Spete pretentii comerciale. Decizia 143/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
Operator date: 2928
DECIZIA CIVILĂ NR. 143/
Ședința publică din 07 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Petruța Micu
JUDECĂTOR 2: Anca Buta
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul formulat de pârâta - TRANS SRL, împotriva sentinței civile nr. 451/12.03.2007, pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanta intimata - SRL prin administrator judiciar, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința, după care, se constată ca mersul dezbaterilor si concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 05.10.2009, care face parte integrantă din prezenta decizie, pronunțarea soluției fiind amânată pentru termenul de azi, când,
CURTEA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 451/12.03.2007, pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta - R General SRL, împotriva pârâtei - Trans SRL; a fost obligată pârâta debitoare - Trans SRL să achite reclamantei suma de 355.211,3 lei cu titlu de despăgubiri, precum și suma de 6738,63 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului C-S sub nr. 2843/COM/2006 reclamanta - R General SRL, județul C-S a chemat în judecată în calitate de pârâtă - Trans SRL Ip, județul S solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 355.211,3 lei, reprezentând prejudiciu cauzat reclamantei ca urmare a deficiențelor calitative ale mărfii livrate de către pârâtă.
A solicitat cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâta contractul de prestări servicii nr. 7/23.03.3004 prin care aceasta își asuma obligația de a livra sort mineral de balastieră la șantierul unde reclamanta își desfășura activitatea având ca obiectiv edificarea unei construcții pentru firma România. În baza relațiilor contractuale dintre reclamantă și antreprenorul - Italian SRL, reclamanta urma să execute turnarea betonului necesar pardoselilor industriale, astfel că a apelat la serviciile pârâtei pentru a-i livra sorturile necesare. Calitatea betonului turnat depindea de calitatea sorturilor care intrau în conținutul acestuia. La scurt timp după turnarea betonului, firma beneficiară a notificat reclamanta, că pardoseala turnată prezintă vicii ascunse datorate poluării masive cu material lemnos. livrate de pârâtă au avut un conținut material lemnos, fiind neconforme cu stasurile/normativele din domeniu. Prin urmare, materialul lemnos a produs găuri și a ieșit la suprafață determinând apariția deficiențelor constatate de beneficiar. Ca urmare, - " Italian " SRL firma care a realizat pardoselile, a încunoștințat-o pe reclamantă că nu înțelege să-și execute obligația de plată a sumelor datorate în baza facturilor emise și a procedat la repararea pardoselilor.
S-a mai arătat că această firmă depinde la rândul său de plățile făcute de către antreprenorul general - "" SA care a oprit achitarea sumelor datorate până la remedierea deficiențelor. Aceasta deoarece nici beneficiarul final ROMÂNIA nu a mai achitat sumele datorate. Toată această situație a fost generată de viciile ascunse ale sorturilor livrate de pârâtă.
Prejudiciul cauzat de către pârâtă prin neîndeplinirea corespunzătoare a clauzelor contractuale este reprezentat de contravaloarea sumelor neîncasate de reclamantă care, deși a încercat soluționarea litigiului pe calea concilierii prealabile, nu a ajuns la nici un rezultat favorabil.
În drept și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 969 cod civil și art. 970 Cod civil.
Astfel, prima instanță a reținut că potrivit relațiilor contractuale născute în temeiul contractului nr. 7/23.03.2004 - cu anexele aferente - încheiat între cele două părți, pârâta avea obligația să execute prestația de transport către beneficiar (reclamanta) în funcție de solicitările beneficiarului la punctul de lucru din Z, iar obiectul contractului îl constituie executarea de către prestator pentru și în favoarea beneficiarului (reclamanta) a lucrării denumită "transport sorturi de nisipuri minerale" la termenul și la prețul prevăzut în contract. Conform anexei la contract, prestatorul s-a obligat să furnizeze și beneficiarul se obligă să cumpere o cantitate de cca. 80003sort.
Întrucât lucrarea executată a prezentat deficiențe datorate lipsei calității sorturilor livrate de pârâtă, ceea ce a atras refuzul de efectuare a plății manifestat atât de antreprenorul lucrării cât și de beneficiarul acesteia, reclamanta - R General SRL a acționat în judecată pârâta - Trans SRL Ip, pentru plata sumei de 355.211,3 lei reprezentând prejudiciu cauzat ca urmare a deficiențelor calitative ale mărfii livrate de către pârâtă.
S-a mai reținut că la verificarea lucrării s-a constatat prin procesul verbal încheiat la 24.09.2004 că sunt deficiențe calitative. Împrejurarea invocată de reprezentantul pârâtei la termenul de judecată din 29.10.2007 potrivit căreia pârâta nu a luat parte la constatare, nu a primit adresa comunicată de reclamantă iar procesul verbal de constatare și procesul verbal de conciliere nu-i sunt opozabile nu e de natură să înlăture respingerea pretențiilor reclamantei, cu atât mai mult cu cât pârâta nu a dovedit prin nici un mijloc de probă aceste susțineri. Având în vedere art. 8 din contractul încheiat de părți în sarcina pârâtei va fi antrenată răspunderea contractuală.
Instanța de fond a apreciat că nu se poate ignora aspectul calitativ al executării contractului având în vedere că lucrarea a fost realizată cu defecte în proporție de peste 80%.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel pârâta - Trans SRL, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii atacate, cu consecința respingerii ca nefondate a pretențiilor materiale ale intimatei, cu cheltuieli de judecată la fond și apel.
În motivarea apelului, s-a arătat că în fapt instanța de fond, Tribunalul C-S a admis acțiunea promovată de intimată având ca obiect despăgubiri, cu obligarea pârâtei la plata sumei de 355.211,3 lei cu titlu de prejudiciu cauzat reclamantei ca urmare deficiențelor calitative ale mărfii livrate de pârâtă, considerând că instanța a făcut o eronată apreciere a probelor administrate în cauză, că nu a reținut exact care dintre părți a depus la dosarul cauzei înscrisurile numite Buletine de încercare și nu a încercat să deslușească mesajul acestor înscrisuri, astfel că aceste înscrisuri au fost interpretate împotriva a ceea ce ele relevau.
S-a mai arătat că prejudiciul reclamat de reclamantă nu a fost dovedit, el a fost doar afirmat, motiv pentru care s-ar impune schimbarea în tot a sentinței instanței de fond și respingerea cererii promovată de aceasta ca nefondată, precizând că în fapt, între reclamantă și pârâtă a intervenit contractul economic nr. 7/23.03.2004, obiectul contractului fiind "Transport de sorturi de nisipuri minerale" dintr-o localitate în altă localitate. Prin anexa la contract, prestatorul s-a obligat "să furnizeze și beneficiarul se obligă că cumpere o cantitate de 8000 mc sort" la prețurile reținute de anexă, arătând că în contract nu s-a făcut vorbire despre vreo clauză calitativă specială relativ la sorturile livrate, în schimb sub art. 4 din contract s-a făcut mențiunea următoare: "recepția materialului transportat se va executa de șeful de stație la destinația indicată de beneficiar, confirmând acest fapt în de transport a conducătorului auto".
A considerat că recepția în sensul celor de mai sus precizate nu poate fi interpretată decât ca o recepție cantitativă și calitativă. În situația în care sortul livrat conținea mase levigabile, beneficiarul avea posibilitatea refuzului sortului, rezultând tocmai din clauza mai sus precizată ( materialului transportat se va executa), deoarece dacă se prevedea posibilitatea recepției, se deducea și posibilitatea refuzului pentru necorespundere. calitativ este infirmat de acele Buletine de analize făcute de un terț specializat, toate rapoartele de încercare au relevat faptul că părțile levigabile din conținutul sortului de balast sunt în limitele admise de STAS, sub maximul admis de lege. Nota trimisă de reclamantă (nr. 502 din 23.06.2004) și recepționată de pârât în aceeași zi nu constituie o modificare a contractului economic. Cu toate acestea, s-a învederat instanței faptul că pârâta a răspuns notei la data de 25.06.2004, învederând reprezentantului reclamantei să procedeze la verificarea fiecărui transport din punct de vedere cantitativ și calitativ.
S-a mai arătat că reprezentantul reclamantului a procedat la recepția mărfii cantitativ și calitativ, conform prevederilor art. 4 teza finală din Contractul economic și a confirmat că aceasta corespunde din punct de vedere cantitativ și calitativ, iar expertiza extrajudiciară numită "Notă de constatare", făcută de expert este un înscris ce provine de la beneficiarul lucrării, care a fost subiectiv în aprecieri, deoarece are un interes contrar, că acesta a examinat starea pardoselii din hala principală și nu a analizat calitatea sortului livrat de pârâtă, acest sort era încorporat în beton.
La pct. 6 al raportului s-a făcut aprecierea că este însă cert că la un agregat conform (conform stasului în traducere liberă) nu se admit corpuri străine, bucăți de lemn, dar prezența acestora în agregat este evidentă prin rezultatul obținut. Apoi, în urma aprecierii calității, expertul a spus o inexactitate: "este greu de crezut că o răspândire generală a acestor corpuri străine ar putea avea altă cauză decât prezența lor în agregat". Cu alte cuvinte, prezența corpurilor străine în beton se prezumă chiar și de către expert, că ar avea originea în agregatul mineral. Această Notă de constatare nu este opozabilă pârâtei-apelante, deoarece nu a fost făcută și în prezenta reprezentantului acesteia. Chiar dacă acesta ar fi fost convocat pentru opozabilitatea unei asemenea expertize, pârâta-apelantă consideră că nu este relevantă în cauză, deoarece, așa cum s-a afirmat, de calitatea betonului se face responsabilă reclamanta, iar aceasta din urmă trebuia să urmărească mai îndeaproape compoziția acestuia, pe de o parte, iar pe de altă parte, înscrisul poartă asupra constatării stării pardoselii din hala principală și nicidecum asupra constatării calității sortului.
Așadar, susține reclamanta, nu există o legătură de cauzalitate între calitatea necorespunzătoare a betonului și sortul livrat de pârâtă pentru a se justifica antrenarea răspunderii contractuale în sarcina acesteia din urmă.
Reclamanta-intimată R General a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, arătând că reclamanta, în baza relației contractuale cu - " Italian " SRL, urma să toarne betonul necesar executării pardoselilor industriale, motiv pentru care a apelat la serviciile pârâtei Trans Calitatea betonului depindea de calitatea sorturilor care intrau în conținutul acestuia, iar răspunderea pentru calitatea sorturilor folosite incumba pârâtei Trans La scurt timp după turnarea betonului, - " Italian " SRL a notificat-o pe reclamantă, încunoștințând-o că pardoseala turnată prezintă vicii ascunse datorate poluării masive cu conținut material lemnos, sorturile fiind neconforme cu stasurile din domeniu. Prin uscare, acest material lemnos a produs găuri, ieșind la suprafață, determinând apariția deficiențelor constatate de beneficiarul final- România. Ca urmare, " Italian ", care avea responsabilitatea realizării pardoselilor, nu și-a executat obligația de plată către reclamanta R General, în sumă de 82.000.
" Italian " depindea la rândul său de plățile făcute de către antreprenorul general, care a oprit achitarea sumelor datorate până la remedierea deficiențelor.
S-a arătat că susținerile pârâtei din cuprinsul apelului, conform cărora corpurile străine pot proveni din apă sau ciment, nu pot fi primite, date fiind constatările științifice făcute de un specialist în domeniu. În nota de constatare se arată că întreaga suprafață turnată a fost afectată de vicii, ceea ce presupune o distribuție uniformă a corpurilor străine și nu o prezență întâmplătoare, datorată unei presupuse depozitări necorespunzătoare.
Față de aceste aspecte, Curtea de APEL TIMIȘOARA în soluționarea apelului a constatat că aceasta este legală și temeinică și a respins apelul, reținând că între beneficiarul România și antreprenorul general s-a încheiat un contract pentru execuția unei hale industriale în general a contractat cu subantreprenorul " Italian " turnarea pardoselilor în respectiva hală industrială. " Italian " a subcontractat prepararea betoanelor pentru turnarea pardoselilor cu reclamanta R General, care, la rândul său, a subcontractat furnizarea de sorturi minerale pentru prepararea betoanelor cu pârâta Trans, încheindu-se astfel contractul nr. 7/23.03.2004 (fila 13 din dos. 2843/COM/2006 al Tribunalului C-S), pentru o cantitate de 8000 mc.
Prin procesul verbal de constatare (fila 10 din dos. 2843/COM/2006 al Tribunalului C-S) încheiat la data de 24.09.2004 de către antreprenorul general și subantreprenorul " Italian " (responsabil cu turnarea pardoselilor betonate), s-au constatat deficiențe calitative la pardoseala executată, în sensul că pe întreaga suprafață de aproximativ 27.000 mp s-au constatat materiale de natură lemnoasă, apărută la suprafața pardoselii, care, la darea ei în folosință, s-au manifestat prin aspect inestetic ( în proporție de 70 %), dar și prin excavații apărute datorită exfolierii stratului de cuarț de deasupra materialului lemnos. De asemenea, s-a constatat apariția unor goluri la suprafața superioară a betonului, prin dezlipirea și ciobirea în diverse locuri.
Ca urmare a acestor deficiențe, antreprenorul general a stopat orice plăți către subantreprenorul " Italian ", care, la rândul său, nu a mai putut efectua plăți către subcontractorul său, respectiv reclamanta R General
S-a considerat de către instanța de apel că problema esențială care se pune în cauză și asupra căreia părțile au insistat este aceea a sursei materialelor străine în compoziția betonului preparat de reclamanta R General
Reclamanta R General a susținut că materialele străine (lemnoase) provin din sorturile minerale furnizate de către pârâta Trans, pârâtă care avea obligația asigurării cantității și calității acestora.
Pârâta Trans a susținut că sursa materialelor străine nu este sortul mineral pe care l-a furnizat, ci că prezența materialelor străine a fost generată de depozitarea defectuoasă a sorturilor, lucru care a antrenat amestecarea acestora cu pământul existent la locul șantierului, atunci când încărcătorul frontal lua în aceeași și sorturi și corpuri străine.
Curtea a reținut că sursa materialelor străine este sortul mineral furnizat de pârâta Trans Astfel, prin Nota de constatare (filele 15-17 din dos. 2843/COM/2006 al Tribunalului C-S ), întocmită de Dr. ing., responsabil tehnic cu execuția, se relevă faptul că suprafața pardoselii prezintă unele de culoare cu tentă vizibilă spre brun închis, generate de prezența unor resturi vegetale-bucăți de lemn de dimensiuni variabile, de ordinul câtorva milimetri până la 4- 5 cm, înglobate mai ales în stratul de glazură. În urma acțiunilor de spălare mecanică a pardoselii și a circulației motostivuitoarelor, pelicula de ciment (glazură) care acoperă bucățile de lemn se fisurează, se sparge și apoi se desprinde, rămânând fie bucata de lemn vizibilă, fie o cavernă în beton. Suprafața afectată este de 80 % din întreaga pardoseală.
Responsabilul tehnic cu execuția a constatat că prezența bucăților de lemn este evidentă, prin rezultatul obținut, iar la un agregat conform nu se admit corpuri străine. Acesta a mai apreciat că o răspândire generală a acestor corpuri străine nu poate avea altă cauză decât prezența lor în agregat.
Curtea, în soluționarea apelului, a apreciat că această notă de constatare are valoare probatorie, întrucât ea este verificabilă, este făcută de o persoană avizată și care este independentă față de părțile litigante.
Concluzia responsabilului tehnic, terț față de părți, el verificând pentru antreprenorul general calitatea tehnică a lucrărilor, s-a apreciat că este întărită de depoziția martorei (filele 39-41 din dosarul de apel al cauzei), care arată că pe locul șantierului exista un spațiu special amenajat pentru depozitarea sorturilor, cu o platformă betonată și îngrădit cu panouri de prefabricate, astfel că este exclusă amestecarea sorturilor minerale cu materiale lemnoase la locul șantierului. Pe de altă parte, martora a arătat că pe șantierul respectiv nu exista nici o sursă de asemenea bucăți de lemn care să fi contaminat sortul mineral folosit la prepararea betonului.
De asemenea, Curtea a analizat atât depozițiile martorilor propuși de pârâtă, precum și copiile rapoartelor de încercare depuse la dosar de pârâtă, în apărare. Astfel, depozițiile celor doi martori (fila 37 dosar apel) și (fila 38 dosar apel) converg spre ideea că depozitarea sorturilor minerale pe șantier nu a fost corespunzătoare, ele depozitându-se pe pământ, astfel că încărcătorul frontal lua în, pe lângă sortul mineral, și solul aflat dedesubt, care încorpora și alte materii străine. În acest punct, al amenajării locului de depozitare, declarațiile celor doi martori de mai sus, pe de o parte, și declarația martorei s-a apreciat că sunt în divergență. Astfel, Curtea a constatat că, chiar și în cazul în care la încărcarea în stația de betoane, încărcătorul frontal antrena, pe lângă sortul mineral și alte materii, cantitatea materiilor străine nu putea fi decât infimă, și nu putea, în sine să altereze în proporție de 70-80 % o pardoseală betonată de 27.000 mp.
Pentru această suprafață, reclamanta R General a contractat cu pârâta Trans o cantitate de 8.000 mc sorturi minerale, astfel că orice contaminare accidentală a acestor sorturi, în maniera pretinsă de pârâtă, nu putea fi de natură să afecteze într-o proporție așa de ridicată o suprafață așa de M de pardoseală.
În privința rapoartelor de încercare efectuate de "Construcții Montaj" Z, cu privire la calitatea sorturilor minerale, Curtea a constatat că majoritatea vizează un alt beneficiar (- -TRANS SRL), ori, având în vedere că probele pentru verificări sunt prelevate tocmai de către beneficiar, aceste rapoarte nu pot avea nici o valoare probatorie. Astfel, nu poate fi verificat locul de unde probele de sorturi minerale s-au prelevat și nici dacă aceste sorturi sunt dintre cele livrate de către pârâta Trans
În ceea ce privește modul de recepție a transporturilor efectuate de către pârâta Trans, Curtea a mai constatat că verificarea acestora se făcea doar aleatoriu, prin sondaj, acest lucru fiind stabilit de către cele două părți prin anexa la contract (fila 12-verso din dos. 2843/COM/2006 al Tribunalului C-S).
Curtea a reținut că potrivit art. 1073 Cod civil, creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, și în caz contrar are dreptul la dezdăunare, apreciind că întrucât pârâta nu și-a îndeplinit obligația de livrare a sorturilor minerale corespunzătoare ca și compoziție, creditoarea are dreptul la despăgubiri pentru acoperirea prejudiciului rezultând din neîncasarea contravalorii lucrărilor efectuate pentru " Italian "
Conform art. 970, alin. 2 Cod civil, convențiile "obligă nu numai la ceea ce este expres într-însele, dar la toate urmările, ce echitatea, obiceiul sau legea dă obligației, după natura sa", astfel că acest text de lege acoperă și situația în care, astfel cum este cazul de față, neîndeplinirea culpabilă a unei obligații contractuale duce la imposibilitatea creditorului acelei obligații de a-și executa o obligație față de o altă persoană, obligație decurgând dintr-un alt raport juridic.
Prin decizia civilă nr. 229/A/25 octombrie 2007, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr-, s-a respins apelul formulat de pârâta Trans împotriva sentinței civile nr. 451/12.03.2007, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâta Trans, cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr-, solicitându-se admiterea recursului, casarea sentinței recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecare în apel, iar în subsidiar, admiterea recursului, casarea în tot a sentinței recurate, cu reținerea cauzei spre rejudecare, în sensul respingerii cererii promovată de reclamanta intimată pe motiv de netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea recursului, s-a arătat în esență, că instanța de apel a făcut o eronată apreciere a probelor cu referire la Buletinele de încercare, că prejudiciul invocat de reclamantă nu a fost dovedit, că răspunderea contractuală nu putea fi angajată în sarcina apelantei, deoarece atribuțiile acesteia erau de a transporta și livra sortul solicitat, iar reclamanta a depozitat sortul pe sol și nu pe o platformă betonată, că în realitate culpa în fabricarea betonului îi incumbă în totalitate reclamantei.
S-a mai arătat că instanța i-a respins proba cu Avizele de însoțire a mărfii pentru a dovedi cantitatea și calitatea sorturilor livrate, deoarece prin aplicarea semnăturii și ștampilei, beneficiarul a confirmat recepția mărfii.
Prin decizia nr. 1812/27.05.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr-, s-a admis recursul declarat de pârâta Trans, s-a casat decizia atacată și s-a trimis spre rejudecare la Curtea de APEL TIMIȘOARA.
În motivarea acestei decizii, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că prin acțiunea formulată, reclamanta a solicitat despăgubiri reprezentând prejudiciul încercat ca urmare a deficiențelor calitative ale mărfii livrate de către pârâtă, ca urmare a nerespectării obligațiilor asumate prin contractul de prestări servicii din 23.03.2004.
S-a mai reținut că ambele instanțe au procedat însă la administrarea de probe pentru a demonstra că betonul turnat nu era corespunzător datorită calității necorespunzătoare a sorturilor livrate de către pârâtă și încorporate în acesta. Or, părțile au încheiat un contract complex, atât de vânzare - cumpărare, prin care pârâta s-a obligat să furnizeze și reclamanta să cumpere o cantitate de circa 8000 m sort, cât și de prestări servicii, prin care pârâta s-a obligat să execute prestația denumită "Transport sorturi de nisipuri minerale din localitatea județul M în Municipiul B M".
În art. 4 din contract s-a stipulat că "recepția materialului transportat se va executa de șeful de stație la destinația indicată de beneficiar, confirmând acest fapt în foaia de transport a conducătorului auto."
Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că de fapt, contractul încheiat fiind unul comercial, instanța trebuia să clarifice, pe bază de interogatorii și înscrisuri, dacă cumpărătorul a preluat direct bunurile de la vânzător sau de la și să facă, după caz, aplicarea fie a art. 1324 Cod civil raportat la art. 1103 Cod civil, având în vedere că sortul contractat este un bun determinat generic, iar dovada existenței deficiențelor calitative reprezintă o neexecutare a obligației de predare, fie a art. 70 Cod comercial, dacă se dovedește că, cumpărătorul a preluat bunurile de la, deficiențele calitative reclamate fiind echivalente viciilor aparente la care se referă acest text de lege.
În ambele situații, existența eventualelor deficiențe calitative se apreciază la momentul executării obligației de predare de către vânzător și, respectiv a celei de preluare a bunului vândut de către cumpărător, iar nu cum greșit au apreciat instanțele, la un moment ulterior acestuia, după încorporarea lui prin prelucrare.
Așa fiind, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat, constatând că potrivit art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă, motivarea deciziei atacate este străină de natura pricinii, iar potrivit art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, nu s-a făcut aplicarea dispozițiilor legale referitoare la contractul de vânzare - cumpărare și transport, în sensul celor de mai sus.
În urma casării deciziei pronunțată în apel, Cauza a fost din nou înregistrată la Curtea de APEL TIMIȘOARA sub nr-.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată și reține următoarele:
După trimiterea cauzei spre rejudecare, pârâta apelantă - TRANS SRL a depus la dosar un set de înscrisuri conținând avize de însoțire a mărfii și foi de parcurs, care au fost comunicate părții adverse, înscrisuri însumând 367 de pagini.
Pârâta apelantă - TRANS SRL a formulat și o cerere de suspendare a executării silite a sentinței apelate, cerere care a fost respinsă prin încheierea de ședință din 10.11.2008.
În dosar s-a administrat proba cu interogatoriile luate ambelor părți, interogatorii ce au fost consemnate în scris la filele 392-393 dosar (pentru pârâtă) și 395-397 dosar (pentru reclamantă).
Din răspunsurile la interogatoriul luat pârâtei - TRANS SRL, Curtea reține că sorturile de nisipuri minerale au fost livrate de către - TRANS SRL pe bază de avize de însoțire însușite prin semnătură și ștampilă de către reprezentantul intimatei reclamante, iar certificatele de calitate depuse la dosarul cauzei în număr foarte M, au fost realizate atât la solicitarea reclamantei, așa cum rezultă din rubrica "beneficiar", cât și la solicitarea - TRANS SRL, producător al sortului livrat de pârâtă.
livrat nu a conținut nicio urmă de material lemnos sau de impurități. Dacă ar fi existat, reprezentantul reclamantei intimate le-ar fi putut observa, imputa și respinge cu ocazia recepției fiecărui transport.
Pârâtei nu i s-a respins nicio cantitate de sort livrată, fapt ce atestă că sortul livrat și recepționat pe bază de semnătură și ștampilă, a corespuns calitativ.
La întrebarea dacă materialul lemnos din beton se umflă la amestecul cu apa și apoi este împins la suprafață, distrugând aspectul și integritatea betonului, pârâta a răspuns că, în cazul în care a existat o asemenea situație, responsabilitatea îi revenea integral șefului stației de betoane, care aparținea reclamantei.
De asemenea, s-a arătat că pârâtei nu i s-a făcut nicio reclamație verbală cu privire la deficiențele calitative ale vreunui transport de sort de nisipuri minerale și calitatea fiecărui transport putea fi apreciată cu ocazia fiecărei livrări confirmate prin semnătura și ștampila reprezentantului reclamantei.
La dosar nu există nicio dovadă că reclamanta ar fi avut obiecțiuni în privința locului de descărcare a sorturilor și că acestea au fost descărcate / recepționate la locația indicată de reclamantă.
La întrebările dacă sorturile s-au livrat în cantități foarte mari într-un timp scurt și pe timpul nopții, astfel că nu s-a putut determina în timp util, ce deficiențe calitative aveau acestea, pârâta a răspuns că nu cunoaște accepțiunea reclamantei despre termenii "cantități mari" și "timp scurt", dar că lucrările s-au făcut pe timp de zi și nu de noapte, deoarece șoferii își începeau activitatea la orele 6,00 - 7,00 dimineața și lucrau aproximativ 10-12 ore, lucru confirmat și de foile de parcurs depuse la dosar.
S-a mai arătat că prin adresa 148/25.06.2004, pârâta a insistat ca reclamanta să verifice fiecare transport, atât calitativ cât și cantitativ, că pârâta nu avea niciun interes să amestece rumeguș în nisipul livrat și că din buletinele de analiză aflate la dosar, rezultă calitatea corespunzătoare a respectivelor sorturi, fapt confirmat de reprezentantul reclamantei, prin semnătura și ștampila aplicate pe avizele de însoțire a mărfii și foile de parcurs.
Din răspunsurile la interogatoriul luat reclamantei - SRL, Curtea reține că stația de betoane unde au fost livrate sorturile de către pârâtă, aparținea reclamantei și că avea toate autorizațiile la zi, iar în cadrul acestei stații, reclamanta avea un reprezentant care prelua fiecare transport efectuat de către pârâtă.
De asemenea, reclamanta a confirmat că betonul a cărui calitate a susținut că este compromisă, a fost realizat în cadrul acelei stații.
Reclamanta a răspuns negativ la întrebările dacă este adevărat că pe parcursul derulării contractului între cele două părți, pârâta i-a solicitat atât verbal, cât și în scris, să verifice din punct de vedere calitativ și cantitativ, fiecare transport, și că au fost realizate numeroase verificări ale calității sorturilor la un laborator specializat și autorizat.
Totodată, s-a răspuns negativ la întrebările referitoare la faptul că stația de betoane era dotată cu un laborator specific, autorizat pentru verificarea calității sorturilor și că s-au efectuat numeroase testări în acest sens, constatate prin buletinele de analiză depuse la dosar.
Reclamanta a mai arătat că nu deține vreun buletin de analiză care că ateste deficiențe ale calității sorturilor livrate, dar au existat mașini de sort returnate pentru că lemnul era vizibil în componența sorturilor. Cu toate acestea, Curtea reține că nu s-a făcut nicio dovadă în sensul celor susținute, în sensul art. 1169 Cod civil.
S-a mai arătat că reprezentantul reclamantei, ing. mecanic, a semnat și ștampilat documentele de însoțire a mărfii în momentul predării fiecărei cantități de sort; că nu a întreprins până în prezent demersuri legale împotriva șefului stației de betoane în cadrul căreia au fost utilizate sorturile de pietriș transportate.
Reclamanta a susținut că a construit o platformă betonată unde s-au descărcat cantitățile de sort livrate, care a avut dimensiunile de 40 mx60 m, dar care nu mai există în prezent, deoarece a trebuit să fie demolată.
După administrarea probei cu interogatoriu, Curtea a constatat cu privire la reprezentarea legală a reclamantei în instanță, că prin sentința civilă nr. 2177/04.12.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței față de reclamanta intimata - SRL, fiind numit administrator judiciar Cabinetul Individual de Insolvență, care și-a însușit acțiunea formulată de reclamantă, moment de la care reclamanta a fost citată în cauză prin administrator judiciar.
De asemenea, în cauză s-a efectuat o expertiză, de către expert, care a avut în vedere obiectivele solicitate de către ambele părți, cât și de către instanța de apel, expertiză care a concluzionat următoarele:
Ținând seama de actele depuse la dosar, respectiv buletine de încercări, certificate de conformitate, etc. nu se poate aprecia că la momentul predării mărfii către vânzător și preluarea mărfii vândute de către cumpărător, au existat deficiențe calitative ale mărfii livrate. Dacă acest fapt ar fi existat, cumpărătorul avea obligația, conform reglementărilor în vigoare, de a interzice utilizarea lor și de a înștiința producătorul, beneficiarul și Inspecția județeană în Construcții, în termen de maxim 48 de ore, despre eventualele nereguli sau neconformități.
La obiectivul referitor la măsura în care calitatea betonului turnat depinde de calitatea sortului folosit la prepararea acestuia, expertul a răspuns că agregatele minerale constituie scheletul betonului produs, așa încât calitatea agregatului determină calitatea betonului.
La obiectivul referitor la măsura în care bucățile de lemn care se susține că au fost prezente în sort, se puteau observa în momentul preparării betonului, dat fiind faptul că sortul era livrat în mod continuu, iar prepararea betonului de asemenea, era continuă, expertul a răspuns că aceste corpuri străine sunt vizibile în masa agregatelor, în stare uscată, depozitate înainte de prepararea betonului, tendința lor fiind aceea de a ieși la suprafață, datorită forței gravitaționale.
La obiectivul referitor la posibilitatea întreruperii procesului tehnologic de turnare a betonului și efectele acestei întreruperi, expertul a răspuns în esență că, în măsura în care este posibil, betonarea trebuie să se facă fără întrerupere, dar când acest lucru nu este posibil, trebuie urmată o anumită procedură tehnologică, indicată de către expert la filele 442 verso-443 dosar.
De asemenea, expertul a arătat că la punerea în operă a betonului se efectuează și compactarea acestuia cu ajutorul plăcilor sau riglelor vibrante, operațiune care are ca efect și sedimentarea granulelor, respectiv ridicarea la suprafață a corpurilor mai ușoare, cum sunt impuritățile, respectiv bucățile de lemn invocate de reclamantă.
Cu privire la modul în care se putea realiza operațiunea de verificare a calității sorturilor utilizate în vederea prelucrării betonului într-o stație de betoane, expertul a arătat că stația de betoane, în cazul în care nu are asigurat un laborator propriu care să asigure verificarea calității atât a componentelor, cât și a betonului proaspăt și întărit, conform reglementărilor în vigoare, trebuie să aibă o convenție de colaborare cu un laborator autorizat în acest sens.
Totodată, expertul a arătat că în cazul în care conducătorul punctului de lucru răspunde direct și de prepararea betonului, acesta este obligat să verifice în paralel calitatea cimentului și a agregatelor, precum și modul de dozare, amestecare și transport al betonului.
Ca o concluzie finală, în ce privește relevanța din punct de vedere tehnologic a buletinelor de analiză a calității sorturilor livrate de pârâtă reclamantei, buletine întocmite atât la solicitarea reclamantei, cât și a pârâtei sau a societății furnizoare a sorturilor, și depuse la dosar, expertul a arătat că din dovezile administrate în cauză rezultă că la încărcarea în mijlocul de transport, sorturile corespundeau calitativ.
Cu privire la această expertiză, ambele părți au arătat că nu înțeleg să formuleze obiecțiuni, ceea ce prezumă că au fost de acord într-u totul cu concluziile acesteia.
La dosar, reclamanta intimată a depus concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală, arătând că în temeiul contractului încheiat între părți, apelanta pârâtă avea obligația de a livra reclamantei sorturi minerale în vederea preparării betonului. Cu toate acestea, pe considerente cum ar fi traficul aglomerat și temperaturile ridicate din timpul zile, precum și pentru a se evita blocarea șantierului, acesta era livrat pe timpul nopții, în mod continuu, în cantități de aproximativ 100 mc în fiecare noapte, cu zeci de autocamioane, era imediat încorporat în beton și turnat în pardoseală, astfel încât bucățile de lemn prezente în sol erau greu de observat, sau chiar imposibil, în condițiile în care cantitățile erau enorme, vizibilitatea era redusă pe timpul nopții, iar reclamanta era presată de timp.
Se mai arată că în ce privește calitatea betonului, aceasta era determinată de calitatea sorturilor încorporate, așa cum rezultă și din expertiza efectuată în cauză și în speță, calitatea necorespunzătoare a betonului s-a datorat prezenței corpurilor străine de lemn în sortul livrat de apelantă și, chiar dacă expertul arată că la încărcarea în mijlocul de transport, sorturile corespundeau calitativ, mijloacele de transport erau puse la dispoziție tot de către apelantă. În concluzie, se arată că apelanta avea obligația de a livra sortul de o calitate corespunzătoare, la locația indicată de reclamantă, motiv pentru care trebuia să se asigure nu numai că sortul are o calitate corespunzătoare, ci și că acesta este transportat cu autocamioane curate, în care să se nu găsească reziduuri de lemn ce pot compromite calitatea sortului.
Coroborând toate aceste susțineri și probatorii administrate în cauză, Curtea constată că apelul formulat de pârâta - TRANS SRL este întemeiat, deoarece chiar dacă s-a demonstrat prin probele administrate că în sorturile de nisipuri minerale existau impurități, respectiv bucăți de lemn, care în momentul încorporării sorturilor în beton, au ieșit la suprafață și au compromis calitatea betonului și implicit, a pardoselilor de beton turnate, reclamanta avea obligația de a sesiza în timp util prezența acestor deficiențe calitative și a solicita remedierea lor. Chiar dacă reclamanta susține că livrarea sorturilor minerale s-a făcut pe timpul nopții (aspect infirmat de către pârâtă în răspunsul la interogatoriu), în condiții de vizibilitate redusă, că livrarea se făcea în mod continuu cu zeci de autocamioane și încorporarea sorturilor minerale în beton se făcea tot în mod continuu, astfel încât pe de o parte reclamanta era presată de timp, iar pe de altă parte, avea posibilități reduse de a observa deficiențele calitative, prin aceste susțineri își invocă practic propria culpă, deoarece era atât obligația sa legală, cât și interesul său să constate în timp util deficiențele calitative ale fiecărui transport și să ceară remedierea lor în 48 de ore de la constatare, așa cum a arătat expertul în expertiza efectuată în cauză.
Potrivit dispozițiilor art. 70 Cod comercial, "cumpărătorul unor mărfuri sau producte provenind dintr-o altă piață, este dator să denunțe vânzătorului viciile aparente în timp de două zile de la primire, ori de câte ori un timp mai nu ar fi necesar din cauza condițiilor excepționale în care se află lucrul vândut, sau persoana cumpărătorului.
El este dator să denunțe viciile ascunse ale lucrului în cele dintâi două zile de la descoperirea lor.
Odată acest termen expirat, cumpărătorul nu mai poate fi primit să reclame ceva pentru viciile lucrului vândut."
Așadar, în cauza de față este vorba de vicii aparente ale unui lucru vândut, respectiv bucăți de lemn existente în sorturi de nisipuri minerale livrate de pârâtă reclamantei și încorporate ulterior, în beton utilizat pentru pardoseli industriale către un terț beneficiar. Aceste vicii aparente ale unui bun determinat generic, trebuiau constatate conform dispozițiilor legale arătate mai sus într-un termen determinat, calculat de la primirea fiecărui transport de sort mineral, lucru pe care reclamanta nu l-a făcut, constatând deficiențele calitative ale acestor mărfuri doar în momentul încorporării lor în beton, deoarece în momentul uscării betonului, corpurile străine au ieșit la suprafață.
Așa cum a reținut și Înalta Curte de Casație și Justiție existența eventualelor deficiențe calitative trebuie apreciată la momentul executării obligației de predare a sorturilor minerale de către pârâtă și respectiv de preluare a acestora de către reclamantă și nu cum greșit au apreciat instanțele care au judecat anterior cauza, la un moment ulterior, după încorporarea acestor sorturi prin prelucrare, în betonul folosit la turnarea unor pardoseli industriale.
Raportat la acest moment, probele administrate în cauză converg spre ideea că în momentul încărcării în mijlocul de transport și implicit, și al livrării, sorturile de nisipuri minerale au corespuns calitativ, și chiar dacă ar fi existat deficiențe calitative ale sorturilor, nedovedite practic în cauză, reclamanta era obligată să verifice în paralel, calitatea cimentului, a agregatelor folosite pentru prepararea acestora, precum și modul de dozare, amestecare și transport al betonului.
Pentru aceste considerente, Curtea va admite apelul formulat de pârâta - TRANS SRL împotriva sentinței civile nr. 451/12.03.2007, pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, și în consecință, se va schimba în tot sentința apelată și se va respinge acțiunea formulată de reclamantă, constatând că aceasta este neîntemeiată și nesusținută de probele administrate în cauză.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, reținând culpa procesuală a reclamantei intimate, o va obliga pe aceasta la 950 lei cheltuieli de judecată către pârâta apelantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Admite apelul formulat de pârâta - TRANS SRL împotriva sentinței civile nr. 451/12.03.2007, pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanta intimata - SRL prin administrator judiciar Cabinet Individual de Insolvență.
Schimbă în tot sentința apelată și respinge acțiunea formulată de reclamantă.
Obligă reclamanta intimată la 950 lei cheltuieli de judecată către pârâta apelantă.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 7 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
Red. /30.10.2009
Tehn. /02.11.2009/2 ex.
Prima instanță - Tribunalul C-S
Judecător -
Președinte:Petruța MicuJudecători:Petruța Micu, Anca Buta
