Spete pretentii comerciale. Decizia 200/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 200/2009
Ședința publică de la 10 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Monica Diaconescu
JUDECĂTOR 2: Delia Marusciac
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de către pârâta SC SA SUCURSALA B împotriva sentinței civile nr. 2437 din 17.06.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj, privind și pe intimata-reclamantă SA prin DIRECȚIA REGIONALA DRUMURI ȘI PODURI C, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic pentru intimata-reclamantă, lipsă fiind apelanta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că apelul declarat este legal timbrat, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2.pr.civ.
Reprezentanta intimatei depune la dosar împuternicirea de reprezentare și actele solicitate de instanță la termenul anterior.
Curtea pune în discuție confirmarea de primire a convocării la conciliere de la fila 7 din dosarul de fond, pe care s-a aplicat ștampila unei alte societăți.
Reprezentanta intimatei arată că ștampila aparține grupului de societăți și din acest punct de vedere consideră procedura îndeplinită față de societatea apelantă.
Constatând că nu sunt alte cereri de formulat, Curtea, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentanta intimatei solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond, conform argumentelor prezentate prin întâmpinare.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA:
Prin sentința comercială nr. 2.437 din data de 17 mai 2009 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Comercial Cluj, a fost admisă cererea formulată de reclamanta COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, prin DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI C, împotriva pârâtei - SUCURSALA B ROMÂNIA și, în consecință, aceasta a fost obligată să plătească reclamantei suma de 109.376,69 lei reprezentând o parte din contravaloarea serviciilor evidențiate în factura fiscală nr. -/10 martie 2006, emisă în baza contractului nr. 199 bis/14 noiembrie 2005 și penalități de întârziere stabilite prin același contract nr. 199 bis/14 noiembrie 2005, calculate de la data scadenței facturii fiscale nr. -/10 martie 2006 și până la data înregistrării cererii de chemare în judecată, 10 martie 2009.
Prin aceeași sentință, a fost obligată pârâta să plătească reclamantei în continuare penalități de întârziere de 0,05% pentru fiecare zi de întârziere a plății debitului de 59.053,70 lei, începând cu data de 11 martie 2009 și până la achitarea acestui debit, fără a putea depăși suma de 8730,71 lei.
În final, pârâta a fost obligată să plătească reclamantei suma de 971,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond, cu titlu preliminar, având în vedere dispozițiile coroborate ale art. 109 și art. 7201.proc.civ. care condiționează exercitarea acțiunii comerciale evaluabile în bani de efectuarea procedurii prealabile a concilierii directe, a reținut că reclamanta a convocat-o pe pârâtă la conciliere directă, comunicându-i pretențiile sale, temeiul lor și actele doveditoare prin scrisoarea recomandată nr. LD- la data de 22 ianuarie 2009, însă pârâta nu a dat curs acestei convocări. În consecință, instanța de fond a reținut că reclamanta a îndeplinit condiția prealabilă impusă de dispozițiile coroborate ale art. 109 și art. 7201.proc.civ.
Analizând pe fond ansamblul materialului probator, prima instanță a reținut că între părți a intervenit la data de 14 noiembrie 2005 contractul nr. 199 bis, completat prin două acte adiționale prin care reclamanta s-a obligat să execute lucrări de întreținere pe timp de iarnă a drumului DN 1C pe porțiunea km 38 + 000 - 61 + 528 contra unei valori estimative de - lei inclusiv TVA. Potrivit art. 4 alin. 1 din contract, decontarea urma a se face pe baza situațiilor de lucrări și a facturilor întocmite de reclamantă și aprobate de Consultanța Tehnică, plata facturilor urmând a fi efectuată în termen de 20 de zile de la emitere, sub sancțiunea plății de penalități de întârziere de 0,05% pe zi, penalitățile fiind condiționate de culpa pârâtei.
Astfel, a mai menționat instanța de fond, reclamanta și-a îndeplinit obligațiile asumate prin convenția mai sus arătată, lucrările sale și evaluarea lor fiind acceptate de Consultanța Tehnică. Cu toate acestea, pârâta nu și-a îndeplinit obligația corelativă de a achita integral contravaloarea facturii nr. -/10 mai 2006 emisă de reclamantă în baza situației de lucrări aprobate de Consultanța Tehnică, în termenul convenit de 20 de zile de la emitere, reclamanta achitând doar suma de 71144,01 lei, rămânând în sarcina sa un debit de 59053,70 lei.
A mai precizat instanța de fond că prin conduita sa, pârâta a încălcat obligațiile asumate prin art. 4 alin. 2 din contractul nr. 199 bis/14 noiembrie 2005, obligație care, conform art. 969 alin. 1.civ. se impune pârâtei cu o forță similară celei a legii.
Cât privește culpa pârâtei, instanța a reținut că aceasta este prezumată, dată fiind natura contractuală a obligațiilor pârâtei, conform art. 1082.civ. singura cauză exoneratoare de răspundere fiind "cauza străină", nedovedită de pârâtă în cauză, deși sarcina probei acestei fapte îi revenea, conform art. 1082.civ.
Cu titlu de obligație accesorie, instanța a reținut și îndatorirea pârâtei de a achita reclamantei penalități de întârziere de 0,05% calculate prin raportare la porțiunea neachitată a facturii, de 59053,70 lei, în conformitate cu dispozițiile art. 4 alin. 3 din contractul nr. 199 bis/14 noiembrie 2005 și art. 1069.civ.
În consecință, având în vedere și dispozițiile art. 1073.civ. instanța a admis cererea formulată de reclamanta COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, prin DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI C împotriva pârâtei, Sucursala B România și, în consecință, a obligat-o pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 109.376,69 lei reprezentând o parte din contravaloarea serviciilor evidențiate în factura fiscală nr. -/10 martie 2006, emisă în baza contractului nr. 199 bis/14 noiembrie 2005 și penalități de întârziere stabilite prin același contract nr. 199 bis/14 noiembrie 2005, calculate de la data scadenței facturii fiscale nr. -/10 martie 2006 și până la data înregistrării cererii de chemare în judecată, 10 martie 2009.
, instanța de fond a obligat pârâtă să plătească reclamantei în continuare penalități de întârziere de 0,05% pentru fiecare zi de întârziere a plății debitului de 59.053,70 lei, începând cu data de 11 martie 2009 și până la achitarea acestui debit, fără a putea depăși suma de 8730,71 lei, conform art. 4 alin. 3 din Legea nr. 469/2002.
În temeiul dispozițiilor art. 274 alin. 1.proc.civ. instanța, reținând și culpa procesuală a pârâtei, a obligat-o să plătească reclamantei suma de 4365,88 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri, a formulat apel pârâta - SUCURSALA B, ROMÂNIA, solicitând admiterea acestuia, desființarea sentinței primei instanțe, iar pe fond, respingerea cererii de chemare în judecată.
La primul punct din motivele de apel, pârâta a relevat că, raportat și la dispozițiile art. 43 din Legea nr. 31/1990, nu are capacitatea de a sta în justiție, fiind o sucursală a unei societăți comerciale, astfel că înmatricularea are doar efecte de publicitate față de terți, nefiind constitutivă de personalitate juridică.
La pct. 2 din motivele de apel, se arată că - Sucursala B nu are calitate procesuală pasivă, deoarece contractul pe care își întemeiază reclamanta pretențiile este încheiat cu antecesoarea sa, - Sucursala B, factura fiind emisă pe J/V.
Prin punctul 3 al motivelor de apel, pârâta relevă faptul că cererea de chemare în judecată a fost formulată fără a se îndeplini procedura convocării la conciliere, fiind prematur introdusă, deoarece convocarea s-a transmis către - Sucursala B, România, entitate distinctă de - Sucursala B, România.
La ultimul punct al motivelor de apel, pârâta a susținut referitor la creanța solicitată de reclamantă că aceasta nu este certă, lichidă și exigibilă, raportat la faptul că factura în baza căreia se solicită a fost emisă în baza altui contract. Astfel, factura fiscală nr. -/10.05.2006 face referire la lucrări de dezăpezire luna martie 2006, conform contractului 4R5, iar contractul în baza căruia s-au stabilit obligațiile între părți are nr. 199 Bis/14.11.2005, aceeași neconcordanță fiind și în privința penalităților calculate.
În final, pârâta a menționat că reclamanta nu a dovedit faptul că suma solicitată reprezintă diferența neachitată din factura depusă la dosar.
Analizând apelul formulat din perspectiva motivului de apel referitor la neîndeplinirea procedurii prealabile, Curtea constată următoarele.
Din economia disp. art. 7201.pr.civ. rezultă că procedura concilierii directe în litigile comerciale cu obiect evaluabil în bani este prealabilă introducerii cererii de chemare în judecată și, aspect important în prezenta cauză, obligatorie.
Potrivit alin. 1 al art. 7201.pr.civ. scopul acestei proceduri prealabile este de ase încercasoluționarea pe cale amiabilă a litigiilor dintre comercianți.
Convocarea la conciliere, ca parte a procedurii prealabile, presupune transmiterea către debitor a cererilor creditorului, respectiv informarea primului în privința pretențiilor celui de-al doilea.
Scopul concilierii, menționat anterior, nu se poate atinge dacă nu sunt respectate cerințele art. 7201alin. 2, în principal cea referitoare la comunicarea către partea adversă a pretențiilor reclamantului și nu către un terț.
Pentru a avea eficiență convocarea, reclamantul trebuie să se asigure că debitorul său a fost informat despre conținutul convocării și nu o terță persoană.
Art. 7201alin. 2 prevede că reclamantul poate face convocarea prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. În mod cert, pentru această modalitate de comunicare, reclamantul trebuie să se asigure că actul (convocarea) a fost primit de către debitoarea sa și nu de un terț.
În speță, așa cum rezultă din confirmarea de primire depusă la dosar ( 7 dosar fond), convocarea la conciliere a fost primită de o altă persoană juridică, respectiv GRUP B și nu de persoana juridică chemată mai apoi în judecată.
Nu prezintă relevanță că la acea adresă are sediul și pârâta, atâta timp cât rezultă cu certitudine faptul că pârâta nu a primit convocarea la conciliere.
Convocarea, în urma primirii ei de o altă persoană juridică, nu și-a realizat scopul, respectiv nu s-a produs informarea pârâtei despre pretențiile reclamantei, anterior introducerii cererii de chemare în judecată.
Practic, cu pârâta din prezenta cauză nu a existat o procedură prealabilă de conciliere, existând dovada certă că actul transmis de reclamantă a fost primit de o altă persoană juridică.
Acest aspect putea și trebuia să fie sesizat și de către reclamantă.
Apărările acesteia în această privință, referitoare la transmiterea convocării la sediul indicat de pârâtă nu pot fi primite din următoarele considerente:
Procedura concilierii nu impune obligații în sarcina pârâtului, ci doar în cea a reclamantului. Acesta din urmă trebuie să se asigure și să facă mai apoi în instanță dovada că pârâtul a cunoscut pretențiile reclamantului anterior introducerii cererii de chemare în judecată. O astfel de dovadă nu a fost făcută în prezenta cauză.
În privința restului motivelor de apel, Curtea constată următoarele:
Referitor la capacitatea procesuală a pârâtei:
Potrivit art. 41 alin. 2.pr.civ. "Asociațiile sau societățile care nu au personalitate juridică pot sta în judecată ca pârâte, dacă au organe proprii de conducere."
Acest text legal permite chemarea în judecată, în calitate de pârât a sucursalei, entitate fără personalitate juridică.
În privința excepției lipsei calității procesuale pasive, Curtea constată că aceasta este nefondată.
Într-adevăr, în actele depuse la dosar, fie emanând de la reclamantă fie de la pârâtă, denumirea acesteia din urmă e indicată fie ca - Sucursala B, România fie ca - Sucursala B, România.
Rezultă însă cu certitudine că reclamanta a contractat cu o singură persoană juridică, în speța dedusă judecății, iar debitoarea coincide cu pârâta chemată în judecată.
Mai mult decât atât, în timpul procesului s-a depus de către reclamantă dovada privind schimbarea denumirii pârâtei chemate în judecată ( 34 dosar fond) din - Sucursala B, România în - Sucursala B, România.
Rezultă deci fără dubiu identitatea dintre pârâta menționată în acțiunea introductivă și persoana juridică ce a participat la proces, în calitate de pârâtă la fond și de apelantă în apel.
Aceste două ultime motive de apel au fost analizate de către C în considerarea faptului că ele reprezintă apărări prin invocarea unor excepții de procedură, pe care instanța, fie în fond fie în apel trebuie să le analizeze cu prioritate.
Față de faptul neîndeplinirii procedurii prealabile nu se mai impune analiza motivelo de apel ce privesc fondul cauzei.
În consecință, în temeiul art. 296 pr.civ. se va admite apelul și se va schimba în tot sentința, în sensul că respinge ca inadmisibilă cererea formulată de către reclamantă.
Instanța în apel a dispus respingerea acțiunii introductive ca inadmisibilă, motivat de lipsa concilierii din următoarele considerente:
Art. 7201alin. 1 și 6.pr.civ. ce reglementează modalitatea de transmitere a convocării la conciliere, trebuie coroborat cu dispozițiile art. 109 alin. 2.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâta - SUCURSALA B, ROMÂNIA împotriva sentinței civile nr. 2.437 din 17 iunie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj, pe care o schimbă în tot, în sensul că respinge ca inadmisibilă cererea formulată de reclamanta COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, prin DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 10 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - -
Red.
Dact./5 ex.
17.12.09
Jud.fond:.
Președinte:Monica DiaconescuJudecători:Monica Diaconescu, Delia Marusciac
