Spete pretentii comerciale. Decizia 198/2008. Curtea de Apel Craiova

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA COMERCIALĂ

DECIZIA NR. 198

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE -IE 2008

PREȘEDINTE: Carmen Mladen

JUDECĂTOR 2: Lotus Gherghină

GREFIER: - -

Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamanta - - B împotriva sentinței nr.183 din 28 martie 2008, pronunțate de Tribunalul O l t-Secția Comercială și de contencios Administrativ în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă - -

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanta reclamantă - - B, prin avocat și intimata pârâtă - - B reprezentată de consilier juridic R -.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, constatându-se dosarul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul asupra apelului.

Avocat, pentru apelanta reclamantă, solicită admiterea apelului conform motivelor scrise, desființarea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare, cu cheltuieli de judecată.

Consideră că în mod greșit instanța de fond a respins ca prescrisă acțiunea considerând că dreptul la acțiune nu s-a născut la data încheierii contractului de închiriere adică 31.12.2001, ci la 08.02.2005 din momentul în care intimata pârâtă a refuzat accesul reclamantei la bunurile sale.

De asemenea, a mai invocat că, deși intimata pârâtă a invocat excepția lipsei procedurii prealabile prevăzute de art. 7201Cod procedură civilă, instanța de fond nu s-a pronunțat asupra acestei excepții.

Consilier juridic R -, pentru intimata pârâtă, solicită respingerea apelului și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată.

CURTEA:

Asupra apelului de față:

Prin sentința nr. 183 din 28.03.2008 pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială în dosarul nr- s-a admis excepția prescripției invocată de pârâta - - și s-a respins acțiunea reclamantei ca prescrisă.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:

Dispozițiile art. 1 alin.(1) din Decretul nr.167/1958 prevăd că: "Dreptul la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege", cu alte cuvinte, nevalorificarea lui de către titularul dreptului încălcat, duce pentru acesta la pierderea posibilității obținerii concursului organelor de justiție pentru valorificarea lui.

Astfel, reclamantul a pretins prin cerere că pârâtul ar trebui să-i restituie a serie de bunuri materiale, menționate ca fiind cele din notificarea nr. 39 din 08.02.2005, care, în anexa la fila 33 și 34 dosar sunt înscrise sub 56 de poziții, în timp ce, cu adresa nr.22 din data de 29.02.2008 le nominalizează pentru instanță ca fiind înscrise sub 5 poziții, la valoarea de 59.800 lei, prejudiciul fiind estimat la valoarea de 250.000 lei.

Între părți a fost încheiat contractul nr.020-02T/2000 pentru închirierea suprafeței de 1079 mp, pe perioada 01.01.2000 - 31.12.2000, cu o chirie de 500 lei/mp/lună fără TVA, pe această suprafață fiind amplasate birouri în suprafață de 2040 mp, atelier strungărie -magazii și teren de depozitare 3117 mp, ateliere 2454 mp și magazii și spații de parcare utilaje de 3068 mp, potrivit procesului verbal nr.181 din 25 februarie 2000 încheiat de reprezentanții părților.

Reclamanta nu face dovada cu acte, semnate de pârâtă, sau, acte proprii confirmate de acesta că ar fi introdus în incinta pârâtei materii prime, materiale și utilaje de lucru pentru realizarea contractelor sale cu terțe persoane, și, nici registrul de poartă privind introducerea acestora în unitate și nici pentru ieșirea lor.

Prin actul adițional nr.1/2001 din data de 27.07.2001 părțile au convenit să prelungească valabilitatea lui până la data de 31.12.2001, dată la care raporturile comerciale dintre părți au încetat.

De la această dată începe curgerea termenului de prescripție în care reclamanta putea promova acțiunea privind restituirea pretinselor bunuri ce fac obiectul litigiului, și cum, acesta nu a promovat o acțiune în termenul de 3 ani prevăzut de lege, până la 31.12.2004, tribunalul constată împlinirea termenului de prescripție.

Tribunalul a mai constatat că la 09.06.2005, după împlinirea termenului de prescripție prevăzut de lege, reclamanta a obținut încheierea nr.2317/2005 privind inventarierea bunurilor înscrise în cuprinsul ei, însă, reclamanta nu face dovada că a fost pusă în executare, la aceea dată, ci doar la 08.03.2007, fără efecte, deoarece, nu au fost identificate bunurile pretinse de reclamantă, act care, fiind făcut după împlinirea termenului de prescripție nu poate fi considerat că a dus la întreruperea cursului ei.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, reclamanta - - B, criticând-o ca netemeinică și nelegală.

În motivarea recursului s-a arătat că, deși intimata a invocat excepția lipsei procedurii prealabile prevăzute de art. 7201Cod procedură civilă, instanța de fond nu s-a pronunțat asupra acestei excepții.

S-a mai arătat că în mod greșit prima instanță a soluționat cauza reținând prescripția dreptului la acțiune fără a lua în considerare faptul că termenul de prescripție extinctivă începe să curgă de la data de 08.02.2005 când în mod explicit s-a refuzat de către pârâtă accesul la bunuri, dată de la care se naște și dreptul la acțiune și că în aceste condiții acțiunea a fost formulată în cadrul termenului de prescripție astfel încât trebuia judecată pe fond.

La data de 09.06.2008 s-a depus la dosar întâmpinare solicitându-se respingerea recursului.

În cuprinsul întâmpinării s-a arătat că prin adresa nr. 527 din 06.07.2000 a solicitat reclamantei eliberarea spațiilor închiriate conform contractului de închiriere nr.02O-02T/2000, că ulterior s-a încheiat actul adițional la contractul de închiriere și s-a prelungit perioada de închiriere până 31.12.2001 tocmai pentru a se acorda posibilitatea eliberării spațiului și că de la data încetării raporturilor contractuale, respectiv 31.12.2001, termenul general de prescripție de 3 ani aplicabil acțiunilor cu caracter patrimonial s-a scurs.

Prin încheierea din 9.06.2008 Curtea, având în vedere obiectul cererii deduse judecății, în temeiul dispozițiile art. 282 Cod procedură civilă a calificat apel calea de atac și a dispus citarea părților cu calitățile corespunzătoare, respectiv apelantă și intimată.

Apelul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare, care le vor substitui pe cele ale instanței de fond.

Prin acțiunea formulată la data de 28.12.2007 reclamanta - - Bac hemat în judecată pârâta - - B solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta la restituirea bunurilor precizate în anexa acțiunii sau în subsidiar la plata contravalorii acestora.

Ulterior la data de 29.02.2008, reclamanta și-a precizat acțiunea solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 250.000 RON reprezentând prejudiciu ( fila 53 dosar fond).

Acțiunea precizată reprezintă o acțiune cu caracter patrimonial evaluabilă în bani.

Potrivit art. 7201alin 1 Cod procedură civilă în procesele și cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluționarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte.

Alineatul 2 al articolului 7201prevede că în scopul arătat la alineatul 1 reclamantul va convoca partea adversă comunicându-i în scris pretențiile sale și temeiul lor legal, precum și toate actele doveditoare pe care acestea se sprijină, convocarea făcându-se prin scrisoare recomandată cu dovada de primire, prin telegramă, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia sau prin înmânarea înscrisurilor sub semnătură de primire.

Alineatele 4 și 5 ale aceluiași articol stabilesc că rezultatul concilierii se consemnează într-un înscris cu arătarea pretențiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului și a punctului de vedere al fiecărei părți, iar înscrisul despre rezultatul concilierii ori, în cazul în care pârâtul nu a dat curs convocării prevăzute la alineatul 2, dovada că de la data primirii acestei convocări au trecut 30 de zile se anexează la cererea de chemare în judecată.

Astfel, în procesele și cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de a se adresa instanței de judecată reclamantul trebuie să îndeplinească procedura concilierii directe, dovada îndeplinirii acesteia, anume înscrisul în care s-a consemnat punctul de vedere al părților sau dovada convocării de la care au trecut 30 de zile urmând a fi atașate cererii de chemare în judecată.

Or, în speță, așa cum rezultă din dosarul de fond, reclamantul nu a îndeplinit procedura concilierii prevăzute de art. 7201Cod procedură civilă, cu atât mai mult cu cât acțiunea în pretenții a fost precizată pe parcursul procesului.

În consecință, acțiunea precizată este inadmisibilă.

În ceea ce privește prescripția, Curtea constată următoarele:

Acțiunea promovată inițial prin care reclamanta solicita obligarea pârâtei la restituirea bunurilor proprietatea sa și, în subsidiar, obligarea la plata contravalorii acestora este o acțiune în revendicare mobiliară întemeiată pe dreptul de proprietate privată.

Decretul nr. 167/1958 privind prescripția extinctivă prevede în articolul 21 că dispozițiile acestui act normativ nu se aplică dreptului la acțiune privitor la drepturile de proprietate, uzufruct, uz, abitație, servitute și superficie.

Ca urmare, în domeniul drepturilor reale, cum este dreptul de proprietate, regula este imprescriptibilitatea, prescriptibilitatea constituind o excepție.

Sunt imprescriptibile acțiunea în revendicare imobiliară întemeiată pe dreptul de proprietate privată și acțiunea în revendicare imobiliară sau mobiliară întemeiată pe dreptul de proprietate publică, indiferent dacă titularul dreptului este statul sau o unitate administrativ teritorială.

Acțiunea în revendicare mobiliară întemeiată pe dreptul de proprietate privată, cum era acțiunea inițială a reclamantei, este prescriptibilă în termenul general de prescripție de 30 de ani stabilit de art. 1890 Cod civil.

Această soluție se impune prin coroborarea art. 21 din Decretul nr. 167/1958 cu art. 1890 cod civil potrivit căruia oate acțiunile atât reale cât și personale, pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile și pentru care n-a definit un termen de prescripție, se vor prescrie prin 30 ani, fără ca cel ce invocă această prescripție să fie obligat a produce vreun titlu, și fără să i se poată opune reaua-credință.

Însă, așa cum am arătat, în condițiile în care bunurile nu au fost găsite de executorul judecătoresc( procesul verbal încheiat de BEJ la data de 07.03.2007- fila 39 dosar fond) reclamanta și-a precizat ulterior acțiunea în acțiune cu caracter patrimonial evaluabilă în bani solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 250.000 RON.

În aceste condiții, este aplicabil termenul general de prescripție de 3 ani prevăzut de art. 3 alin 1 din Decretul nr. 167/1958, termen ce se aplică tuturor acțiunilor personale, indiferent de izvorul concret, cu excepția cazurilor pentru care există termene speciale de prescripție extinctivă.

Termenul menționat mai sus curge, așa cum corect a apreciat și instanța de fond, de la 31.12.2001, data încetării contractului de închiriere și deci a încetării folosirii terenului închiriat pe care reclamanta susține că ar fi adus bunurile proprietatea sa a căror contravaloare o solicită.

Refuzul pârâtei, ca răspuns la notificarea nr. 39 din 08.02.2005, nu poate constitui momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție de 3 ani, întrucât dreptul la acțiunea privind plata contravalorii bunurilor se naște așa cum am precizat la data încetării raportului de locațiune.

Pentru considerentele expuse mai sus, Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta - -.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta - - B, cu sediul în B,-, județul O, împotriva sentinței nr.183 din 28 martie 2008, pronunțate de Tribunalul O l t-Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă - - B, cu sediul în B,-, județul

Ia act că intimata pârâtă - - B nu solicită cheltuieli de judecată.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 30 iunie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

- - - -

GREFIER

- -

red.jud.. /4 ex./2.07.2008

jud.fond.

01 Iulie 2008

tehnored. /02.07.2008

Președinte:Carmen Mladen
Judecători:Carmen Mladen, Lotus Gherghină

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete pretentii comerciale. Decizia 198/2008. Curtea de Apel Craiova