Spete pretentii comerciale. Decizia 1790/2009. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr- - pretenții -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 1790
Ședința publică din 29 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Grosu Cristinel
JUDECĂTOR 2: Rață Gabriela
JUDECĂTOR 3: Hîncu Cezar
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de chematul în garanție Municipiul S - prin primar, cu sediul în S,-, jud. S, împotriva sentinței nr. 1285 din 25 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
La apelul nominal a răspuns avocat G pentru pârâta intimată Asociația de proprietari nr. 48 S și consilier juridic pentru reclamanta intimată - SRL S, lipsă fiind recurenta.
Procedura este completă.
S- făcut referatul cauzei, după care, instanța constatând recursul în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri.
Avocat G pentru pârâta intimată a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că în mod corect instanța de fond admis cererea de chemare în garanție.
Consilier juridic pentru reclamanta intimată a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată la data de 04.12.2007 pe rolul Judecătoriei Suceava sub nr- reclamanta - SRL Sac hemat în judecată pe pârâta Asociația de Proprietari nr.48 S, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța, pârâta să fie obligată la plata sumei de 7384,69 lei reprezentând contravaloarea activității de prestări servicii de salubrizare, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru de 526 lei și timbru judiciar de 3 lei.
În motivare, reclamanta a arătat că între părți s-a încheiat contractul de prestări servicii de salubrizare cu nr. 164/543 din 09.12.1994 în baza căruia a prestat către pârâtă servicii de salubrizare privind precolectarea, selectarea, colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor solide. Pentru perioada 01.01-18.04.2007, pârâta nu a mai achitat contravaloarea facturii nr.10707 din 17.09.2007 în sumă de 7384,69 lei, deși operatorul desfășurat activitatea potrivit obligațiilor asumate prin contract iar pârâta a semnat centralizatoarele de programe de colectare și transport pentru întreaga perioadă.
În dovedirea susținerilor sale pârâta a depus la dosar înscrisuri.
Pârâta a depus la dosar întâmpinare și cerere de chemare în garanție a Primăriei municipiului
În drept pârâta a invocat dispozițiile art.60 și urm. Cod proc.civilă.
Chemata în garanție Primăria municipiului Saf ormulat întâmpinare prin care invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a sa.
La termenul de judecată din data de 20.02.2008 instanța, din oficiu a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Suceava.
Prin sentința civilă nr. 1100 din 27.02.2008, s-a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Suceava și s-a declinat competența de soluționare în favoarea Tribunalului Suceava - secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.
Împotriva sentinței de mai sus a declarat recurs chemata în garanție Primăria municipiului S, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia nr.96 din data de 08.04.2008, Tribunalul Suceavaa respins recursul declarat de chemata în garanție Primăria municipiului S, ca nefondat, cauza rămânând pe rolul Tribunalului Suceava pentru a fi soluționat fondul.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, sub nr-.
Prin sentința nr. 2036 din 5.08.2008 Tribunalul Suceava -Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal pronunțată în dosarul nr-, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a chematei în garanție Primăria Municipiului S.
Pe fondul cauzei, s-a respins acțiunea față de Primăria municipiului S, ca fiind formulată împotriva unei părți lipsite de calitate procesuală pasivă și s-a admis acțiunea formulată de reclamanta - SRL în contradictoriu cu pârâta Asociația de Proprietari nr.48
Împotriva sentinței nr. 2036 din 5.08.2008, Tribunalul Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâta Asociația de Proprietari nr.48, dosarul fiind înregistrat la Curtea de Apel Suceava sub nr-.
În motivarea acestuia s-a criticat greșita admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive. Ca și consecință a acestei admiteri, a fost obligată pârâta, deși sumele de bani destinate salubrizării, în perioada încriminată, au fost colectate de către Municipiul
Prin decizia nr. 1651 din 04 decembrie 2008 pronunțată în dosarul nr-, Curtea de Apel Suceava -Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, admis recursul declarat de pârâta Asociația de proprietari nr.48 S, a casat sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare Judecătoriei Suceava.
La data de 14.01.2009, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava sub nr-.
La termenul de judecată din data de 03.02.2009, reprezentantul reclamantei - SRL a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Suceava.
Prin sentința nr.1089 din 10 martie 2009, Judecătoria Suceavaa admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava -Secția comercială, contencios administrativ și fiscal, reținând că din eroare Curtea de Apel Suceavaa trimis cauza spre soluționare Judecătoriei Suceava în loc să o trimită Tribunalului Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului Suceava sub nr- din 15.05.2009.
Prin sentința nr. 1285 din 25 iunie 2009, Tribunalul Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamanta - SRL S, în contradictoriu cu pârâta Asociația de Proprietari nr.48 S, chemat în garanție fiind Municipiul S-prin primar și a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 7384,69 lei, reprezentând contravaloare servicii și suma de 529 lei cheltuieli de judecată.
Totodată a fost admisă cererea de chemare în garanție a Municipiului S-prin primar și a fost obligat chematul în garanție Municipiul S-prin primar să vireze sumele de mai sus către pârâtă precum și să plătească pârâtei și suma de 531 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele::
În temeiul contractului de prestări servicii de salubrizare pentru asociații de proprietari și utilizatori casnici nr. 164/543 din 09.12.2004 (filele 18-21 dosar fond), reclamanta Saa sigurat pârâtei Asociația de Proprietari nr.48, prestarea serviciilor de salubrizare privind precolectarea, colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor solide, cu excepția deșeurilor toxice, periculoase și a celor cu regim special.
După cum rezultă din centralizatoarele programelor de colectare și transport de la filele 9-17 dosar fond, care au fost însușite prin semnătură de reprezentantul pârâtei, în perioada ianuarie - aprilie 2007 reclamanta și-a îndeplinit obligația de prestare a serviciilor de salubrizare, asumată prin contract.
Pârâta a refuzat însă executarea obligației corelative, prevăzute de art. 8 pct. 13 din contract, de plată a contravalorii facturii pentru serviciile de care a beneficiat, în termen de 30 de zile de la data emiterii facturii.
Astfel, factura nr.10707 din 17.09.2007 ( fila 8 dosar nr-) emisă de către reclamantă cu privire la suma de 7384,69 lei reprezentând contravaloarea serviciilor prestate în baza contractului în perioada ianuarie 2007 - aprilie 2007, fost refuzată la plată, fiind restituită cu adresa nr.39din 17 septembrie 2007, cu motivarea că, începând cu data de 01.01.2007 s-a instituit taxa de salubrizare, iar contravaloarea serviciilor de salubrizare a fost încasată de Primăria municipiului
Cum art. 969 cod civil consacră principiul forței obligatorii contractului în raporturile dintre părți, instanța apreciază că pretențiile deduse judecății de către reclamantă sunt întemeiate, pârâta nefăcând dovada existenței unui caz fortuit, a forței majore sau a culpei creditoarei, care să justifice neexecutarea obligației izvorâte din contract.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție, instanța de fond a constatat că prin hotărârea Consiliului Local nr. 290 din 30.10.2006 a fost aprobată taxa de salubrizare în municipiul S, ce a intrat în vigoare de la 01.01.2007, conform art. 17 din anexa nr. 1 acestei hotărâri. Această taxă a fost încasată la bugetul local în perioada ianuarie-aprilie 2007, susținerea pârâtei în sensul că a plătit această taxă nefiind infirmată de către chematul în garanție.
În accepțiunea art. 2 pct. 55 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, prin taxă se înțelege suma plătită de o persoană fizică sau juridică, de regulă, pentru serviciile prestate acesteia de către un operator economic, o instituție publică ori un serviciu public;
Potrivit art. 1 alin. 2 din anexa nr. 1 la Hotărârea Consiliului local al municipiului S nr. 290/2006, taxa de salubrizare se stabilește pentru funcționarea serviciului public de salubritate.
Or, în speță pârâta a plătit taxa de salubrizare în condițiile în care serviciul public de salubritate nu a funcționat, gestiunea serviciului public de salubrizare menajeră a Municipiului S fiind predată concesionarei Grup abia la data de 18 aprilie 2007, conform procesului verbal de la fila 36 dosar fond. Până la acea dată, serviciile de salubrizare pentru pârâtă au fost prestate de către societatea reclamată, după cum rezultă cu certitudine din probele administrate în cauză.
Întrucât chematul în garanție a perceput o taxă fără a presta serviciul echivalent, instanța a apreciat că aceasta nu era datorată.
Împotriva sentinței a declarat recurs Municipiul S - prin primar, arătând în esență că raportul juridic supus judecății este unul de natură contractuală și privește doar pe reclamantă și pârâtă, iar prin stabilirea de obligații în sarcina chematului în garanție se înfrânge principiul forței obligatorii a contractului.
Susține recurentul că reclamanta nu a indicat temeiul de drept al pretențiilor sale, că nu a prezentat modalitatea de calcul a sumei pretinse și că simpla hotărâre a Consiliului local nu constituie un instrument de plată prin intermediul căruia municipalitatea să fie obligată la plata contravalorii serviciilor prestate între doi terți.
A mai arătat recurenta că în mod greșit tribunalul a reținut în cuprinsul motivării că asociația de proprietari ar fi achitat taxa de salubrizare, neexistând nici dovadă în acest sens.
Recursul care, în drept, se încadrează conform art. 304 pct.5, 9 Cod procedură civilă este nefondat.
Într-adevăr raportul juridic dintre reclamantă și pârât este un raport contractual, conform contractului nr. 164/543/9.12.2004 (filele 18 - 21 fond) și este de necontestat că această convenție produce efecte și este obligatorie doar pentru părțile semnatare.
Conform acestui contract reclamanta a efectuat servicii de salubrizare, pârâtei revenindu-i obligația de a achita acest serviciu, inclusiv pentru perioada ianuarie 2007 - aprilie 2007, în sumă de 7384,69 lei.
În acest raport contractual s-a interpus însă actul de autoritate al chematului în garanție care, în baza hotărârii Consiliului Local nr. 290/30.10.2006, a încasat taxa de salubrizare de la persoanele fizice membre ale asociației de proprietari pârâte, deși în perioada de referință serviciul de salubrizare a fost prestat de reclamantă, fiind concesionat unui alt prestator din data de 18.07.2007.
În această manieră a luat naștere un raport juridic complex în care reclamanta " " SRL are calitatea de creditor, față de pârâta debitoare Asociația de Proprietari nr. 48, în baza contractului de prestări servicii, iar pârâta are la rândul său calitatea de creditor față de chematul în garanție Municipiul S, prin primar, acesta din urmă îmbogățindu-se fără justă cauză prin încasarea directă de la persoanele fizice a taxei de salubrizare, în detrimentul pârâtei.
Criticile recurentului privind cuantumul sau modalitatea de calcul a sumei pretinse sunt nefondate, atâta timp cât recurenta nu a prezentat instanței o modalitate proprie de calcul a sumei care să contrazică pretențiile reclamantei.
Cu privire la motivul de recurs privind inexistenței dovezii de achitare a taxei de salubrizare către municipalitate, înscrisurile nu pot fi puse în sarcina părții potrivnice, câtă vreme recurenta este cea care le-a încasat, în conformitate cu Hotărârea Consiliului Local S nr. 290/30.10.2006, fiind de altfel de notorietate că începând cu anul 2007, plățile au fost efectuate la această instituție.
Având în vedere acestea,Curtea, în baza art. 312 Cod pr. civilă, respinge recursul, ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de chematul în garanție Municipiul S - prin primar, cu sediul în S,-, jud. S, împotriva sentinței nr. 1285 din 25 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29 octombrie 2009
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud.
Tehnored.
Ex. 2/25.11.2009
Președinte:Grosu CristinelJudecători:Grosu Cristinel, Rață Gabriela, Hîncu Cezar