Spete pretentii comerciale. Decizia 183/2008. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A V-A COMERCIALĂ

Dosar nr- (Număr intern 314/2008)

DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 183

Ședința publică de la 22 aprilie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Mirela Polițeanu

JUDECĂTOR 2: Tatiana Gabriela Năstase

Grefier ---

*****************

Pe rol soluționarea cauzei comerciale de față având ca obiect apelul formulat de reclamanta - & ROMANIA SA B în contradictoriu cu intimata pârâtă - - SA B, împotriva Sentinței comerciale nr.15358/19.12.2007 pronunțată de Secția a VI-a Comercială a Tribunalului București în dosarul nr- (Număr intern 5647/2006).

Dezbaterile în apel au avut loc în cadrul ședinței din 15.04.2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată - ce face parte integrantă din prezenta -, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 22.04.2008, când a decis următoarele:

CURTEA,

Deliberând asupra cauzei comerciale de față;

Prin sentința comercială nr.15358/19.12.2007 pronunțată de Secția a VI-a Comercială a Tribunalului București în dosarul nr- (Număr intern 5647/2006) a fost respinsă ca neîntemeiată cererea precizată formulată de reclamanta - & ROMANIA SA în contradictoriu cu pârâta - - SA.

Pentru a pronunța această soluție tribunalul a reținut următoarele:

La data de 30.06.2005 între reclamantă in calitate de vânzător și pârâtă in calitate de cumpărător s-a încheiat contractul nr.DG--003/30.06.2005 de vânzare-cumpărare a gazelor naturale, obiectul contractului constituindu-l vânzarea-cumpărarea fermă a unor cantități determinate de gaze naturale, la prețul convenit, la punctul de predare/preluare comercială.

Contractul s-a încheiat conform art.4 pe perioada 1 iulie 2005 - 30 iunie 2006. Conform art.7 din contract, cumpărătorul plătește

vânzătorului contravaloarea gazelor naturale contractate la prețul prevăzut în contract conform anexei nr.2. Conform alin.2 dacă între cantitatea de gaze naturale contractată și cea efectiv furnizată apar diferențe se procedează la regularizarea cantităților de gaze naturale și a contravalorii acestora.

În conformitate cu dispozițiile art.17 rezilierea contractului de vânzare-cumpărare din inițiativa cumpărătorului operează în condițiile notificării prealabile a vânzătorului cu cel puțin 45 zile calendaristice înainte. Pârâta a notificat reclamantei rezilierea contractului la data de 10.01.2006, ceea ce înseamnă că la data de 24.02.2006 contractul părților a încetat.

Așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, reclamanta a facturat în avans la data de 1.02.2006 contravaloarea a 50% din cantitatea de gaze naturale contractate pentru luna februarie (a facturii -/2006) contravaloarea acestora fiind achitată de către pârâtă.

Reiese din conținutul adresei nr.19055/2006 emanată de la - Sud SA și din cele reținute de expertul tehnic în raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză că pârâtei i-a fost livrată in luna februarie 2006 cantitatea de 1.274.299 mc, cantitate ce corespunde și procesului-verbal de predare-primire gaze nr.55/2006.

Tribunalul a reținut că factura menționată (pagina 18 dosar) a fost emisă conform art.7 din contract și că se referă la contravaloarea cantității de 2.400.000 mc gaze naturale in amestec, contractate pentru luna februarie 2006 din care a fost scăzut avansul pentru luna februarie achitat conform facturii fiscale -/2006.

Cantitatea de gaze naturale in amestec consumată efectiv de pârâtă nu este cea menționată în această factură, ci cantitatea de 1.274.299 mc care a fost livrată de reclamantă.

În această situație, sunt incidente dispozițiile art.7 alin.2 coroborate cu art.8 alin.7 din contract.

Având în vedere că factura ce face obiectul litigiului menționează o cantitate de gaze naturale mai mare decât cea livrată pârâtei în realitate, în mod justificat pârâta a refuzat plata și a solicitat reclamantei emiterea unei facturi pentru cantitatea efectiv livrată conform art.7 din contract referitoare la regularizarea cantităților de gaze și a contravalorii acestora.

În urma notificării făcută de pârâtă in conformitate cu dispozițiile contractuale la data de 24.02.2006 contractul a încetat, în urma rezilierii, astfel că deveneau incidente dispozițiile art.26 din contract care prevăd că la încetarea sau rezilierea contractului, cumpărătorul și vânzătorul vor conveni cu privire la cesionarea drepturilor și obligațiilor ce decurg din rezervarea de capacitate de transport gaze naturale prin

prin cesionarea parțială a contractului de transport gaze naturale către noul furnizor selectat de cumpărător sau cesionarea parțială a contractului de transport gaze naturale către cumpărător, lucru care în realitate nu a avut loc. Factura fiscală nr.- a fost, în mod evident emisă prin ignorarea dispozițiilor contractuale amintite, la fel ca și factura nr.-/2006.

În speță sunt aplicabile dispozițiile contractuale cu privire la regularizare, dispozițiile art.7 alin.4 din contract vizând excepția de la efectele regularizării. Aceste dispoziții nu-i sunt aplicabile cumpărătorului care a preluat gazele naturale ce i-au fost livrate, astfel că în conformitate cu art.8 alin.7 din contract reclamanta avea obligația să emită o factură de regularizare pe care să o transmită pârâtei, o astfel de factură nefiind însă emisă.

În aceste condiții, conform dispozițiilor art.977, 982 și 984 Cod civil, tribunalul a constatat că reclamanta nu este îndreptățită să solicite pârâtei să achite contravaloarea facturii fiscale nr.-/2006. Reclamanta nu a interpretat, nu a aplicat și nu a respectat clauzele contractuale, solicitând plata contravalorii unei cantități de gaze naturale mai mare decât cea efectiv livrată, ignorând dispozițiile ce reglementează efectele rezilierii și pe cele privind regularizarea cantității de gaze și a contravalorii acestora. Doar prin emiterea unei facturi de regularizare de către reclamantă in conformitate cu clauzele contractuale care să fie comunicată pârâtei conform art.8 alin.7 pot fi reglementate raporturile obligaționale finale dintre părțile contractante.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta criticând-o sub următoarele aspecte:

Conform contractului încheiat între părți pârâta avea obligația de a achita contravaloarea gazelor care îi erau livrate conform graficului de livrări din anexa 3 la contract.

Deși la 10 ianuarie 2006 intimata pârâtă a solicitat rezilierea contractului, potrivit prevederilor articolului 17, aceasta este posibilă numai în baza unei notificări scrise prealabile formulată cu minim 45 zile calendaristice înainte de data la care se dorea rezilierea contractului.

Factura nr.- din 28.02.2006 în valoare de 1.028.431,32 RON a fost emisă în conformitate cu dispozițiile contractului și acoperă perioada de facturare 10.01.2006 - 24.02.2006, iar refuzul de plată al pârâtei este nejustificat și nu are nici un temei legal.

Prin dispozițiile articolului 7 din contract sunt reglementate situațiile în care este admisă regularizarea, astfel că nu există nici un fel de dubiu cu privire la faptul că în cauză regularizarea nu poate opera.

În opinia apelantei nu are importanță faptul dacă respectiva cantitate de gaze naturale a fost consumată sau nu de către cumpărătoarea pârâtă întrucât dispozițiile contractuale se referă la cantitatea de gaze

contractată.

În cauză intimata a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului ca nefondat.

Problema de drept asupra căreia urmează a se pronunța instanța este aceea a interpretării contractului încheiat între părți.

Astfel, potrivit dispozițiilor articolului 7 alin.4 din contractul încheiat între părți: "Cumpărătorul este obligat să plătească contravaloarea gazelor naturale contractate într-o lună calendaristică, chiar dacă ar apărea diferențe între cantitatea de gaze naturale contractate și cea efectiv furnizată cu excepția acelor situații în care este admisă regularizarea."

De asemenea în contract este stipulat faptul că diferențele care apar între cantitatea de gaze naturale furnizate și cea efectiv furnizate nu se regularizează în situația în care cumpărătorul nu preia gazele naturale, caz în care cumpărătorul este obligat la plata cantității contractate conform graficului de livrări.

În speță, gazele livrate au fost preluate și ca atare se impunea regularizarea în condițiile stabilite de contract.

Astfel era necesar ca apelanta reclamantă să emită o factură de regularizare, ceea ce nu s-a întâmplat.

Având în vedere expertiza efectuată la fondul cauzei precum și contractul încheiat între părți în mod corect a reținut tribunalul că reclamanta apelantă nu este îndreptățită să solicite achitarea contravalorii facturii nr.-/2006.

Raporturile dintre părțile contractante este corect a fi reglementate în conformitate cu dispozițiile articolului 8 alin.7 din contract prin emiterea unei facturi de regularizare de către apelanta reclamantă.

Față de aceste considerente, Curtea apreciază criticile aduse sentinței ca neîntemeiate și pe cale de consecință, potrivit dispozițiile articolului 296 Cod procedură civilă, apelul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul formulat de reclamanta - & ROMANIA SA, cu sediul în B,- A, sector 1 și sediul ales la Cabinet Avocat #. -, -I,.F,.1,.4, sector 4, în contradictoriu cu intimata pârâtă - - SA, cu sediul în B, sector 6,- A, împotriva Sentinței comerciale nr.15358/19.12.2007 pronunțată de Secția a VI-a Comercială a Tribunalului

B în dosarul nr- (Număr intern 5647/2006).

Definitivă. Cu recurs.

Pronunțată în ședința publică de la 22 aprilie 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- - -

Grefier,

---

Red. Jud. MP

: /5 ex.

Com.3 ex./

Președinte:Mirela Polițeanu
Judecători:Mirela Polițeanu, Tatiana Gabriela Năstase

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete pretentii comerciale. Decizia 183/2008. Curtea de Apel Bucuresti