Spete pretentii comerciale. Decizia 145/2009. Curtea de Apel Craiova

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA COMERCIALĂ

DECIZIA NR. 145

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE -IE 2009

PREȘEDINTE: Lotus Gherghină

JUDECĂTOR 2: Nela Ochea

GREFIER - -

Pe rol judecarea apelului declarat de reclamanta AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI, împotriva sentinței nr.543 din 07 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de contencios Administrativ în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA SALARIAȚILOR O din cadrul SC -POMICOLA SA, având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanta reclamantă AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI, prin cons. jr. și intimata pârâtă ASOCIAȚIA SALARIAȚILOR O din cadrul SC -POMICOLA SA, prin avocat.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul este declarat și motivat în termenul prevăzut de art.284 alin. 1.proc. civ. coroborat cu art. 287 alin. 4.proc. civ, după care, avocatul intimatei pârâte depune concluzii scrise.

Având în vedere că părțile nu mai excepții de ridicat, sau alte cereri de formulat, Curtea constatând cauza în stare de judecată a acordat cuvântul asupra apelului.

Cons. jr., pentru apelanta reclamantă, solicită admiterea apelului conform motivelor scrise, schimbarea sentinței apelate în sensul admiterii acțiunii și obligarea intimatei pârâte la plata contravalorii prejudiciului suferit de AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI ca urmare a neplății prețului acțiunilor la termenul scadent. Consideră că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile legale privind îmbogățirea fără justă cauză.

Avocat, pentru intimata pârâtă, solicită respingerea apelului și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată. Susține că în mod corect instanța de fond a reținut inadmisibilitatea acțiunii în îmbogățire fără justă cauză în condițiile în care raporturile dintre părți sunt reglementate printr-un contract legal încheiat prin care s-a stabilit întinderea, drepturile și obligațiile dintre ele. De asemenea, consideră că nu se putea dispune actualizarea prețului întrucât în cauză s-a dispus suspendarea executării contractului de vânzare-cumpărare din 2000, iar apelanta reclamantă nu poate susține că nu a fost parte în dosarul de suspendare în condițiile în care în anul 2001 AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI s-a subrogat în drepturi și obligații Ministerului Agriculturii și Alimentației, care a semnat în numele statului contractul de vânzare-cumpărare acțiuni.

CURTEA:

Asupra apelului de față:

Prin sentința nr.543 din 07 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul O l t-Secția Comercială și Contencios Administrativ a espins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI, în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA SALARIAȚILOR

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a avut în vedere că prin contractul nr. 52/18.10.2000 Ministerul Agriculturii și Alimentației a vândut Asociației Salariaților un nr. de 430.774 acțiuni, prețul convenit fiind de 50.000 ROL pentru o acțiune, în total 21.538.700.000 ROL. Conform art. 4.1 din contract, pârâta a achitat garanția de 2.153.870.000 ROL, iar diferența de 19.384.830.000 ROL urmând a fi achitată în 90 de zile de la semnarea contractului.

Prin actul adițional nr.1/25.03.2002, AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI a preluat toate drepturile și obligațiile constituite în sarcina vânzătorului.

S-a mai avut în vedere că prin sentința nr. 94/18.06.2001 pronunțată de Tribunalul Olt în dosar nr. 4924/C/2001 a fost admisă cererea reclamantului în contradictoriu cu pârâtele Ministerul Agriculturii și Alimentației și Asociația salariaților și s-a dispus suspendarea executării contractului de vânzare-cumpărare acțiuni nr. 52/18.10.2000 până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului nr. 8847/2000 aflat pe rolul Tribunalului O l t, suspendare care a operat în cauză până la data de 15 decembrie 2005, când Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca nefondat, prin decizia nr.5998 din 12 decembrie 2005 pronunțată în dosarul nr.11315/2004, recursul reclamantului.

S-a reținut că diferența de preț a fost achitată de pârâtă la data de 13.01.2006, așa cum rezultă din extrasul de cont, iar la data de 13.04.2006 urmare a comunicării titlului executoriu nr. 73052/29.03.2006, au fost achitate și penalități de întârziere în sumă de 95.954,91 RON.

Instanța de fond a considerat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile legale privind îmbogățirea fără justă cauză, pârâta nefiind în situația primirii unei sume de bani necuvenite, atâta timp cât obligațiile părților au fost stabilite în mod neechivoc prin contractul 52/18.10.2000, în care s-a prevăzut atât prețul, modalitatea de plată și termenul scadent, așa încât drepturile și obligațiile părților nu pot fi decât cele prevăzute în contract.

Faptul că pârâta, în calitate de cumpărător, nu a achitat diferența în termenul fixat se datorează dispoziției instanței judecătorești de suspendare a executării contractului până la soluționarea unei alte cauze, astfel încât nu s-a putut reține culpa pârâtei în neexecutarea obligației contractuale, în condițiile în care, după încetarea efectelor suspendării, diferența de preț a fost achitată, iar pentru zilele de întârziere au fost calculate și achitate penalități.

S-a mai reținut că în art. 5.5 din contract s-a stipulat că acesta se consideră desființat de plin drept și fără îndeplinirea altor formalități prealabile dacă nu se achită de către cumpărător întreaga sumă până la 31.01.2001, însă în cauză nu s-a făcut dovada nici unui demers al reclamantei cu privire la incidența acestei prevederi contractuale.

În plus, situația creată prin dispoziția de suspendare a contractului de vânzare acțiuni a fost acceptată de către reclamantă, care a fost parte în cauza în care s-a dispus suspendarea și nu a exercitat calea de atac împotriva sentinței nr. 94/18.06.2001.

Instanța de fond nu a reținut nici susținerea reclamantei referitoare la micșorarea patrimoniului său cu suma de 2.553.170,65 RON și mărirea patrimoniului pârâtei cu aceeași sumă, atâta timp cât acest fapt nu a fost dovedit și nu există o culpă a pârâtei.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel reclamanta AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivele de apel, apelanta reclamantă AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI a invocat că în mod greșit instanța de fond a apreciat că nu sunt cerințele prevăzute de dispozițiile legale ce reglementează instituția îmbogățirii fără justă cauză.

Astfel, susține apelanta reclamantă AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI că prejudiciul pe care l-a încercat, a fost dovedit și a constat în faptul că intimata pârâtă ASOCIAȚIA SALARIAȚILOR O din cadrul SC -POMICOLA SA s-a folosit în mod gratuit, o perioadă de 5 ani, de suma de 1.938.483 lei, cu care a fost astfel micșorat patrimoniul său.

În aceste condiții a arătat apelanta reclamantă AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI, patrimoniul intimatei pârâte ASOCIAȚIA SALARIAȚILOR O din cadrul SC -POMICOLA SA s-a mărit considerabil prin obținerea unor venituri apreciabile a cărei cauză legitimă nu a fost dovedită.

De asemenea, pentru recuperarea prejudiciului apelanta reclamantă AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI a arătat că nu are la îndemână nici un alt mijloc juridic ( o altă acțiune în justiție).

În ceea ce privește culpa intimatei pârâte ASOCIAȚIA SALARIAȚILOR O din cadrul SC -POMICOLA SA, susține apelanta reclamantă AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI că aceasta este pe deplin dovedită de faptul că intimata pârâtă a renunțat la recursul declarat împotriva deciziei nr. 375 pronunțată la data de 4.11.2004, prin care a fost anulată Hotărârea AGA nr. 8 din 09.11.2000 și că aceasta nu a declarat recurs împotriva sentinței nr.94 pronunțată de Tribunalul Olt la data de 18.06.2001 prin care s-a dispus suspendarea efectelor contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni, până la soluționarea definitivă a acțiunii în anulare.

În aceste condiții, apelanta reclamantă, a arătat că nu putea promova o acțiune în rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni, întrucât executarea contractului era deja suspendată prin hotărârea judecătorească invocată, la data de 25.03.2002 la care Ministerului Agriculturii și Alimentației a preluat toate drepturile și obligațiile vânzării ADS, prin încheierea actului adițional nr.1.

Din aceleași motive, susține apelanta reclamantă, nu a putut exercita nici-o cale de atac împotriva hotărârii prin care s-a dispus suspendarea executării contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni.

La data de 18.10.2000 a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr.52, prin care Ministerului Agriculturii și Alimentației a vândut Asociației Salariaților un număr de 430.774 acțiuni, prețul convenit pentru o acțiune fiind de 5 lei, iar în total prețul a fost de 2.153.870 lei. ce urma să fie achitat în două tranșe, prima de 215.387 lei, iar diferența de 1.938.483 lei în 30 de zile de la semnarea contractului.

Ulterior, la data de 25.03.2002, a fost încheiat actul adițional nr.1 între Ministerului Agriculturii și Alimentației și apelanta reclamantă ADS, care a preluat toate drepturile și obligațiile obținute prin contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr.52 din 18.10.2000.

Datorită stării litigioase intervenite între acționariatul SC SA, prin sentința nr.94 pronunțată la data de 18.06.2001 de Tribunalul O l t, s-a dispus suspendarea executării contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni nr.52 din 18.10.2000 până la soluționarea dosarului de fond nr.8847/2000. Acesta a fost soluționat în mod definitiv și irevocabil la data de 15.12.2005 prin decizia nr.5998 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

La data de 13.01.2006, a fost achitată de către intimata pârâtă ASOCIAȚIA SALARIAȚILOR O diferența de preț de 1.938.483 lei, prin OP nr.15 (fila 24 dosar nr- Tribunalul O l t), iar ulterior, la data de 13.04.2006 au fost achitate și penalitățile de întârziere în cuantum de 95.954,91 lei, în temeiul titlului executoriu nr.73052/29.03.2006 prin OP 16 din 13.04.2006 (fila 25 dosar - al Tribunalului O l t).

Pentru că intimata pârâtă nu a achitat diferența de preț de1.938.483 lei la termenul scadent, ci abia la date de 13.01.2006, aceasta a realizat o îmbogățire fără justă cauză, în opinia apelantei reclamante, constând în reactualizarea diferenței de preț pe această perioadă.

Principiul îmbogățirii fără justă cauză, consacrat ca atare de practica judecătorească ca izvor de obligații, instituie o obligație de restituire.

La baza acestui principiu stă faptul juridic prin care patrimoniul unei persoane este mărit pe seama patrimoniului unei alte persoane, fără ca pentru aceasta să existe un temei juridic. Din acest fapt juridic se naște obligația pentru cel care își vede mărit patrimoniul său de a restitui, în limita măririi, către cel care și-a diminuat patrimoniul.

În ceea ce privește condițiile legale ce trebuie întrunite cumulativ pentru intentarea unei acțiuni de in rem verso, distingem condițiile materiale și juridice, și anume: mărirea unui patrimoniu, micșorarea unui patrimoniu (ca o consecință a măririi altuia), existența unei legături între sporirea unui patrimoniu și diminuarea celuilalt (să fie efectul unei cauze unice), absența unei cauze legitime a măririi patrimoniului unei persoane în detrimentul alteia și absența oricărui alt mijloc juridic pentru recuperarea de către cel ce și-a micșorat patrimoniul, a pierderii suferite.

Din această ultimă condiție, se desprinde concluzia că acțiunea în restituire întemeiată pe principiul îmbogățirii fără justă cauză are întotdeauna un caracter subsidiar, în sensul că nu poate fi primită ori de câte ori se constată existența vreunei alte acțiuni în realizarea de drepturi.

Or, în speță, Curtea constată că, tocmai această din urmă condiție nu este îndeplinită, apelanta reclamantă având la dispoziție intentarea unei acțiuni izvorâte din contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr.52 din 18.10.2000.

Executarea necorespunzătoare a obligației contractuale în sensul executării cu întârziere, angajează răspunderea contractuală a părții ce se află în culpă.

În aceste condiții, Curtea apreciază că, acțiunea din contract exclude acțiunea pentru îmbogățire fără justă cauză, ce se întemeiază pe un fapt juridic.

Prin urmare, Curtea constată că sunt nefondate criticile formulate de apelanta reclamantă privind îndeplinirea condițiilor legale pentru intentarea acțiunii în restituire, întemeiată pe principiul îmbogățirii fără justă cauză, întrucât apelanta reclamantă avea la îndemână acțiunea în realizare de drepturi izvorâtă din contract, așa cum în mod corect a reținut instanța de fond, astfel încât neîndeplinirea acestei ultime condiții, face inutilă cercetarea îndeplinirii celorlalte cerințe.

În ceea ce privește celelalte critici invocate de apelanta reclamantă AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI, referitoare la culpa intimatei pârâte și la faptul că nu a putut promova o cerere de rezoluțiune a contractului de vânzare-cumpărare acțiuni și nici exercita calea de atac împotriva hotărârii prin care s-a dispus suspendarea executării acestui contract, Curtea apreciază că sunt fără relevanță juridică și nu se mai impune examinarea lor, în condițiile în care așa cum s-a reținut, în cauză ne aflăm în materia răspunderii contractuale, iar nu cvasidelictuale.

În consecință, în temeiul art.296 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI, cu sediul în B,-, sector 1, împotriva sentinței nr.543 din 07 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA SALARIAȚILOR O din cadrul SC -POMICOLA SA, cu sediul în comuna, sat Câmpu M, județul

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 18 iunie 2009.

PREȘEDINTE,

- -

JUDECĂTOR,

- -

GREFIER,

- -

red. jud. 4 ex.

jud.fond.

19 Iunie 2009

tehnored. I/2.07.2009

Președinte:Lotus Gherghină
Judecători:Lotus Gherghină, Nela Ochea

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete pretentii comerciale. Decizia 145/2009. Curtea de Apel Craiova