță era necesară existența unei hotărâri AGA, iar societatea nu ar avea calitate procesuală activă în ce privește promovarea cererii de excludere a asociatului.
Referitor la acest aspect, Curtea apreciază că într-adevăr strict formal era necesară convocarea AGA având ca obiect promovarea cererii de excludere și luarea hotărâri în acest sens, dar, în speță, fiind doi asociați nu s-ar fi ajuns la un consens în acest sens. Legiuitorul stabilit convocarea AGA înainte de promovarea acțiunii de excludere în scopul de a se pune în discuția părților cererea de excludere, și în situația în care părțile nu ajung la un rezultat, cererea de excludere să fie judecată de instanță. Este evident faptul că, în situația de față, cei doi asociați nu ar fi ajuns la un consens, rezultatul votului fiind neconcludent pentru adoptarea uni hotărâri, astfel că tot instanța este cea care trebuie să ia o hotărâre.
Ca atare, Curtea apreciază că în mod nefondat instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale active a societății în ce privește promovarea cererii de excludere a asociatului.
Deoarece cererea reconvențională a fost respinsă în mod eronat pe excepție,Curtea în temeiul art. 297 alin. 1 pr. civ., va desființa în parte sentința și va trimite spre rejudecare instanței de fond cererea reconvențională referitoare la excludere.
Curtea va menține soluția privind obligarea pârâtei la restituirea sumei de 50.000 EURO.
Curtea va respinge cererea formulată de apărătorul intimatului reclamant, privind sancționarea cu amendă a apelantei pârâte în temeiul dispozițiilor art. 1081alin. 2 lit. b) pr. civ. în sensul că nu a respectat obligația stabilită de instanță privind depunerea hotărârii judecătorești pronunțată în Belgia, tradusă și legalizată și formularul unic pentru Europa.
Astfel, chiar dacă s-au formulat cereri de amânare pentru a depune aceste înscrisuri, amânările nu au produs vreun prejudiciu părții adverse, nerezultând reaua credință.În fapt, s- confirmat că a existat un litigiu, în străinătate, astfel că intimatul-reclamant nu formulat cererea cu rea credință.
Ca atare, având în vedere considerentele sus-menționate, Curtea va respinge cererea intimatei privind aplicarea măsurii prevăzute de art. 108 alin. 2 lit. b) pr. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de pârâta SC SRL, cu sediul în com. DE, sat., jud. M, și cu sediul procesual ales în -T S,-, - parter, jud. M, împotriva sentinței nr. 310 din 03 martie 2009, pronunțate de Tribunalul Mehedinți - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în dosarul nr. 5392/101.2009, în contradictoriu cu intimatul reclamant, cu domiciliul ales în B, sector 1,-,. 3,. 8.
Desființează în parte sentința și trimite spre rejudecare aceleiași instanței cererea reconvențională referitoare la excludere.
Menține soluția privind obligarea pârâtei SC SRL la restituirea sumei de 50.000 EURO către reclamantul.
Respinge cererea intimatului reclamant privind aplicarea măsurii prevăzute de art. 108 ind. 1 alin. 2 lit. b Cod procedură civilă împotriva apelantei pârâte SC SRL.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, - - | JUDECĂTOR, - - |
GREFIER, - - |
Red. jud. /2.02.2010
Tehnored. /4 ex./
Jud. fond.
27 Ianuarie 2010
Președinte:Carmen PopescuJudecători:Carmen Popescu, Angela Rădulescu
