Spete pretentii comerciale. Decizia 151/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 151
Ședința publică din data de 24 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Nițu Teodor
JUDECĂTOR 2: Stan Aida Liliana
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de reclamanta - SRL, cu sediu procesual ales în P,-, jud. P, împotriva sentinței nr. 48 din data de 3 februarie 2009 pronunțate de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu pârâta - SA, cu sediul în P, str. - -,. 37 F, jud. P și - SRL, cu sediul în B,-, -.8,.29-30, sector 3.
Apelul este timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 1.000 lei, potrivit chitanței nr. -/3.07.2009 lei și timbru judiciar de 5 lei, acestea fiind anulate de către instanță și atașate la dosarul cauzei
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns apelanta-reclamantă - SRL, reprezentată de avocat din cadrul Baroului P și intimata-pârâtă - SRL, reprezentată de avocat din cadrul Baroului B, cu împuternicirea avocațială nr. 6 depusă la fila 46, lipsind intimata-pârâtă - SA.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că prin serviciul registratură intimata-pârâtă - SRL a depus întâmpinare, după care,
Apelanta-reclamantă - SRL, reprezentată de avocat, precizează că deși la termenul anterior s-a adus la cunoștința instanței faptul că - SA este în prezent radiată, în mod greșit această societate a fost menținută în conceptul de citare al cauzei.
Curtea, luând act că nu se formulează alte cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.
Apelanta-reclamantă - SRL, reprezentată de avocat, arată că în mod excesiv judecătorul fondului a extins autoritatea de lucru judecat și asupra altor aspecte, nu numai în ceea ce privește dispozitivul deciziei nr. 794/12.11.2004 a Curții de APEL PLOIEȘTI.
-se situația de fapt, se arată că acțiunile invocate au fost diferite, cu părți diferite, astfel că nu s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat culpa - SRL și nici neprimirea excepției de neexecutare a contractului.
Judecătorul fondului trebuia să analizeze fiecare excepție invocată, fără să aprecieze că a operat autoritatea de lucru judecat asupra acestor aspecte.
Astfel, cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a - SRL în susținerea cererii reconvenționale, obiect al rejudecării în cauza de față, în mod greșit această excepție a fost respinsă. Pretențiile sunt izvorâte dintr-un
contract de asociere în participațiune, contract ce a fost desființat. La momentul formulării cererii reconvenționale - SA nu mai era proprietarul spațiului comercial întrucât îl adusese ca aport la patrimoniul - Comerciale SRL. Această din urmă societate a formulat întâmpinare doar față de acțiunea pauliană, nu și față de cererea reconvențională. - Comerciale SRL a fost desființată, spațiul comercial a fost preluat de - SA, societate care a fost, la rândul său, desființată.
Așadar, spațiul comercial nu a intrat niciun moment în patrimoniul - SRL, motiv pentru care nu se poate pretinde nici un fel de procent din folosința vreunei părți din imobil.
Din luna ianuarie 2004 nu s-au mai emis facturi, iar atunci când - SRL a preluat - SA, aceasta nu a preluat nici imobilul și nici creanța.
Cererea reconvențională este neîntemeiată, în mod greșit judecătorul fondului apreciind că ar fi fost soluționată în precedent. Există probe temeinice din care rezultă conduita culpabilă a pârâtei, incidente majore - cum ar fi închiderea nejustificată a spațiului comercial, scăderea vadului comercial etc.
În ceea ce privește excepția de neexecutare a contractului, aceasta este întemeiată, deoarece temeiul pretențiilor l-a reprezentat clauza din art. 3 pct.5, o clauză leonină, nulă absolut, întrucât ea contravine bunelor moravuri și ordinii publice.
Părțile contractului de asociere în participațiune trebuiau să contribuie atât la profit cât și la pierderi, însă prin această clauză - SA s-a exclus de la pierderi.
Judecătorul fondului a refuzat să se pronunțe asupra acestei apărări, nu a analizat excepția de nulitate a clauzei. În condițiile în care din asociere era de repartizat cota 0, clauza este una leonină și nu poate produce efecte.
Se solicită, în principal, admiterea apelului, modificarea sentinței în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale active și respingerea cererii reconvenționale, iar în subsidiar, trimiterea cauzei spre rejudecare de către instanța de fond, apelanta rezervându-și dreptul de a solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.
Intimata-pârâtă - SRL, reprezentată de avocat, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică. Fără cheltuieli de judecată.
Susținerile apelantei sunt neîntemeiate, deoarece instanța de fond nu a depășit cadrul legal, s-a pronunțat pe cererea reconvențională pe baza probelor din dosar, a expertizei care a confirmat prejudiciul. Motivarea unei hotărâri judecătorești face corp comun cu dispozitivul acesteia și are autoritate de lucru judecat. Pretențiile sale decurg dintr-un contract de asociere în folosință. Apelanta ar fi trebuit să plătească 5% din vânzări fără însă a se coborî sub pragul minim de 39 de milioane lei vechi.
În ceea ce privește pretinsa clauză leonină, se arată că practica judiciară a stabilit în mod constant că nu poate fi vorba despre o astfel de clauză atunci când ambele părți participă și la câștiguri și la pierderi. Intimata a participat și la pierderi,
pentru că atunci când au scăzut vânzările a scăzut și suma reprezentând procentul de 5%.
Având cuvântul în replică, avocat arată că - SRL nu poate pretinde că a executat obligații decurgând dintr-un contract în care nu era parte; această societate doar a absorbit pe - SA.
CURTEA
Deliberând asupra apelului de față, reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr.82/2005, reclamanta - SRL în contradictoriu cu pârâtele - SA și - ul Comerciale SRL a solicitat să se revoce transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilului situat în P,--25, (ul Comerciale SRL) ce a operat între pârâte în baza art.6 cap.II din actul constitutiv al ultimei pârâte, act-certificat la data de 19.03.2004 de avocat și obligarea pârâtelor la cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii s-a arătat că prin sentința nr.1063/21.07.2001 pronunțată de Tribunalul Prahova, irevocabilă, pârâta - SA a fost obligată să încheie cu reclamanta prin negociere directă un contract de vânzare-cumpărare cu plata prețului în rate, obiectul constituindu-l spațiul comercial aflat în incinta ului Comerciale SRL P, spațiu deținut în baza contractului de asociere în participațiune nr.14/C/1997. Deși prin hotărârea judecătorească menționată pârâta a fost obligată și la plata de daune cominatorii în cuantum de 50.000.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, începând cu data rămânerii definitive a sentinței și până la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, pârâta, cu rea-credință, a refuzat să-și execute obligațiile.
Pârâta a constituit o nouă societate comercială, respectiv - ul Comerciale SRL, la capitalul căreia a participat și cu un aport în natură, reprezentat chiar de imobilul ul Comerciale SRL, din care face parte și spațiul ce trebuie vândut reclamantei.
Reclamanta a apreciat că pârâta a acționat cu viclenie, în scopul prejudicierii drepturilor sale, transferând efectiv dreptul de proprietate asupra imobilului menționat. Aceasta a considerat că are față de pârâta - SA calitatea de creditor, atât pentru o obligație de a face cât și pentru o obligație de a da, iar pârâta a acționat în scopul fraudării drepturilor sale, cu complicitatea terțului, - ul Comerciale SRL.
Pârâta a formulat întâmpinare invocând în principal excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei întrucât aceasta nu a acceptat prețul activului stabilit în urma raportului de evaluare până la termenul fixat, respectiv februarie 2002 și nici nu a formulat contestația împotriva actelor emise în aplicarea nr.HG 456/1999 și nr.OUG 88/1997. Pe fondul cererii, s-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În conformitate cu dispozițiile art.119 Cod pr. civilă pârâta - SA a formulat cerere reconvențională, solicitând obligarea reclamantei - SRL la plata sumei de 2.788.000.000 lei (ROL) cu titlu de cotă de asociere
aferentă lunilor ianuarie - octombrie 2004, neachitată conform contractului de asociere nr.14/C/08.05.1997 încheiat între părți.
În motivarea cererii pârâta-reclamantă - SA, a arătat că reclamanta - SRL, în schimbul folosinței spațiului comercial în suprafață de 1885 mp. și 286 mp. anexe, trebuia să plătească o cotă de 5% din vânzări dar nu mai puțin de 39.000.000 ROL lunar, sumă ce se indexa semestrial cu rata inflației; întrucât reclamanta a încetat să plătească cota de profit începând cu luna ianuarie 2004 a fost introdusă cerere de reziliere a contractului, cerere admisă prin decizia nr.794/12.11.2004 a Curții de APEL PLOIEȘT I; datorită faptului că prin cererea de reziliere nu s-a solicitat și plata cotei de profit aferentă lunilor ianuarie-octombrie 2004, pârâta-reclamantă a apreciat că este îndreptățită la plata acestei cote.
La rândul său, pârâta - ul Comerciale SRL a formulat întâmpinare, invocând excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei - SRL, întrucât aceasta nu are calitatea de creditor al pârâtei-reclamante - SA, neavând nicio creanță împotriva acesteia și, pe cale de consecință, nici împotriva - ul Comerciale SRL, iar pe fond s-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, nefiind întrunite condițiile art.975 Cod civil.
Prin motivele de susținere depuse la dosarul cauzei, reclamanta a invocat, față de cererea reconvențională a pârâtei-reclamante - SRL, excepția prematurității pentru lipsa procedurii concilierii directe reglementate de art.7201Cod pr. civilă.
Relativ la cererea principală, pârâții au mai invocat excepția inadmisibilității acțiunii și beneficiul de discuțiune.
Prin încheierea de ședință din data de 2.03.2005, instanța a admis excepția prematurității cererii reconvenționale pentru neîndeplinirea procedurii concilierii directe prevăzute de art.720 ind.1 cod procedură civilă și ulterior, prin sentința nr.273 din 11.05.2005 au fost respinse celelalte excepții respectiv lipsa calității procesuale active, inadmisibilitatea acțiunii și beneficiul de discuție, iar pe fondul cauzei, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe s-au formulat cereri de apel atât de către reclamanta - SRL cât și de către pârâta - SA, ce au fost respinse ca nefondate conform deciziei nr.277/22.11.2005 a Curții de APEL PLOIEȘTI.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs reclamanta - SRL și pârâta reclamantă - SA. Prin decizia nr.965/6.03.2007 Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul formulat de reclamanta - SRL și a admis recursul pârâtei reclamante - SA în sensul că a admis apelul acesteia împotriva încheierii din 2 martie 2005 a Tribunalului Prahova și a trimis cauza la instanța de fond pentru soluționarea cererii reconvenționale, reținând, în esență, că atât timp cât acțiunea principală are caracter nepatrimonial și nu se impune concilierea directă conform art.720 ind.1 Cod pr. civilă, nici în ceea ce privește cererea reconvențională nu se impune această procedură, între cele două cereri existând același izvor de drepturi și obligații.
Pe rolul Tribunalului Prahova cauza a fost înregistrată sub nr-.
Pe linia deciziei nr.965/6.03.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, tribunalul a reținut că acțiunea reclamantei - SRL a fost respinsă în mod irevocabil, intrând în putere de lucru judecat, instanța de judecată fiind investită doar cu soluționarea pe fond a cererii reconvenționale formulată de pârâta reclamantă - SA în contradictoriu cu reclamanta pârâtă - SRL și pârâta - Comerciale SRL.
La termenul de judecată din data de 18.06.2007 s-a învederat că pârâta - Comerciale SRL a fuzionat prin absorbție cu - SA, această devenind succesoare în drepturi, iar la termenul 03.09.2007 s-a arătat că pârâta-reclamantă - SA a fuzionat prin absorbție cu - SA operând o transmisiune a calității procesuale, - SA fiind radiată conform încheierii nr.20708/07.08.2007 a judecătorului delegat.
Reclamanta-pârâtă din cererea reconvențională - SRL, a reiterat excepția prematurității formulării cererii reconvenționale, pentru neîndeplinirea procedurii concilierii prealabile și a invocat lipsa calității procesuale active a - SA.
În susținerea acestei excepții, reclamanta-pârâtă a arătat că pretențiile financiare ce formează obiectul cererii reconvenționale sunt derivate din lipsa folosinței unui imobil, dreptul de proprietate asupra acestuia fiind transmis de fosta - SA către fostul - Comerciale SRL, prin aducerea ca aport în natură la capitalul social al ultimei, anterior formulării cererii reconvenționale, astfel încât exercițiul oricărui drept procesual cu un asemenea obiect este inclusiv la îndemâna proprietarului bunului în speță pârâta - SA. S-a mai arătat că din proiectul de fuziune al - SA nu rezultă că aceasta, în calitate de societate absorbantă, ar fi preluat și pretinsa creanță a - SA.
Tot prin întâmpinare reclamanta-pârâtă a invocat excepția de neexecutare a contractului de asociere în participațiune, susținând, în esență, că - SA nu și-a îndeplinit obligațiile asumate, mai mult prin diferite acțiuni a împiedicat o normală desfășurare a activității comerciale a - SRL.
Pe fondul cererii, reclamanta-pârâtă a solicitat cenzurarea pretențiilor formulate pe calea cererii reconvenționale întrucât nici fosta - SA și nici - SA nu i-au remis facturi fiscale, nu au procedat la punerea în întârziere și nici nu s-a solicitat în vreun mod plata sumelor respective.
La termenul de judecată din data de 19.11.2007 instanța a respins excepția prematurității cererii reconvenționale, reținând că prin decizia 965/6.03.2007 a s-a stabilit cu titlu irevocabil că în privința prezentei cererii reconvenționale nu este necesară îndeplinirea procedurii prealabile a concilierii.
La același termen de judecată, reclamanta pârâtă a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.315 al.1 cod procedură civilă, iar prin încheierea din data de 26.11.2007, tribunalul constatând că nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate reglementate de art.29 al.1 din Legea 47/1992 cu referire la excepția invocată, a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale, pentru considerentele reținute prin încheierea de la acea dată.
Prin încheierea de ședință din data de 20.02.2008 în baza art.36 din Legea 85/2006, tribunalul a dispus suspendarea judecății în prezenta cauză, până la
soluționarea irevocabilă a dosarului nr- al Tribunalului Prahova, având ca obiect procedura insolvenței privind pe reclamanta pârâtă - SRL.
La data de 17.09.2008 cauza a fost repusă pe rol, reclamanta pârâtă invocând excepția lipsei calității procesuale active a - SA în susținerea cererii reconvenționale, motivând, printre altele, că potrivit informațiilor ONRC societatea apare ca fiind radiată.
La data de 8.10.2008, aceeași reclamantă pârâtă a invocat și lipsa capacității de exercițiu a pârâtei - SA, cât și a reclamantei pârâte - SA, societatea fiind radiată din evidențele ORC.
Instanța a respins excepția lipsei capacității procesuale a - SA, a admis excepția lipsei capacității procesuale a pârâtei - SA și a unit excepția lipsei calității procesuale active a pârâtei reclamantei - SRL cu fondul cauzei, pentru considerentele reținute la termenele de judecată din data de 8.10.2008 și 29.10.2008.
Prin concluziile orale reclamanta-parată - SRL a invocat existenta unei clauze leoniene în conținutul art.3.5. din contract, și pe cale de consecință nulitatea acestuia.
Prin sentința nr. 48 pronunțată în de data de 3 februarie 2009 Tribunalul Prahovaa respins excepția lipsei calității procesuale active în cererea reconvențională a pârâtei-reclamante - SA, excepția de neexecutare a contractului, ambele invocate de reclamanta-pârâtă - SRL, a admis cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă - SA, continuată de - SA, în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă - SRL,și a obligat reclamanta-pârâtă să plătească pârâtei-reclamante - SA suma de 278.804 lei, cu titlu de valoare actualizată a cotei de asociere aferentă lunilor ianuarie-octombrie 2004 conform contractului de asociere nr.14/C/1997.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că la data de 8.05.1997 între pârâta-reclamantă - SA și reclamanta - SRL, s-a încheiat contractul de asociere în participațiune nr.14/C/1997 pe o durată de 5 ani cu posibilitatea prelungirii.
Potrivit convenției părților, - SA participa în cadrul contractului cu un spațiu comercial în suprafață de 886 mp. sală de vânzare și 286 mp. hol acces și anexe situat în cadrul raionului de mobilă din ul Comerciale SRL P spațiu destinat în exclusivitate activității de desfacere a produselor " ", în schimbul căruia - SRL se obliga să cedeze către - SA 5 % din desfacerea realizată dar nu mai puțin de 39 milioane lei vechi inclusiv TVA lunar, până la data de 5 pentru luna precedentă, cota fixă indexându-se semestrial cu procentul oficial al inflației pe perioada respectivă. Pentru nerespectarea obligațiilor asumate prin contract - SA a solicitat rezilierea contractului de asociere în participațiune.
Prin decizia nr.794/12.11.2004 a Curtii de Apel P rămasă irevocabilă prin decizia nr.3545/9.06.2005 a s-a dispus rezilierea contractului nr.14/C/1997 și evacuarea - SRL din imobilul ce a făcut obiectul contractului. Pentru a pronunța această decizie instanțele au reținut în mod irevocabil că începând cu luna ianuarie 2004 - SRL, nu a mai
asigurat plata redevenței lunare, respectiv procentul de 5 % din desfacerea realizată dar nu mai puțin de 39 milioane lei vechi plus TVA.
Față de deciziile amintite, tribunalul a apreciat că în cauză s-a stabilit cu putere de lucru judecat culpa - SRL, în executarea contractului de asociere în participațiune nr.14/C/1997, constând tocmai în neplata redevenței începând cu luna ianuarie 2004. Așadar, în virtutea obligațiilor asumate reclamanta pârâtă - SRL datorează plata redevenței.
Potrivit raportului de expertiza contabila efectuat în cauza de expert valoarea actualizata a cotei minime de asociere în suma de 39.00.000 rol, conform contractului, în raport de indicele general de inflație al preturilor este de 278.804 lei Ron.
În ceea ce privește excepția de neexecutare a contractului, ca și apărare de fond invocată de către reclamanta pârâtă - SRL, tribunalul a reținut că susținerile acesteia legate de atitudinea pârâtei reclamante SA de împiedicare în normala desfășurare a activității comerciale, sunt lipsite de suport probator.
De altfel, această excepție a fost invocată pentru prima dată de către aceeași parte în dosarul având ca obiect rezilierea contractului de asociere, excepție care de asemenea a fost respinsă implicit prin decizia nr.794 din 12.11.2004 a Curții de APEL PLOIEȘTI rămasă irevocabilă.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale active a - SA, titularul inițial al cererii reconvenționale având ca obiect plata redevenței invocate de reclamanta pârâtă - SRL, din considerentele deciziilor anterior menționate tribunalul a reținut că aceste aspecte au fost implicit tranșate.
Astfel atât timp cât s-a apreciat că - SA justifică legitimare procesuală activă în a promova o cerere având ca obiect rezilierea contractului de asociere nr.14/C/1997 și evacuarea - SRL având în vedere calitatea sa de parte în contractul de asociere, este evident că justifică și dreptul de a pretinde și obține plata despăgubirilor reprezentând prejudiciul cauzat respectiv plata redevenței calculată de la data de 01.04.2004 la data de 31.10.2004, ultima lună anterioară rezilierii contractului.
În această ordine de idei, tribunalul a cenzurat susținerea - SRL în sensul că o eventuală calitate procesuală în a pretinde plata despăgubirilor ar fi revenit fostului - Comerciale, atât timp cât - SA a participat la capitalul social al - Comerciale aducând ca aport în natură întreg imobilul Comerciale
Sub acest aspect, tribunalul a reținut că potrivit înscrisurilor existente la dosarul cauzei rezulta că - SA a participat în calitate de unic asociat la constituirea - Comerciale SRL aportul său constând în vărsăminte în numerar și în natură constituit din ul Comerciale P, participarea la beneficii și pierderi a asociatului unic fiind 100%.
Nu în ultimul rând, tribunalul a apreciat că nici excepția lipsei calității procesuale active a - SA, nu este întemeiată.
Astfel, în cursul derulării procesului prin Hotărârea nr.1 din 25.06.2007 a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor - SA s-a aprobat fuziunea prin absorbție - SA (societate absorbită) cu - SA
(societate absorbantă) și radierea din evidențele ORC a - SA ca urmare a aprobării fuziunii, ceea ce înseamnă că - SA este succesoare în drepturi a - SA în urma transmiterii patrimoniului, justificând astfel calitatea procesuală activă.
În final tribunalul nu a mai analizat susținerile reclamantei parate - SRL referitoarea la existenta unei clauze leonine în conținutul art. 3.5. din contract, întrucât acestea au fost invocate cu ocazia concluziilor orale si dezvoltate pe larg in concluziile scrie, fapt ce a împiedicat parata-reclamanta să formuleze apărări sub aceste aspecte.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, reclamanta - SRL, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținându-se că în cazul în speță instanța fondului nu s-a pronunțat asupra excepțiilor invocate, motivând evaziv prin prisma considerentelor deciziei nr.794/12.11.2004, apreciind că acestea au fost tranșate anterior, fără a expune motivele care au determinat respingerea excepțiilor formulate.
Astfel, se arată că, în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active, instanța a extrapolat puterea lucrului judecat, arătând că "aceste aspecte au fost definitiv tranșate".
În ceea ce privește fondul cauzei se arată că în mod eronat a fost admisă cererea reconvențională, deși aceasta este neîntemeiată, reținând drept argument faptul că izvorul pretențiilor reclamantei este, conform propriilor susțineri, contractul de asociere în participațiune nr.14/C/1997.
În cauză au fost administrate dovezi cu înscrisuri care confirmă afirmațiile referitoare la conduita culpabilă a - SA, în raporturile cu societatea apelantă, care au constat atât în acțiuni, cât și în inacțiuni, menite exclusiv a-i determina să abandoneze spațiul comercial ce a făcut obiectul contractului.
Se apreciază de asemenea că instanța nu a ținut seama de cuprinsul contractului de asociere, în care sunt stipulate obligațiile fiecărei părți, în mod greșit judecătorul fondului considerând că nu se impune analizarea susținerilor referitoare la existența unei clauze leoniene în contractul izvor al pretențiilor - SA, deoarece nulitatea putea fi invocată și în apărare, pe cale de excepție.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței apelate, Curtea constată că apelul declarat în cauză este fondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Prin excepție, instanța de apel poate desființa hotărârea atacată și trimite cauza spre rejudecare primei instanțe în situațiile limitativ prevăzute de art.297 Cod procedură civilă, prevedere legală, care, prin modul în care este redactată, are un caracter imperativ ce privește și impune ordinea firească a procesului.
Caracterul imperativ al prevederilor legale menționate se întemeiază pe necesitatea asigurării celor două grade de jurisdicție, și apărarea interesului părților.
În cazul în speță, instanța de fond prin soluția pronunțată a respins excepția lipsei calității procesuale active și excepția de neexecutare a contractului practic fără a le motiva, arătând că aceasta se impune dat fiind considerentele deciziilor anterior menționate, aceste aspecte fiind implicit tranșate.
O astfel de motivare nu este de natură a răspunde excepțiilor invocate și a proceda la soluționarea fondului cauzei, în condițiile în care cele două acțiuni
principala, respectiv reconvențională, au capete de cerere diferite, temeiuri de drept diferite, cauzele fiind soluționate separat, prima dintre soluții rămânând anterior irevocabilă, fiind în puterea lucrului judecat, însă aceasta nu are consecința nepronunțării asupra excepțiilor în cererea reconvențională.
În această situație, dat fiind că ne aflăm în fața unei nepronunțări asupra excepțiilor invocate, cu influență asupra fondului cauzei, Curtea urmează să dea eficiență dispozițiilor art.297 Cod procedură civilă, să desființeze în tot sentința și să trimită cauza spre rejudecare la instanța de fond.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamanta - SRL, cu sediu procesual ales în P,-, jud. P, împotriva sentinței nr. 48 din data de 3 februarie 2009 pronunțate de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu pârâta - SA, cu sediul în P, str. - -,. 37 F, jud. P și - SRL, cu sediul în B,-, -.8,.29-30, sector 3.
Desființează în tot sentința și trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 noiembrie 2009.
Președinte Judecător
- - - - -
fiind în concediu de odihnă
prezenta se semnează de către
Președintele instanței
Grefier
- -
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Red. / - 6 ex./5.01.2010
Dosar fond -- Tribunalul Prahova
Jud. fond -
Președinte:Nițu TeodorJudecători:Nițu Teodor, Stan Aida Liliana
