Spete pretentii comerciale. Sentința 144/2008. Curtea de Apel Bucuresti

Comentarii

0

Dosar nr- (Număr în format vechi 2571/2007)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ

SENTINȚA COMERCIALĂ Nr. 144

Ședința publică de la 19 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Alecsandrina Rădulescu

GREFIER ---

Pe rol pronunțarea în cauza comercială privind pe reclamanta - & SRL G în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI.

Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 12.09.2008, fiind consemnate în încheierea de ședință întocmită la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când Curtea având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi 19.09.2008, când în urma deliberării a pronunțat următoarea sentință:

CURTEA

Prin acțiunea înregistrată inițial la Tribunalul București C la data de 27.04.2007 reclamanta & a chemat în judecată pe pârâta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză pârâta să fie obligată la plata sumei de 470.697,22 lei, echivalentul în lei a sumei de 189.453,5 USD, reprezentând contravaloarea prejudiciului creat prin vânzarea la licitația publică din 24.07.2006 a unor bunuri ce fuseseră anterior vândute unui alt adjudecatar, nefuncționabile sau aflate sub sechestru, pârâta urmând a răspunde pentru evicțiune, plus cheltuieli de judecată.

Prin încheierea comercială nr.2882/C/21.05.2007 pronunțată de Tribunalul Cluj, cererea a fost declinată la Curtea de Apel Cluj care prin sentința civilă nr.369/02.07.2007 a constatat că în cauză s-a ivit conflict negativ de competență și s-a înaintat cauza pentru soluționarea conflictului la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Prin decizia nr.3640/13.11.2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a stabilit competența soluționării cauzei în favoarea Curții de APEL BUCUREȘTI,cauză ce s-a înregistrat la data de 05.12.2007 sub nr-.

Soluționând cauza Curtea reține că prin acțiune reclamanta arată că în urma licitației organizată de AVAS B, prin procesul-verbal de licitație încheiat la 24.07.2006, a achiziționat o parte din bunurile mobile și imobile ce au aparținut

În cursul lunii noiembrie 2006, trecând la identificarea bunurilor cumpărate la licitație a constatat că parte din bunuri erau deja proprietatea altui adjudecatar dobândite de acesta la o licitație anterioară organizată de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului G; că unele bunuri erau nefuncționabile, sau aflate sub sechestru.

În atare situație a fost imposibilă punerea lor în funcțiune în vederea realizării unei activități productive a scopului pentru care au fost cumpărate, osebit de faptul că în perioada lichidării societății în spațiile cumpărate de societate au avut acces continuu și netulburat lichidatorul și diverse persoane, utilaje, mașini care trebuiau să dezafecteze unele obiective, fapt ce i-au îngreunat activitatea și strădaniile pentru funcționarea normală a procesului de producție, fapte pentru care consideră că ar trebui să răspundă tot pârâta.

Cum reclamanta susține că a plătit pentru aceste produse în mod regulat ratele scadente, cu excepția ultimei rate, a cerut prin adresele nr.7/25.01.2007 și 9/27.02.2007 reducerea prețului acestor produse cu echivalentul ultimei rate, reducere care ar fi proporțională cu pierderile suferite din motivele mai sus arătate.

Pârâta nu a dat nici un răspuns la adresele sale, a fost invitată la concilierea prealabilă, la care însă a răspuns că nu dorește să facă plata despăgubirilor echivalente cu ultima și dacă nu i se va plăti această va pune în executare scrisoarea de garanție scadentă la 24.08.2007.

Reclamanta arată în continuare că nu este în stare de a nu plăti ultima, dar pentru cele arătate consideră că pârâta trebuie să răspundă pentru evicțiune conform art.1337 și următoarele Cod civil.

Motivează că așa cum i-au fost prezentate produsele și preluate numai prin vizionarea bunurilor la licitație nu avea cum să știe dacă au fost sau nu vândute anterior, dacă erau în stare de funcționare sau nu deoarece nu au fost preluate de specialiști în materie, sau puse sub sechestru.

Precizează că a chemat la conciliere pârâta, deci a îndeplinit și obligațiile prevăzute de art.720¹Cod procedură civilă, dar pârâta a refuzat să se prezinte.

astfel admiterea cererii sale așa cum a fost formulată.

Prin întâmpinare pârâta a invocat următoarele excepții:

1) excepția necompetenței materiale și teritoriale a Tribunalului Comercial Cluj invocând dispozițiile Capitolului 9 din OUG nr.51/1998 în care referitor la competență se stabilește fără echivoc faptul că "cererile de orice natură privind drepturile și obligațiile de legătură cu activele preluate de AVAS - sunt de competența Curții de Apel în a cărei rază teritorială se află sediul sau după caz domiciliul pârâtului". A cerut astfel declinarea cauzei în favoarea Curții de APEL BUCUREȘTI.

2) excepția neîndeplinirii procedurii prealabile conform art.46 alin.1 din OUG nr.51/1998 care prevăd obligativitatea reclamantului de a-i comunica copii după acțiune, acte, interogatoriu prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, înainte de introducerea acțiunii. Judecătorul nu va primi cererea fără dovada îndeplinirii obligației de comunicare.

Cum reclamanta nu ar fi respectat aceste dispoziții legale, a cerut respingerea acțiunii ca prematur introdusă.

3) excepția prescripției dreptului la acțiune întemeiate pe dispozițiile art.49 din OUG nr.51/1998 în care se prevede că: "termenul de prescripție a acțiunilor îndreptate împotriva AVAS este de 6 luni de la data la care s-a cunoscut sau trebuie să se cunoască faptul sau actul pe care se întemeiază acțiunea, dar nu mai mult de 12 luni de la data producerii faptului sau încheierii actului, dacă legea nu prevede un termen mai scurt.

Față de data la care s-a încheiat procesul-verbal de licitație 24.07.2006 și data sesizării instanței, consideră că au trecut mai mult de 6 luni, deci acțiunea reclamantei e prescrisă.

Pe fondcere respingerea acțiunii ca nefondată deoarece din fișa de licitație semnată și de către reprezentanții societății & se menționează expres că participantul la licitație a vizionat activele supuse vânzării, cunoscând situația acestor active chiar la data licitației, motiv pentru care a și fost de acord cu plata lor în rate.

Consideră că nu poate fi primită nici susținerea reclamantei că în momentul identificării bunurile erau deja proprietatea altui adjudecatar, deoarece reclam anta a licitat numai pentru bunuri mobile, iar licitația ANAF nu a avut ca obiect nici un bun mobil.

Deci toate bunurile mobile din acțiune pct. a) i-au fost transmise în mod legal reclamantei prin procesul-verbal încheiat la 24.07.2006.

Referitor la susținerea reclamantei referitoare la imposibilitatea utilizării bunurilor menționate la pct. c) și d), cere respingerea acestei susțineri ca neîntemeiată deoarece la data vânzării reprezentanții reclamantei cunoșteau situația bunurilor supuse vânzării, de vreme ce aceștia au cerut comisiei de licitație să facă plata bunurilor cumpărate în rate semestriale motivat de faptul că în perioada imediat următoare va face investiții la obiectivul cumpărat.

Cu privire la celelalte susțineri cere de asemenea respingerea lor deoarece conform art.74 alin.5 din OUG nr.51/1998 procesul-verbal de licitație constituie titlu de proprietate, adjudecatarul fiind îndreptățit să procedeze ca un proprietar de drept asupra bunurilor sale.

astfel respingerea cererii ca nefondată.

La data de 18.01.2008, când s-a stabilit și primul termen de judecată, reclamanta a invocat excepția de neconstituționalitate a art.46 și 49 alin.1 din OUG nr.51/1998, situație în care conform dispozițiilor art.29 alin.(4) și (5) din Legea nr.47/1992 modificată și republicată cauza a fost suspendată și trimisă Curții Constituționale pentru soluționarea excepției.

Prin decizia nr.731/24.06.2008, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a articolelor 46 și 49 alin.1 din OUG nr.51/1998, invocată de reclamantă.

Analizând excepțiile invocate în cauză conform art.137 Cod procedură civilă Curtea reține căexcepția de neconstituționalitateinvocată de reclamantă a rămas fără obiect fiind respinsă prin decizia nr.731/24.06.2008 de Curtea Constituțională.

În ce privește excepțiileinvocate de pârâtăCurtea reține că de asemenea a rămas fără obiect excepția de necompetență materială, de vreme ce Înalta Curte de Casație și Justiție a soluționat conflictul de competență și a trimis cauza spre competentă soluționare Curți de APEL BUCUREȘTI.

În discuție au mai rămas astfel doar excepția neîndeplinirii procedurii prealabile și excepția prescripție dreptului la acțiune al reclamantei.

- Referitor la excepția neîndeplinirii procedurii prealabile Curtea reține că reclamanta face dovada îndeplinirii dispozițiilor art.720¹Cod procedură civilă, în plus întrucât judecătorul a și primit cererea, excepția urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

- Referitor la excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantei prevăzută de art.49 din OUG nr.51/1998, Curtea reține că articolul respectiv prevede un termen de prescripție cu limită maximă de 12 luni care nu s-a împlinit, astfel că în atare situație acțiunea reclamantei nu este prescrisă, astfel că și această excepție urmează să fie respinsă.

Pe fond- Curtea reține că cererea reclamantei vizând antrenarea pârâtei pentru evicțiune este nefondată deoarece fișa de licitație a fost semnată și de reprezentanții reclamantei care nu pot motiva astăzi că nu au cunoscut ce produse s-au prezentat la licitație, de asemenea nu poate fi luată în considerare nici susținerea că nu au avut specialiști în materie, risc pe care și l-au asumat dacă într-adevăr au procedat astfel. Afirmația reclamantei este însă contrazisă de faptul că din procesul verbal de licitație (pag.12-13) rezultă că i s-au adus reclamantei adjudecatare la cunoștință situația tuturor activelor supuse vânzării, modul lor de evaluare, starea lor, cele ce au fost supuse sechestrului G, etc. proces-verbal în care s-a inserat următorul enunț: "După ce a luat la cunoștință de cele precizate, participantul a fost de acord să liciteze în aceste condiții". În atare situație nu mai poate spune astăzi că nu a avut cunoștință la data licitației de situațiile pe care le invocă în acțiune. Mai mult, plata în rate s-a admis pentru a se face investiții obiectivelor cumpărate, deci cunoștea faptul că acestea necesitau unele îmbunătățiri.

Referitor la greutățile pe care susține că le-a întâmpinat după preluarea sediului datorate operațiunilor de lichidare ale societății, singură recunoaște că a fost obligată să accepte accesul lichidatorului în baza unei ordonanțe președințiale, în plus i s-a garantat dreptul de proprietar prin mențiunea "adjudecatarul primește procesul-verbal de licitație care constituie titlu de proprietate", situație în care ca proprietar cu drepturi depline avea dreptul să dispună de bunurile sale în consecință. În plus reclamanta nu a dovedit în nici un fel prejudiciul suferit, nici modul de calcul al acestuia și nici legătura de cauzalitate între culpă și prejudiciu.

Față de cele arătate Curtea nu poate reține vreo culpă în sarcina pârâtei pentru evicțiune, situație în care va respinge cererea reclamantei, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge ca nefondate excepția neîndeplinirii procedurii prealabile și a prescripției dreptului la acțiune, invocate de AVAS.

Respinge cererea reclamantei & cu sediul în G,-, județul C, privind obligarea pârâtei Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului cu sediul ales în B,--11, sector 1, la plata sumei de 470.697,22 lei echivalentul sumei de 189.453,5 USD reprezentând prejudiciu, ca nefondată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 19.09.2008.

Președinte,

Grefier,

-

Red.Jud. - 25.09.2008

Tehnored. - 29.09.2008

Nr.ex.: 4

Președinte:Alecsandrina Rădulescu
Judecători:Alecsandrina Rădulescu

Vezi şi alte speţe de drept comercial: