Spete pretentii comerciale. Decizia 1599/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 2229/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 1599
Ședința publică de la 19 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Adriana Teodora Bucur
JUDECĂTOR 2: Carmen Mihaela Negulescu
JUDECĂTOR - -
GREFIER
******************
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta reclamantă AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI -AVAS împotriva sentinței comerciale nr.11058/23.10.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât .
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probatorii de administrat Curtea apreciază îndeplinite dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă, reține cauza în pronunțare, văzând și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, a reținut și constatat că:
Prin sentința comercială nr. 11058 din 23.10.2008, Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B în contradictoriu cu pârâtul, în favoarea Judecătoriei Sectorului 1
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că potrivit dispozițiilor articolului 2 punctul 1 litera a Cod procedură civilă tribunalul judecă în primă instanță "procesele și cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de peste 100.000 lei".
Întrucât în speță obiectul cererii reprezintă pretenții sub 100.000 lei, tribunalul apreciază că se aplică regula generală prevăzută la articolul 1 Cod procedură civilă în ceea ce privește competența materială, respectiv competența aparține judecătoriei.
Tribunalul a apreciat că în speță nu sunt aplicabile prevederile articolului 40 din Legea nr.137/2002, întrucât dispozițiile legale în materie de competență sunt de imediată aplicare, iar prevederile legale menționate au fost abrogate prin dispozițiile articolului 72010Cod procedură civilă în redactarea dată prin articolul I punctul 82 din Legea nr.219/2005 conform cărora "litigiile privind desfășurarea activității în scopul privatizăriiprecum și litigiile privind drepturile și obligațiile contractuale în cadrul acestei activități se soluționează de către "instanțele care au competența de judecată a proceselor și cererilor în materie comercială, potrivit dispozițiilor prezentului cod și procedura prevăzută de aceste dispoziții".
În raport de considerentele menționate și de faptul că prin contractul BT nr.55/1999 părțile au stabilit că locul executării contractului este sediul vânzătorului (clauza 14.9), în temeiul dispozițiilor articolului 1.2 punctul 1 litera a, 10 punctul 4, 158 și 159 punctul 2 Cod procedură civilă, tribunalul a declinat competența în favoarea Judecătoriei Sectorului 1
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI
În esență, recurenta apreciază că, față de prevederea legală specială din articolul 40 din Legea nr. 137/2002, față de principiul aplicării legii civile speciale cu prioritate față de legea civilă generală, instanța de fond în mod nelegal s-a dezinvestit prin hotărârea de declinare a competenței.
Arată recurenta și că situațiile avute în vedere de Înalta Curte de Casație și Justiție la pronunțarea Deciziei nr. 32/9.06.2008 sunt cele reglementate de norma generală, respectiv de codul d e procedură civilă și nu situațiile care derogă de la norma generală, în speță cele prevăzute de Legea nr.137/2002.
Intimatul a invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolului 40 din Legea nr. 137/2002 (fila 20 dosar recurs) și a articolului 2(1) Cod procedură civilă, iar în urma sesizării Curții Constituționale aceasta s-a pronunțat prin Decizia nr. 1107/8.09.2009 în sensul că a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 2 punctul 1 litera a Cod procedură civilă și ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 40 din Legea nr.137/2002.
Examinând recursul în raport de actele, lucrările cauzei și dispozițiile legale în materie, Curtea a constatat că este întemeiat, pentru considerentele ce vor fi arătate.
că în litigiul de față este aplicabilă dispoziția prevăzută de articolul 40(1) din Legea nr.137/2002, iar nu dispozițiile codului d e procedură civilă, prin prisma regulii instituită de principiul specialia generalibus derogant.
Curtea reține că în conformitate cu dispozițiile articolului 72010Cod procedură civilă, litigiile privind drepturile și obligațiile contractate în cadrul activității de privatizare se soluționează de către instanțele care au competența de judecată a proceselor și cererilor în materie comercială, potrivit dispozițiilor codului d e procedură civilă, numai că în aceeași materie competența a fost tranșată prin lege specială. Astfel, articolul 40(1) din Legea nr.137/2002 prevede că cererile prin care se atacă o operațiune sau act prevăzut de prezenta lege, de OUG nr.88/1997 aprobată prin Legeanr.44/1998 cu modificările ulterioare,precum și de celelalte legi speciale din domeniul privatizării ori se valorifică un drept conferit de acestea(în speță valorificându-se un drept conferit de OG nr.25/2002 privind unele măsuri de urmărire a executării obligațiilor asumate prin contractele de privatizare a societăților comerciale sunt de competența secțiilor comerciale ale tribunalelor.
În atare situație, dispozițiile legii nr.137/2002 trebuie considerate lex specialia și aplicate cu pripritate conform principiului general de drept specialia generalibu derogant.
Pentru același motiv nu poate fi acceptat considerentul instanței de fond, în sensul că nu sunt aplicabile prevederile articolului 40 din Legea nr.137/2002 întrucât au fost abrogate prin dispozițiile articolului 72010Cod procedură civilă în redactarea dată prin articolul I punctul 82 din Legea nr.219/2005.
Fiind derogatorie de la norma generală, rezultă că norma specială se aplică ori de câte ori ne găsim în fața unui caz care intră sub incidența dispozițiilor acesteia și prin urmare, norma specială se aplică prioritar față de norma generală, chiar și atunci când norma specială este mai veghe decât norma generală.
Pe cale de consecință, trebuie admis că o normă specială nu poate fi modificată sau abrogată decât expres de o normă generală ulterioară, concluzie ce rezultă și din regula exprimată prin adagiul generalia specalibus non derogant.
Numai pentru aspectele pe care nu le reglementează norma specială se completează cu norma generală (articolul 721 Cod procedură civilă).
Pentru aceste motive, apreciind că instanța de fond a făcut o greșită interpretare a dispozițiilor legale în materie atunci când a admis excepția de necompetență materială a tribunalului, Curtea va admite recursul și constatând că s-a soluționat cauza fără a se intra în cercetarea fondului, conform articolului 312 alineat 5 Cod procedură civilă coroborat cu articolul 304 punctul 9 Cod procedură civilă, va proceda la modificarea în tot a hotărârii atacate și va trimite cauza aceluiași tribunal pentru continuarea judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta reclamantă AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI -AVAS împotriva sentinței comerciale nr.11058/23.10.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât .
Modifică în tot hotărârea atacată în sensul că respinge excepția de necompetență materială a Tribunalului București și trimite cauza pentru continuarea judecății aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
- -
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
2 ex.
23.11.2009
Tribunalul București - Secția a VI a Comercială
Judecător fond:
Președinte:Adriana Teodora BucurJudecători:Adriana Teodora Bucur, Carmen Mihaela Negulescu
