Spete pretentii comerciale. Decizia 148/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 148/COM
Ședința publică din 19 noiembrie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Revi Moga
JUDECĂTOR 2: Nicolae Stanciu
Grefier ---
Pe rol, judecarea apelurilor comerciale declarate de apelanta-reclamantă- - SRL prin administrator judiciar D B- cu sediul în B, sector 1,- și apelanta-pârâtă- SRL- cu sediul în C,-, -2,.1,.6, jud.C, împotriva sentinței civile nr.4401/COM/17.06.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, având ca obiect pretenții.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 2.11.2009 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru delibera, în temeiul art.260 al.1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la 9.11.2009, 16.11.2009 și, respectiv 19.11.2009 când a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Asupra apelului comercial d e față:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu la data de 5.04.2006 sub nr 442/com/2006, reclamanta - - SRL a solicitat instanței a prin hotărârea pe care o va pronunța în contradictoriu cu pârâta - SRL să oblige pe pârâtă la plata sumei de -,5 lei, contravaloarea lucrărilor agricole prestate de către reclamantă, la plata dobânzii legale aferentă sumei solicitate, calculată de la data introducerii acțiunii și până la data pății efective și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, s-a arătat că, în fapt, reclamanta a efectuat în toamna anului 2002 și primăvara anului 2003, lucrări agricole pe o suprafață de teren deținută de către - SRL, societate în faliment. Lucrările au fost efectuate în temeiul unor contracte de asociere în participațiune încheiate de reclamantă și agreate de judecătorul sindic.
După înființarea Agenției Domeniilor Statului, respectivele suprafețe de teren au fost scoase la licitație în vederea concesionării, fără a fi identificate investițiile și fără a se stabili modalitățile de despăgubire a proprietarilor de investiții. În temeiul contractului de concesiune nr 4 din 23.10.2002 pârâtei i-au fost concesionate suprafețe de teren printre care și cele pe care societatea reclamantă efectuase lucrări specifice, motiv pentru care aceasta din urmă a solicitat să fie despăgubită.
La data de 4.04.2003 la Primăria, jud Gaa vut loc o întâlnire a reprezentanților reclamantei și ai pârâtei, împreună cu reprezentanți ai unor instituții de stat. Cu acest prilej a fost încheiat un proces verbal prin care pârâta - SRL se obliga să plătească reclamantei - - SRL, contravaloarea lucrărilor efectuate, evaluate pe măsurătorilor și evaluărilor ce urmau a fi realizate de o echipă județeană, constituită din reprezentanți ai ADS și G. Rezultatul acestor constatări a fost consemnat în procesul verbal întocmit la data de 7.04.2003.
În drept, au fost invocate disp art 969 cod civil și principiul îmbogățirii fără just temei.
Ulterior, formulării acțiunii, reclamanta a fost supusă procedurii insolvenței, fiind desemnat administrator judiciar - General SRL, devenită Insolvency,care a precizat că înțelege să își însușească acțiunea.
Pârâta - SRL a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată și a invocat pe cale de excepție necompetența teritorială a Tribunalului Giurgiu, precum și excepția prematurității introducerii cererii, ca urmare a neparcurgerii procedurii prevăzută de art 7201cod proc civilă, calificată de instanță ca excepția inadmisibilității.
În opinia pârâtei, reclamanta a exploatat terenul fără a deține vreun contract, care să dea naștere unor obligații în sarcina pârâtei. Contractele pe care reclamanta susține că le avea nu mai erau valabile din anul 2000, fapt constatat prin mai multe hotărâri judecătorești. Reclamanta susține că a efectuat lucrări agricole în toamna anului 2002 și primăvara anului 2003, deși pârâta deținea acest teren în temeiul procesului verbal de punere în posesie din data de 29.11.2002. culpă a reclamantei care a refuzat să elibereze terenul și a efectuat lucrări agricole fără acordul pârâtei, nu poate să dea naștere unei obligații a reclamantei.
Procesul verbal din data de 4.04.2003 nu este o convenție pentru că nu are un preț determinat, care este un element esențial al contractelor cu caracter oneros. Comisia menționată în procesul verbal din 4.04.2003 a stabilit un preț mai mic decât cel solicitat de reclamantă, pentru care pârâta a solicitat emiterea facturii, care inițial a fost transmisă de reclamantă pentru o sumă mai mare decât cea stabilită de comisie. Ulterior, reclamanta a anulat factura și nu a respectat obligația asumată de a accepta suma stabilită de comisie.
Prin sentința comercială nr 731 din data de 15.06.2006, Tribunalul Giurgiu a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat cauza spre competentă soluționare în favoarea Tribunalului Constanța.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța la data de 27.11.2006 sub nr - ( nr format vechi 7738/com/2006 ).
Prin încheierea interlocutorie din data de 25.04.2007 instanța a respins ca nefondată excepția inadmisibilității acțiunii dedusă din prevederile art 7201cod proc civilă, dat fiind că neregularitățile invocate nu pot sancționa cererea de chemare în judecată în absența dovedirii unei vătămări, iar termenul de 30 zile este unul de recomandare.
Prin încheierea din data de 9.11.2007 instanța a admis excepția de conexitate și a dispus conexarea dosarului nr - la dosarul nr -.
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu la data de 5.04.2006 sub nr 444/com/2006, reclamanta - - SRL a solicitat instanței a prin hotărârea pe care o va pronunța în contradictoriu cu pârâta - SRL să oblige pe pârâtă la plata sumei de - lei, contravaloarea plantației de lucernă în suprafață de 29,19 ha, proprietatea reclamantei distrusă de pârâtă în toamna anului 2003, la plata dobânzii legale aferentă sumei solicitate, calculată de la data introducerii acțiunii și până la data pății efective și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, s-a precizat de către reclamantă că, în fapt în vara anului 2002 Agenția Domeniilor Statului a organizat licitație în plic închis pentru concesionarea unei suprafețe de teren de 9016 ha, din care făceau parte și cele 29,19 ha pe care reclamanta înființase o plantație de lucernă. Existența acestei investiții este atestată de adeverința nr 1505/19.04.2002 emisă de Primăria, jud G și de procesul verbal din 4.04.2002 semnat de către pârâtă. Cu toate acestea, fără o prealabilă despăgubire a reclamantei și cu încălcarea obligațiilor asumate prin procesul verbal din 4.04.2003, pârâta a distrus în totalitate plantația de lucernă.
În drept, au fost invocate disp Legii 268/2001, HG 626/2001 și art 484 cod civil.
Ulterior, formulării acțiunii, reclamanta a fost supusă procedurii insolvenței, fiind desemnat administrator judiciar - General SRL, devenită Insolvency,care a precizat că înțelege să își însușească acțiunea.
Pârâta, legal citată, nu a formulat întâmpinare, însă prin concluzii scrise a invocat excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Giurgiu și excepția netimbrării acțiunii.
Prin sentința comercială nr 696 din data de 8.06.2006, Tribunalul Giurgiu a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat cauza spre competentă soluționare în favoarea Tribunalului Constanța.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța la data de 25.07.2006 sub nr - ( nr format vechi 4840/com/2006 ).
Reclamanta a invocat ulterior în fața Tribunalului Constanța excepția necompetenței teritoriale, solicitând constatarea conflictului negativ de competență. În acest sens reclamanta a depus note de ședință și extrase din doctrină și practica judiciară. Însă la termenul din 30.11.2006 reclamanta prin apărător a precizat că înțelege să renunțe la această excepție a necompetenței teritoriale a Tribunalului Constanța și a invocat excepția de conexitate față de cauza înregistrată sub nr 4839/com/2006.
Prin încheierea din data de 16.01.2007 instanța a admis excepția de conexitate și a dispus conexarea dosarului nr - la dosarul nr -.
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu la data de 5.04.2006 sub nr 443/com/2006, reclamanta - - SRL a solicitat instanței a prin hotărârea pe care o va pronunța în contradictoriu cu pârâta - SRL să oblige pe pârâtă la plata sumei de -,5 lei, contravaloarea cantității de 310 tone de fân de lucernă, la plata dobânzii legale aferentă sumei solicitate, calculată de la data introducerii acțiunii și până la data pății efective și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, s-a învederat că în fapt, în vara anului 2002 Agenția Domeniilor Statului a organizat licitație în plic închis pentru concesionarea unei suprafețe de teren de 9016 ha, din care făceau parte și cele 29,19 ha pe care reclamanta înființase o plantație de lucernă. Existența acestei investiții este atestată de adeverința nr 1505/19.04.2002 emisă de Primăria, jud G și de procesul verbal din 4.04.2002 semnat de către pârâtă. Cu toate acestea, fără o prealabilă despăgubire a reclamantei și cu încălcarea obligațiilor asumate prin procesul verbal din 4.04.2003, pârâta a recoltat cantitatea de 310 tone fân de lucernă, pe care și-a însușit-o.
În drept, au fost invocate disp Legii 268/2001, HG 626/2001 și art 484 cod civil, precum și principiul îmbogățirii fără just temei.
Ulterior, formulării acțiunii, reclamanta a fost supusă procedurii insolvenței, fiind desemnat administrator judiciar - General SRL, devenită Insolvency care a precizat că înțelege să își însușească acțiunea.
Pârâta, legal citată, nu a formulat întâmpinare, însă prin concluzii scrise a invocat excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Giurgiu și excepția netimbrării acțiunii.
Prin sentința comercială nr 695 din data de 8.06.2006, Tribunalul Giurgiu a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat cauza spre competentă soluționare în favoarea Tribunalului Constanța.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța la data de 25.07.2006 sub nr - ( nr format vechi 4839/com/2006 ).
Având în vedere cele de mai sus, se constată că, urmare a admiterii excepțiilor de conexitate,în cadrul aceluiași dosar înregistrat sub nr - ( nr format vechi 4839/com/2006 ) s-au judecat toate cele trei cereri de chemare în judecată formulată de reclamantă - - SRL în contradictoriu cu pârâta - SRL, având ca obiect suma de -,5 lei, contravaloarea lucrărilor agricole prestate de către reclamantă, suma de - lei, contravaloarea plantației de lucernă în suprafață de 29,19 ha și suma de -,5 lei, contravaloarea cantității de 310 tone de fân de lucernă.
Reclamanta a invocat ulterior în fața Tribunalului Constanța excepția necompetenței teritoriale, solicitând constatarea conflictului negativ de competență. În acest sens reclamanta a depus note de ședință și extrase din doctrină și practica judiciară. Însă la termenul din 16.01.2007 reclamanta prin apărător a precizat că înțelege să renunțe la această excepție a necompetenței teritoriale a Tribunalului Constanța.
După conexarea celor trei cauze, pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prematurității introducerii acțiunii și excepția lipsei calității sale procesual pasive, motivat de faptul că reclamanta nu a realizat procedura concilierii prealabile pentru contravaloarea plantației de lucernă. A mai arătat pârâta că față de temeiul de drept invocat de reclamantă art 484 cod civil și de faptul că pârâta nu are calitatea de proprietar al terenului, nu acesteia îi revine obligația de a plăti contravaloarea investiției de lucernă.
Pe fondul cauzei, pârâta a precizat că încă de la începutul contractului de concesiune a sesizat Agenția Domeniilor Statului despre faptul că terenul este parțial ocupat, însă ADS-ul a comunicat că pârâta este obligată să preia întreaga suprafață de teren prevăzută în caietul de sarcini al licitației și în contractul de concesiune, cu mențiunea că ADS nu a încheiat un contract cu - - SRL în temeiul căruia terenul să fie exploatat de reclamantă. Reclamanta solicită plata unor lucrări efectuate pe un teren al statului, pentru care nu a avut vreun drept legal sau contractual, fapt constatat prin mai multe hotărâri judecătorești, prin care s-a statuat că reclamanta a exploatat terenul pe riscul și răspunderea sa. Lucrările agricole al căror valoare o solicită reclamanta au fost de proastă calitate, iar pârâta a fost nevoită să le întoarcă pentru că cheltuielile cu întreținerea lor erau prea mari, aceasta fiind cea care a suferit prejudicii de pe urma activității ilicite a reclamantei.
Reclamanta a formulat note de ședință prin care a precizat că toate pretențiile sale izvorăsc fie din fapte ilicite, fie din îmbogățirea fără justă cauză, iar faptic își au rădăcinile în situația de forță creată de pârâtă ca urmare a adjudecării licitației pentru concesionarea exploatării terenului agricol pe care reclamanta îl lucrase anterior. A mai menționat reclamanta că pretențiile sale sunt legate și de faptul că, anterior nașterii litigiului judiciar, pârâta a semnat un act juridic prin care își asumă obligația de plată a prejudiciului creat.
Prin încheierea interlocutorie din data de 8.02.2008 instanța a respins ca nefondată excepția inadmisibilității acțiunii dedusă din prevederile art 7201cod proc civilă, dat fiind că neregularitățile invocate nu pot sancționa cererea de chemare în judecată în absența dovedirii unei vătămări, iar termenul de 30 zile este unul de recomandare. Prin aceeași încheiere instanța a unit cu fondul excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei - SRL.
Atât reclamanta cât și pârâta au solicitat încuviințarea probelor cu înscrisuri și interogatorii, admise de instanță ca utile pentru justa soluționare a cauzei. Au fost de asemenea încuviințate și probele cu expertiză tehnică agricolă la solicitarea reclamantei, cât și cea testimonială pentru reclamantă și în contraprobă pentru pârâtă.
Au fost depuse la dosar, în copie, următoarele înscrisuri: contractul de vânzare cumpărare nr 7528/26.07.2002 încheiat de - - SRL cu Agenția Națională a, proces verbal de constatare din 20.02.2004, proces verbal de constatare din 4.04.2003 încheiat la Primăria, jud G, proces verbal de constatare din 7.04.2003 încheiat la Primăria, jud G, proces verbal de constatare din 10.05.2003, proces verbal de constatare din 22.04.2003 încheiat la ADS, adresa nr 43119/2005 emisă de, adresa nr -/2004 emisă de, calcul justificativ, adresa nr 1505/2002 emisă de Primăria, jud G, adresa nr 45060/2006 emisă de, Corp Control, situație lucrări agricole, sentința civilă nr 8282 din 17.06.2004 pronunțată de Tribunalul București în dosar nr 305/2004, adresa nr 707/2003 emisă de Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Economie Agrară, adresa nr 30 din 14.05.2003 emisă de - SRL către reclamantă, facturi fiscale, fișa tehnologică pentru lucrări agricole, centralizator baloți lucernă, proces verbal din 22.07.2003, 66 de avize de însoțire a mărfii, Nota nr 43053/25.02.2005 a Corpului de Control al privind modul de organizare și desfășurare a licitației referitoare la concesionarea terenului agricol aflat în administrarea - SA, jud G, contract de concesiune nr 4 din 23.10.2002, adresa nr 45770 din data de 12.11.2002 emisă de ADS, proces verbal de predare primire nr 6168 din 29.11.2002 încheiat între ADS și - SRL, procese verbale de recepție marfă, devize de lucrări, decizia comercială nr 255 din 17.05.2007 a Curții de Apel București, decizia comercială nr 220 din 25.04.2007 a Curții de Apel București, sentința comercială nr 607 din 4.02.2005 a Tribunalului București, încheierea din 8.06.2001 dată de Tribunalul Giurgiu în dosarul nr 3/1997, Nota nr 46103/23.04.2005 a Corpului de Control al privind modul de organizare și desfășurare a licitației referitoare la concesionarea terenului agricol aflat în administrarea - SA, jud G, decizia comercială nr 2775 din 8.10.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, contract de asociere între - SRL și - - SRL, adrese către ADS, proces verbal din 15.11.2001, certificat din 17.06.2002 de pe minuta sentinței civile nr 356 din 17.06.2002 pronunțată de Tribunalul Giurgiu.
Au fost administrate interogatoriile părților și a fost atașat raportul de expertiză tehnică agricolă întocmit de expert, cât și răspunsul acestuia la obiecțiunile formulate de reclamantă și încuviințate de instanță.
Au fost audiați martorii, El, și -, declarațiile acestora fiind atașate la dosar.
Părțile au formulat concluzii scrise.
Prin sentința civilă nr. 4401/COM/17.06.2009, Tribunalul Constanțaa respins excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei - SRL în acțiunile conexe nr - (număr format vechi 4839/COM/2006 ) și nr. - ( număr format vechi 7738/COM/2006); a admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei - SRL în acțiunea comercială înregistrată sub nr - pe rolul Tribunalului Constanța având ca obiect contravaloarea plantației de lucernă de pe 29,19 ha; a respins ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesual pasivă acțiunea comercială introdusă de reclamanta - - SRL și continuată de - - SRL prin administrator judiciar Insolvency în contradictoriu cu pârâta - SRL înregistrată sub nr.- (număr format vechi 4840/COM/2006) pe rolul Tribunalului Constanța având ca obiect contravaloarea plantației de lucernă de pe 29,19 ha; a admis în parte acțiunea comercială introdusă de reclamanta - - SRL și continuată de - - SRL prin administrator judiciar Insolvency în contradictoriu cu pârâta - SRL înregistrată sub nr - ( număr format vechi 4839/com/2006 ) pe rolul Tribunalului Constanța; a obligat pe pârâta - SRL să plătească reclamantei - - SRL prin administrator judiciar Insolvency suma de 339.880 lei, contravaloarea cantității de 310 t fân lucernă; a admis în parte acțiunea comercială introdusă de reclamanta - - SRL și continuată de - - SRL prin administrator judiciar Insolvency în contradictoriu cu pârâta - SRL înregistrată sub nr - ( număr format vechi 7738/com/2006 ) pe rolul Tribunalului Constanța; a obligat pe pârâta - SRL să plătească reclamantei - - SRL prin administrator judiciar Insolvency suma de 49262,45 lei, contravaloarea lucrărilor agricole; a obligat pe pârâta - SRL să plătească reclamantei - - SRL prin administrator judiciar Insolvency suma de 12618,5 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că, în cauză, sunt trei acțiuni prin care reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata mai multor sume, după cum urmează: 114.356,5 lei contravaloare lucrări agricole prestate de către reclamantă, suma de 2.130.986 lei contravaloare plantație de lucernă în suprafață de 29,19 ha și 62.364,5 lei contravaloarea cantității de 310 to fân lucernă.
Toate cele trei acțiuni au la bază, conform precizărilor reclamantei situația creată ca urmare a încheierii contractului de concesiune dintre pârâta SRL și B, prin care pârâta a preluat în concesiune o suprafață de teren care include și terenurile pe care reclamanta realizase lucrări agricole, inclusiv o investiție de lucernă și din care pârâta și-a însușit 310 fân lucernă cultivată de reclamantă.
Pentru suma reprezentând contravaloarea lucrărilor agricole și a celor 310 to fân lucernă, reclamanta a precizat că își întemeiază acțiunea pe prev.art.969 Cod civil, pornind de la convenția celor două societăți materializată în procesul-verbal din 4.04.2003, cât și pe principiul îmbogățirii fără justă cauză.
In aceste condiții, dat fiind faptul că pârâta a semnat prin reprezentantul său legal procesul-verbal invocat de reclamantă ca temei al răspunderii civile delictuale și că pe seama pârâtei este invocat faptul juridic cauzator de obligații, instanța a constatat că pentru acțiunile conexe înregistrate sub nr- și nr.- excepția lipsei calității procesuale pasive este nefondată.
Cât privește lipsa calității procesuale pasive a SRL este întemeiată în cauza înregistrată sub nr.- și care are ca obiect contravaloarea investiției de lucernă realizată de reclamantă pe terenul în suprafață de 29,19 ha în raport cu art.494 Cod civil, întrucât pârâta nu este proprietarul terenului pe care s-a înființat cultura ci, pârâta fiind doar titularul dreptului de concesiune.
Pe fond, s-a reținut că în anul 1997, care avea în administrare suprafața de teren concesionată ulterior de pârâtă, a intrat în procedura reorganizării judiciare. Pe baza propunerii administratorului judiciar al societății respective, aprobată de judecătorul sindic, s-au încheiat contracte de asociere în participațiune pentru exploatarea terenului. Unul din aceste contracte a fost încheiat cu SRL pentru o perioadă de 5 ani, iar această societate a încheiat un contract de asociere cu reclamanta la 28.02.2002, cu acordul judecătorului sindic și adunării generale a creditorilor falitei SA.
In legătură cu aceste contracte, prin decizia comercială nr.220/25.04.2007 a Curții de Apel București, s-a reținut că sunt lovite de nulitate ca urmare a apariției HG626/2001 și a preluării exploatate de de către prin protocolul încheiat la 25.04.2004.
In temeiul contractului de asociere încheiat cu SRL, reclamanta a înființat pe terenul astfel exploatat mai multe culturi și a realizat lucrări agricole în toamna anului 2002-primăvara anului 2003.
Ulterior, în urma licitației organizată de a fost încheiat contractul de concesiune nr.4/23.10.2002 cu pârâta, urmată de procesul-verbal de predare-primire nr.6168/2002 în legătură cu suprafața de teren concesionată.
Intrucât terenul era ocupat de reclamantă, între părți și în prezența unor reprezentanți au unor instituții de stat s-a încheiat procesul-verbal din 4.04.2003 prin care s-a stabilit constituirea unei comisii județene pentru evaluarea culturii și lucrărilor efectuate, precum și faptul că ambele se vor abține de la efectuarea vreunei lucrări pe terenul în discuție. Acest angajament nu a fost respectat de către pârâtă care a realizat anumite lucrări de arătură.
La 7.04.2003 a fost întocmit procesul verbal de către comisia de evaluare agreată de părți prin procesul verbal din data de 4.04.2003. În cuprinsul acestui act au fost menționate concluziile desprinse în temeiul celor constate în teren, ulterior la data de 8.04.2003 fiind calculată de către respectiva comisie și contravaloarea lucrărilor astfel constatate. S-a stabilit că au fost realizate de către reclamantă arătură de toamnă pe 268,99 ha, discuit de 2 ori pe 146,61 ha, semănat pe 26,63 ha, semănat rapiță pe 50,58 ha, semănat lucernă pe 28,19 ha, semănat pe 6,85 ha și arat pe 19,02 ha.
Prin adresa nr.30/14.05.2003 emisă de SRL către reclamantă, pârâta a solicitat reclamantei emiterea de urgență a facturii pentru suma de 386.669 lei, reprezentând cheltuieli efectuate de reclamantă pe terenul preluat de pârâtă, sumă stabilită de comisia județeană acceptată de ambele părți în condițiile de mai sus. La finalul adresei se stabilea că termenul de prezentare a facturii este până la 20.05.2003, cu mențiunea că, în caz contrar, pârâta va considera că nu are nici o obligație față de SRL. Reclamanta a emis două facturi la 21.04.2003 pentru sume mai mari, motiv pentru care pârâta le-a restituit și refuzat la plată, întrucât nu există nici un temei al acestora.
Potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză, lucrările agricole efectuate de reclamantă și consemnate în procesul-verbal din data de 7.04.2003 sunt în cuantum de 49.262,45 lei (43.268,5 lei lucrări + 5993,95 lei semințe), astfel că a admis cererea înregistrată sub nr.-, în parte, obligând pârâta la plata acesteia.
In ceea ce privește contravaloarea a 310 to lucernă ce a făcut obiectul dosarului nr-, s-a reținut că reclamanta a realizat o investiție de lucernă pe o suprafață de 28,19 ha, pe care pârâta, după intrarea în posesie în temeiul contractului de concesiune a folosit-o prin trei coase în urma cărora a recoltat 310 to lucernă.
Patrimoniul pârâtei a înregistrat o creștere prin contravaloarea acestei cantități de lucernă ce a fost valorificată prin vânzare sau prin consum la animalele proprii, pe seama micșorării patrimoniului reclamantei.
In baza art.274-276 Cod procedură civilă, instanța a dispus obligarea pârâtei la plata sumei de 4251,55 lei cheltuieli de judecată proporțional cu măsura admiterii acțiunilor conexe.
In cauză au declarat apel ambele părți:
Motivele de apel invocate de apelanta-reclamantă - SRL prin lichidator Insolvency:
- greșit s-a dispus prin încheierea din 12.03.2007 obligarea la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 33918,9 RON și a timbrului judiciar în cuantum de 10 lei (RON) - acțiunea fiind scutită conform art.58 din Legea nr.64/1995;
- greșit s-a soluționat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei în ceea ce privește acțiunea (capătul de cerere) referitoare la investiția de lucernă realizată pe suprafața de 29,19 ha, în valoare de 309.860.000 ROL;
- deși instanța de fond a reținut corect legalitatea posesiei și folosinței exercitate de reclamantă în perioada analizată, nu același lucru este valabil și cu privire la decizia civilă nr.220/25.04.2007 a Curții de Apel București care a stabilit că toate contractele încheiate în baza aprobărilor date de judecătorul sindic ar fi lovite de nulitate odată cu apariția HG 626/2001 și preluarea terenurilor de către la data de 25.04.2000; astfel apariția unui act administrativ nu poate conduce la nulitate, iar, pe de altă parte, deciziile judecătorului sindic care au permis încheierea contractelor nu au fost desființate;
- situația reclamantei poate și trebuie să fie analizată și sub aspectul art.1 din Primul Protocol la CEDO, de vreme ce, întemeindu-se pe decizii judiciare, a încheiat contracte de asociere în participațiune; în patrimoniul reclamantei a intrat în bun.
Motivele invocate de apelanta-pârâtă:
- greșita acordare a contravalorii lucrărilor agricole de 49262,45 lei, întrucât nu s-au avut în vedere condițiile procesului-verbal încheiat de părți, respectiv emiterea facturilor la prețul stabilit de părți;
- greșita acordare a contravalorii unei cantități de 310 to lucernă;
- greșita stabilire a cheltuielilor de judecată de 4251,55 lei.
Apelanta-pârâtă, prin întâmpinare, a solicitat respingerea apelului apelantei-reclamante.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței apelate în raport cu criticile aduse, constată că apelul reclamantei nu este fondat, iar cel al pârâtei este întemeiat, din următoarele considerente:
Cu privire la motivele apelantei-reclamante SRL:
1.Primul motiv de apel invocat de - SRL, referitor la obligarea acesteia la plata taxei judiciare de timbru în valoare de 33.918,9 lei, este neîntemeiat, deoarece acțiunile apelantei-reclamante au fost introduse de către administratorul convențional al acesteia înainte de declanșarea procedurii reglementată de Legea nr.64/1995.
Art.58 din Legea nr.64/1995, invocat de apelanta-reclamantă, se referea exclusiv la acțiunile introduse de administrator în aplicarea dispozițiilor prezentei acțiuni (art.60-61 din fosta lege a falimentului).
Intrucât reclamanta, la data formulării acțiunii pentru care i s-a pus în vedere plata taxei de timbru, nu se afla în procedura reglementată de Legea nr.64/1995, aceasta nu era scutită de plata taxei de timbru.
De altfel, nici Legea nr.64/1995 și nici Legea nr.85/2006(care reglementează procedura falimentului) nu prevăd scutirea la plata taxelor de timbru a acțiunilor introduse anterior de administratorul convențional.
Astfel, art.77 din Legea nr.85/2006, precizează că sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru numai acțiunile introduse de administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar.
Dacă apelanta-reclamantă dorea să beneficieze de scutirea taxei de timbru pentru recuperarea unor creanțe nimic nu o împiedica să formuleze cererea prin administratorul judiciar după deschiderea procedurii.
De altfel, dacă apelanta-reclamantă era nemulțumită de determinarea cuantumului taxei de timbru, putea formula cerere de reexaminare în condițiile art.18 din Legea nr.146/1997, dar aceasta nu a înțeles să uzeze de această cale.
Totodată, reclamanta nu a înțeles să solicite scutirea sau reducerea în condițiile art.21 din Legea nr.146/1997.
In atare condiții, susținerea apelantei-reclamante potrivit cărei fiscalizarea acțiunii judiciare în situația aflării în insolvență, este de natură să înfrângă accesul la justiție, nu este întemeiată.
Nici susținerea potrivit cu care, prin măsura dispusă (achitarea taxei de timbru), se încalcă art.1 din Primul Protocol Adițional la Convenție, nu este întemeiată, întrucât, în speță, nu este vorba de patrimoniul creditorilor debitoarei.
2.In legătură cu soluționarea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei în ceea ce privește acțiunea (capătul de cerere) referitoare la investiția de lucernă realizată pe suprafața de 29,19 ha, în valoare de 309.860.000 ROL, instanța reține următoarele:
Apelanta-reclamantă SRL a invocat în cursul procesului la instanța de fond mai multe temeiuri de drept în motivarea acestui capăt de cerere. Astfel, prin cererea de chemare în judecată, și-a întemeiat acțiunea pe prev.art.384 și 494 Cod civil, pe prevederile Legii nr.268/2001, precum și pe principiul îmbogățirii fără just temei, iar, ulterior, pe temei delictual.
Chiar dacă aceste temeiuri de drept nu pot fi invocate împreună pentru aceleași pretenții, întrucât fiecare dintre ele reprezintă un izvor de obligații distinct, în raport cu toate apărările apelantei-reclamante, excepția a fost soluționată corect.
Potrivit art.484 Cod civil, fructele produse de vreun lucru nu se cuvin proprietarului, decât cu îndatorire din parte-i de a plăti semănăturile, arăturile și munca depusă de alții.
Așa cum corect a reținut și instanța de fond, o acțiune întemeiată pe aceste dispoziții legale, poate fi formulată doar în contradictoriu cu proprietarul terenului.
Disp.art.494 Cod civil, stabilesc fără dubiu că în situația plantațiilor, construcțiilor sau lucrărilor ce au fost făcute de către oat reia persoană cu materialele ei, proprietarul pământului are dreptul de a le ține pentru dânsul sau de a îndatora pe acea persoană să le redea.
Astfel, potrivit textelor legale sus-arătate, s-a stabilit ce calitate trebuie să aibă cel pe care s-au făcut lucrările, respectiv de proprietar.
In atare condiții, doar împotriva proprietarului bunului pe care s-au efectuat lucrările se poate introduce acțiunea având ca obiect recuperarea contravalorii acestora.
Susținerea apelantei că dispozițiile legale pot fi extinse și asupra concesionarului, sunt neîntemeiate, întrucât concesionarul nu poate fi considerat proprietarul terenului.
In ceea ce privește apărarea întemeiată pe Legea nr.268/2001, instanța reține că potrivit art.7 din lege, terenurile cu destinație agricolă afflate în exploatarea societăților comerciale și terenurile deținute în administrare de institutele și stațiunile de cercetare și producție agricolă trec în patrimoniul de la încheierea protocolului de primire-predare.
Ori, în cauză, terenul pe care reclamanta susține că a însămânțat lucerna a trecut în proprietatea, urmând a-și valorifica drepturile în contradictoriu cu acesta.
In legătură cu cererea întemeiată pe îmbogățirea fără just temei, se reține că această instituție este aplicabilă doar în măsura în care reclamanta nu are altă cale, ori, așa cum s-a arătat, acțiunea reclamantei se circumscrie disp.art.484-494 Cod civil.
In ceea ce privește apărarea formulată pe răspunderea delictuală, nici aceasta nu este întemeiată, întrucât reclamanta a solicitat contravaloarea investiției de lucernă neavând relevanță faptul că ulterior aceasta a fost distrusă.
Cu privire la efectul deciziei nr.220/25.04.2007 a Curții de Apel București, s-a stabilit că toate hotărârile încheiate în baza aprobării date de judecătorul sindic sunt lovite de nulitate odată cu apariția HG626/2001 și preluarea terenurilor de către la 25.04.2000.
Această decizia intrată în puterea lucrului judecat, nu poate fi reanalizată în cadrul acestui dosar.
De altfel, contractul încheiat între apelanta-reclamantă și SRL nu-i este opozabil și nici apelantei-pârâte.
Deciziile judecătorului sindic din cauza au vizat doar părțile din proces, neproducând efecte asupra terților (). Mai mult decât atât, contractul de asociere în participațiune între apelanta-reclamantă și SRL a fost încheiat ulterior predării terenului către - SA la. - respectiv 28.02.2002.
Nulitatea acestui contract a fost constatată de judecătorul sindic nu pentru că ar fi fost lovite de nulitate contractele de asociere în participațiune începând cu data apariției HG626/2001, ci pentru că judecătorul sindic, prin încheiere definitivă și irevocabilă, pronunțată în dosarul de lichidare, a constatat, la 8.06.2001, rezilierea de drept a contractelor de asociere, față de schimbarea regimului juridic al terenului (fila 151 dosar fond).
In ceea ce privește ultimul motiv, se reține că reclamanta a încheiat un contract de asociere cu SRL, ce a fost constatat nul printr-o decizie judecătorească, astfel că nu se poate reține incidența dispozițiilor legale invocate în apărare în raport cu pârâta din prezenta cauză.
Cu privire la motivele invocate de apelanta-pârâtă:
In ceea ce privește acordarea contravalorii lucrărilor agricole în cuantum de 49262,45 lei, instanța reține că, în urma licitației organizată de către, a fost încheiat contractul de concesiune nr.4/23.10.2002 cu pârâta, urmat de procesul-verbal de predare-primire nr.6168/29.11.2002 în legătură cu suprafața concesionată.
După intrarea pârâtei în posesia terenului, aceasta a semnalat către situația terenului ocupat de reclamantă, răspunsul primit fiind în sensul că pârâta va intra în posesia întregii suprafețe în calitate de titular al dreptului de concesiune, urmând să solicite ridicarea plantației pe cheltuiala celui care a făcut-o sau să opteze pentru păstrarea ei cu obligația de a plăti valoarea materialelor și a prețului muncii.
In aceste condiții, între reclamanta SRL și pârâta SRL, ambele prin reprezentanți legali, în prezența unor reprezentanți ai unor instituții de stat, a fost întocmit procesul-verbal din data de 4.04.2003 la sediul Primăriei, jud.G, prin care s-a stabilit constituirea unei comisii județene pentru evaluarea culturii și lucrărilor efectuate în câmp de SRL, fiind cunoscute și acceptate până la data respectivă 14 ha, 78 ha rapiță, 30 ha lucernă, 14 ha, arătură 208 ha.
S-a mai stabilit că SRL s-a obligat să plătească contravaloarea lucrărilor mecanice pe cele 208 ha arate și/sau discuite, așa cum vor fi stabilite de comisie, iar în cazul în care nu agrează încheierea unui contract de asociere în participațiune cu SRL, SRL se obligă să plătească contravaloarea lucrărilor efectuate.
La 7.04.2003 a fost întocmit procesul-verbal de către comisia de evaluare agreată de părți prin procesul-verbal din 4.04.2003. In cuprinsul acestui act au fost menționate concluziile desprinse în temeiul celor constatate în teren, ulterior la data de 8.04.2003 fiind calculată de respectiva comisie și contravaloarea lucrărilor constatate. S-a stabilit că au fost realizate de către reclamantă arătură de toamnă pe 268,99 ha, discuit de două ori 146,61 ha, semănat de toamnă pe 26,63 ha, semănat rapiță pe 50,58 ha, semănat lucernă pe 28,19 ha, semănat pe 6,85 ha și arat 19,02 ha.
Apelanta-pârâtă SRL a solicitat reclamantei emiterea de urgență a facturii pentru 386.669 lei până la 20.05.2003 (fila 11 dosar -).
Apelanta-reclamantă nu s-a conformat adresei emisă de pârâtă și a trimis spre plată facturile -/21.04.2003 și -/21.04.2003 în valoare de 588.927.430 lei și 9.230.283.652 lei - facturi ce au fost refuzate la plată cu motivarea că nu există nici un act sau fapt juridic din care să rezulte obligația de plată a acestor sume (fila 13 dosar -).
Lucrările efectuate și recunoscute de părți au fost evaluate la 43.268 lei, la care s-a adăugat valoarea semințelor utilizate de 5993,95, rezultând o valoare totală de 49.262,45 lei.
In atare condiții, instanța de fond corect a reținut că acestea se cuvin reclamantei, având în vedere că inițial părțile au fost de acord (cu privire la cuantum, pârâta acceptând suma de 386.669.000 lei).
Susținerea apelantei-pârâte potrivit căreia lucrările au fost recunoscute sub condiție (dacă se emitea factură în limita sumei de 386.669.000 lei ROL), nu este întemeiată, întrucât aceasta a fost de acord prin procesele-verbale din 4.03.2003 și 7.03.2003.
Cuantumul corect al acestor pretenții a fost stabilit însă de către expert și apropiat celui recunoscut de pârâtă (49262,4 lei), astfel că acest motiv este neîntemeiat.
In legătură cu obligarea apelantei-pârâte la plata sumei de 339.880 lei reprezentând contravaloarea cantității de 310 tone de fân de lucernă, instanța reține următoarele:
Apelanta-reclamantă a înființat o cultură de lucernă în anul 2002 pe suprafața de 28,19 ha, pe terenul ce a fost concesionat și predat apelantei-pârâte în urma încheierii contractului de concesiune cu
Lucrarea sus-menționată efectuată de reclamantă a fost recunoscută de părți, acestea ajungând la înțelegerea ca reclamanta să plătească contravaloarea acesteia.
Acest lucru a fost, de altfel, rezolvat cu ocazia obligării pârâtei la plata lucrărilor agricole efectuate (însămânțarea lucernei regăsindu-se printre acestea).
Solicitarea apelantei-reclamante atât a cheltuielilor necesare înființării culturii, dar și a producției ce urma a se realiza de pe acest teren, este nefondată, întrucât SRL a fost de acord cu plata contravalorii lucrării agricole pe terenul în litigiu nu a exercitat nici un drept (contractul de asociere în participațiune cu System SRL a fost constatat nul prin decizia nr.220/2007 a Curții de Apel București ).
De altfel, din probele administrate în cauză și necontestate de aceasta, cultura de lucernă a fost arată (declarația martorei coroborată cu mențiunea din procesul-verbal din 7.04.2003).
In speță, instanța de fond greșit a reținut în cauză întrunirea condițiilor îmbogățirii fără just temei, întrucât, pe de o parte, patrimoniul reclamantei a fost majorat cu contravaloarea lucrării de înființare a culturii de lucernă, iar, pe de altă parte, nu există nici o majorare a patrimoniului pârâtei pe seama diminuării patrimoniului reclamantei, având ca obiect contravaloarea a 310 to lucernă, întrucât pârâta și-a majorat patrimoniul ca urmare a exploatării terenului concesionat și pentru care a înțeles să achite contravaloarea lucrărilor.
In atare condiții, instanța reține că acest motiv al apelantei-pârâte este întemeiat, cu consecința respingerii capătului de cerere privind contravaloarea a 310 to lucernă.
In ceea ce privește ultimul motiv, se reține că și cuantumul cheltuielilor de judecată a fost stabilit greșit de către instanța de fond.
Prin hotărârea apelată, s-a stabilit în sarcina pârâtei obligația la plata sumei de 12618,5 lei, însă în motivare se arată că suma ce urmează a fi plătită este de 4251,55 lei proporțional cu pretențiile admise.
Această sumă este calculată greșit, întrucât prin dispozitiv instanța a acordat integral cheltuielile de judecată.
pretențiilor admise de instanța de fond din totalul celor solicitate este de 12,6% (respectiv 49262+- lei), astfel că taxa de timbru trebuia stabilită la 1828,9 lei (12,6% din 12618,5 lei).
Pentru toate aceste considerente, instanța va respinge apelul declarat de SRL, va admite apelul declarat de SRL în sensul că va schimba în parte hotărârea numai cu privire la contravaloarea a 310 to lucernă (ce a făcut obiectul dosarului -) și cu privire la cheltuielile de judecată care vor fi stabilite la 1828,9 lei în loc de 12618,5 lei, menținând celelalte dispoziții cu privire la soluționarea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei și obligării la plata contravalorii lucrărilor agricole în sumă de 49.262,45 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul comercial d eclarat de apelanta-reclamantă- - SRL prin administrator judiciar D B- cu sediul în B, sector 1,-, în contradictoriu cu apelanta-pârâtă - SRL - cu sediul în C,-, -2,.1,.6, jud.C, împotriva sentinței civile nr.4401/COM/17.06.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-.
Admite apelul declarat de apelanta-pârâtă- SRL- cu sediul în C,-, -2,.1,.6, jud.C, împotriva sentinței civile nr.4401/COM/17.06.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu apelanta-reclamantă - - SRL prin administrator judiciar D - cu sediul în B, sector 1,-.
Schimbă în parte hotărârea apelată, în sensul că respinge cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata sumei de 339.880 lei contravaloare 310 to fân lucernă.
Obligă pârâta - SRL să plătească reclamantei - SRL prin administrator judiciar suma de 1828,9 lei cheltuieli de judecată (fond).
Menține restul dispozițiilor sentinței civile apelate.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 noiembrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, --- |
Jud.fond:
Red.jud.-
20.12.2009
Tehnored.-gref.
4ex./15.01.2010
Președinte:Revi MogaJudecători:Revi Moga, Nicolae Stanciu
