Spete pretentii comerciale. Decizia 1446/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA | Operator date - 2928 |
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA | |
SECȚIA COMERCIALĂ | Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR. 1446/
Ședința publică de la data de 10 noiembrie 2009 |
Curtea compusă din: |
PREȘEDINTE: Raluca Suciu |
JUDECĂTOR 2: Maria Ofelia Gavrilescu |
JUDECĂTOR 3: Csaba |
Grefier: - |
Pe rol judecarea recursurilor declarate de reclamanta COMPANIA NAȚIONALĂ DE FERATE CFR SA-SUCURSALA REGIONALA CF T și de pârâta SC BIS SRL, împotriva Sentinței civile nr. 309/ 24.03.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- având ca obiect - pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns:
- Recurenta reclamantă COMPANIA NAȚIONALĂ DE FERATE CFR SA-SUCURSALA REGIONALA CF; prin consilier juridic, lipsind
- Recurenta pârâtă SC BIS SRL.
Procedură legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța pune în discuția părții prezente competența materială a primei instanței de soluționare a cauzei, potrivit art. 304 pct. 3 Cod procedură civilă.
Reprezentanta reclamantei recurente consideră că instanța competentă este tribunalul, având în vedere obiectul cauzei, și calea ce trebuia exercitată în cauză este apelul.
Din oficiu, instanța pune în discuție excepția netimbrării recursului declarat de pârâtă și acordă cuvântul atât pe excepție cât și pe fond.
Reprezentanta reclamantei recurente solicită anularea recursului declarat de pârâtă ca fiind netimbrat și admiterea recursului său așa cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată, pentru motivele detaliate în scris.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor de față, constată:
Prin Sentința civilă nr. 309/ 24.03.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- s-a admis în parte cererea formulată de reclamanta COMPANIA NAȚIONALĂ DE FERATE "CFR" -SUCURSALA REGIONALA CF T, în contradictoriu cu pârâta SC BIS SRL, dispunându-se evacuarea pârâtei din chioșcul alimentar situat pe platforma din stația CFR, jud. A, în suprafață de 45 mp, proiect nr. 421 pct.nr.1 conform contractului nr. 86/27.04.2005. Totodată, a fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 29.714,74 lei din care 4.263,55 lei penalități de întârziere și 25.451,19 lei daune interese și suma de 1.697,54 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut:
"Termenul pentru care a fost încheiat contractul de închiriere cu numărul 86/27.04.2005 între părțile litigante, a expirat la data de 26.04.2006 potrivit clauzei ce face obiectul articolului 8 din convenția anterior identificată. În consecință după această dată pârâta nu mai beneficiază de titlu pentru a folosi bunul și devin incidente dispozițiile art. 16 lit. h din contract în conformitate cu care pârâta locatară s-a obligat să restituie bunul la finalul locațiunii.-
Cât privește plata sumelor la care reclamanta a solicitat să fie obligată pârâta, se reține în primul rând că pe calea precizării de acțiune aceasta a recunoscut că a primit plata sumei de 568.83 lei după intentarea acțiunii.
Din examinarea chitanței eliberată pârâtei de către reclamantă în urma efectuării acestei plăți se observă că acesta a vizat facturile cu numărul -/20.12.2005 și -.03.2006 reprezentând contravaloarea chiriei neachitate pentru lunile ianuarie 2006 și aprilie 2006, astfel că cererea pentru obligarea pârâtei la plata acestei sume va fi respinsă.
Întrucât potrivit aceluiași contract pârâta și-a asumat obligația ca în cazul neplății la termen a chiriei să plătească penalități de întârziere în cuantum de 0,5 % pentru fiecare zi (art. 13) chiriei în echivalentul a 99 de euro și TVA pentru fiecare lună și nu a dovedit că a achitat acest cuantum în termen, va fi obligată să plătească reclamantei suma de 4263,55 lei cu titlu de penalități de întârziere din care 1557,44 lei aferente celor două facturi (-/20.12.2005 și -.03.2006 achitate în data de 12.01.2009) și 2706,11 lei calculate conform facturilor cu numerele -, -, -.
Părțile au prevăzut în contract și modalitatea în care se va evalua prejudiciul pe care îl va încerca locatoarea prin nerespectarea de către locatară a obligației de restituire a bunului la finalul locațiunii, respectiv au prevăzut plata de daune interese echivalente cu dublul chiriei lunare.
În consecință pârâta va fi obligată să plătească reclamantei cu acest titlu suma de 25.451,19 lei aferentă perioadei între expirarea locațiunii (26.04.2006) până la data 22.01.2008."
Prin recursul declarat, reclamanta COMPANIA NAȚIONALĂ DE FERATE CFR SA-SUCURSALA REGIONALA CF a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul admiterii în totalitate a acțiunii și obligării pârâtei la plata sumei de 31.412,28 lei reprezentând contravaloare chirie, penalități, daune.
A apreciat reclamanta recurentă că în mod greșit pârâta a fost obligată doar la plata sumei de 29.714,74 lei, s-a recunoscut doar plata chiriei aferente lunilor 2005 și martie 2006, în sumă totală de 568,83 lei, plată în raport de care reclamanta a înțeles să-și precizeze acțiunea, solicitând suma de 31.412,28 lei în loc de 31.918,11 lei.
În drept, recurenta a indicat dispozițiile art. 299, 304 pct. 9 și 304 ind. 1.proc.civ.
Prin recursul declarat, pârâta SC BIS SRL a contestat soluția primei instanțe, considerând că nu se justifică obligarea sa la plata sumei de 25.451,19 lei cu titlu de daune interese, întrucât a pus la dispoziția reclamantei spațiul închiriat, în conformitate cu prevederile contractuale, însă reclamanta nu s-a prezentat pentru a lua în primire spațiul, ca atare, nepredarea bunului se datorează numai neglijenței și relei-credințe a reclamantei.
În drept, recurenta pârâtă a indicat dispozițiile art. 304 pct. 8, 304 ind. 1.proc.civ.
Referitor la recursul pârâtei, Curtea, văzând că la înregistrare cererea de recurs nu a fost timbrată corespunzător dispozițiilor Legii nr. 146/1997, cu modificările ulterioare, la termenul de judecată din data de 9 iunie 2009 a stabilit potrivit art. 20 alin. 2 din lege obligația de plată a taxei judiciare de timbru în sumă de 745 lei, plus 5 lei, timbru judiciar, punându-se în vedere recurentei să facă dovada plății, sub sancțiunea anulării recursului, recurenta fiind citată în acest sens, inclusiv la termenul de astăzi, 10 noiembrie 2009.
Având în vedere că potrivit art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, neîndeplinirea obligației de plată a taxei judiciare de timbru se sancționează cu anularea cererii, sancțiune prevăzută și de art. 9 din Ordonanța nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, întrucât recurenta nu a depus în termenul stabilit dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbrul judiciar, urmează a se dispune anularea recursului pârâtei.
În ce privește recursul reclamantei, Curtea constată că, cererea introductivă de instanță vizează sancționarea pârâtei pentru neexecutarea obligațiilor contractuale, în speță neplata chiriei datorate conform contractului de închiriere nr.86/27.04.2005 asupra spațiului și terenului din stația CFR cu destinația chioșc alimentar pentru o suprafață de 45 mp și pretinsul refuz al chiriașului de a respecta termenul agreat al închirierii.
În consecința neexecutării obligației de plată a chiriei la termenele contractuale, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata chiriei restante în cuantum de 568,83 lei, cu penalități "calculate" de 1.557,44 lei și penalități "facturate" de 2.706,11 lei.
În consecința neexecutării obligației de predare a spațiului la termenul agreat contractual, reclamanta a solicitat evacuarea pârâtei și obligarea acesteia la plata sumei de 25.451,19 lei cu titlu de daune-interese.
Se observă că, niciunul dintre petitele formulate de către reclamantă nu atrag competența tribunalului în soluționarea cererii, cuantumul indicat al pretențiilor fiind inferior valorii de 1 miliard de lei (100.000 RON) prevăzut de art. 2 alin. 1 lit. a proc.civ.
Capătul de cerere ce vizează evacuarea pârâtei nu are caracter neevaluabil, cât timp dreptul de folosință asupra spațiului comercial are caracter patrimonial; a susține că există acțiuni patrimoniale neevaluabile în bani înseamnă a susține o contradicție juridică, a spune de fapt că există drepturi patrimoniale neevaluabile în bani, ceea ce contravine naturii intrinseci a acestor drepturi, cea care le deosebește de drepturile personale nepatrimoniale.
Față de aceste considerente, reținând că instanța de fond a pronunțat sentința recurată cu încălcarea competenței altei instanțe, în temeiul art. 304 pct. 3.proc.civ. și art. 312 alin. 1 și 6.pr.civ. Curtea urmează să admită recursul, să caseze sentința recurată și să trimită cauza spre rejudecare instanței competente - Judecătoria Timișoara, ca instanță corespunzătoare sediului locatorului, conform art. 26 din contractul de închiriere nr.86/27.04.2005.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează recursul pârâtei SC BIS SRL, cu sediul în comuna nr.257, jud. A, ca netimbrat.
Admite recursul formulat de reclamanta COMPANIA NAȚIONALĂ DE FERATE CFR SA-SUCURSALA REGIONALA CF T, cu sediul în T, bd. 16 2. nr.2, jud. T împotriva Sentinței Civile nr. 309/24 martie 2009 pronunțată de TRIBUNALUL TIMIȘ în dosarul nr-.
Casează sentința civilă recurată și trimite cauza spre rejudecare instanței competente - Judecătoria Timișoara.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | JUDECĂTOR, |
GREFIER, |
Red. - 08.12.2009
Thred. - 2 ex - 09.12.2009
Primă instanță - TRIBUNALUL TIMIȘ
Judecător - RAMONA IOȚCOVICI
Președinte:Raluca SuciuJudecători:Raluca Suciu, Maria Ofelia Gavrilescu, Csaba
