Spete pretentii comerciale. Încheierea /2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 20 octombrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Silvia Pană
JUDECĂTOR 2: Antonela Cătălina Brătuianu
JUDECĂTOR 3: Melania
GREFIER -
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta - apelantă SC GRUP SRL împotriva deciziei civile nr. A 104/22.01.2009, pronunțată de Tribunalul București, Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta - apelantă SC GRUP SRL, reprezentată de avocat din cadrul și Asociații, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/26.06.2009, aflată la fila 50 din dosar și intimatul OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI, reprezentat de consilier juridic -, care depune delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recurenta - apelantă a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantum de 39 lei, iar timbru judiciar în valoare de 0,3 lei, deși a fost citată cu mențiunea de achita timbru judiciar în valoare de 3 lei.
Reprezentantul recurentei - apelante depune dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.
Curtea constată că din eroare a fost citată recurenta - apelantă cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru, întrucât la fila 49 se regăsește dovada achitării acesteia și procedează la restituirea chitanței depusă în ședința publică de astăzi.
Reprezentantul recurentei - apelante solicită încuviințarea probei cu înscrisuri care emană de la intimatul OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI, pe care le depune la dosarul cauzei.
Reprezentantul intimatului OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI nu se opune încuviințării probei cu înscrisuri solicitată de recurenta - apelantă.
Curtea deliberând, încuviințează proba cu înscrisuri formulată de recurenta - apelantă și o constată administrată.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra cererii de recurs.
Reprezentantul recurentei - apelante solicită admiterea recursului, modificarea deciziei civile nr. A 104/22.01.2009, pronunțată de Tribunalul București, Secția a IV-a Civilă, în sensul admiterii apelului și pe cale de consecință, desființarea Hotărârii Comisiei de Mărci nr. 89/28.05.2008 și obligarea OSIM la înregistrarea și publicarea mărcii individuale, verbale "SMART CREDIT" pentru clasele de servicii 35 - publicitate și 36 - afaceri financiare și afaceri monetare, conform cererii depuse în acest sens la OSIM în data de 25.04.2007.
Continuând, arată că hotărârea pronunțată de instanța de fond conține o motivare succintă și superficială, care nu este aptă să susțină soluția cuprinsă în dispozitivul acestei decizii. Cu cheltuieli de judecată. Solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise.
Reprezentantul intimatului OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI solicită respingerea recursului formulat împotriva deciziei civile nr. A 104/22.01.2009, pronunțată de Tribunalul București, Secția a IV-a Civilă, ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii recurate. Precizează că instanța de apel a reținut î mod corect că în speță, între cele două mărci există asemănări fonetice și vizuale, care împiedică coexistența celor două mărci pe piață. În ceeace privește capătul de cerere privind obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată, solicită instanței să rețină lipsa unei culpe procesuale pasive a OSIM. Solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise.
CURTEA,
Pentru a da posibilitatea depunerii de concluzii scrise, față de dispozițiile art. 156 alin.2 Cod procedură civilă, urmează să dispună amânarea pronunțării asupra cererii de recurs.
DISPUNE:
Amână pronunțarea asupra cererii de recurs la data de 27.10.2009.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
-
GREFIER
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 438R
Ședința publică de la 27 octombrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - - -
JUDECĂTOR - - - -
JUDECĂTOR - -
GREFIER -
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta - apelantă SC GRUP SRL împotriva deciziei civile nr. A 104/22.01.2009, pronunțată de Tribunalul București, Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 20.10.2009 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, pentru a da posibilitatea depunerii de concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 27.10.2009 când, în aceeași compunere, a dat următoarea decizie:
CURTEA,
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a IV -a Civilă sub nr- la data de 14.10.2009, apelanta Grup L, în conformitate cu dispozițiile art. 81 alin. (1) din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, a formulat apel împotriva Hotărârii Comisiei de Mărci nr. 89 din 28.05.2008, prin care solicită instanței desființarea Hotărârii Comisiei de Mărci nr. 89 din 28.05.2008; obligarea Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci () la Înregistrarea și publicarea mărcii individuale, verbale SMART CREDIT pentru clasele de servicii 35. publicitate și 36 - afaceri financiare și afaceri monetare, conform cererii depuse În motivarea cererii formulate, reclamanta arată, în fapt, următoarele argumente:
Potrivit dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, "dreptul asupra mărcii este dobândit și protejat prin înregistrarea acesteia la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci", iar potrivit dispozițiilor art. 9 din aceeași lege, "dreptul la marcă aparține persoanei fizice sau juridice care a depus prima, în condițiile legii, cererea de înregistrare a mărcii".
Prin Depozitul nr. 04260 efectuat la data de 25.04.2007, reclamanta, Grup a solicitat înregistrarea mărcii verbale SMART CREDIT pentru clasele de produse și servicii: Clasa 35 - Publicitate; Gestiunea afacerilor comerciale; Administrație Comercială; Lucrări de birou; Clasa 36 - Asigurări; financiare; monetare; imobiliare.
Ca urmare a examinării preliminare a cererii depuse la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (), prin Decizia nr. - din dat. de 18.05.2007 s-a constatat că sunt îndeplinite condițiile minime de constituire a depozitului național reglementar al mărcii SMART CREDIT, urmând ca ulterior cererea de înregistrare a mărci să fie supusă examenului de fond.
Ulterior acestei etape, urmare a examinării în fond a cererii de înregistrare a mărcii SMART CREDIT, Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (), prin examinator, a emis la data de 13.11.2007 un Aviz de Provizoriu cu nr. -, prin care i s-a pus în vedere faptul că marca SMART CREDIT nu poate fi protejată deoarece contravine dispozițiilor art. 6 lit. c) din Legea nr. 84/1998 (marca SMART CREDIT "este similară cu o marcă anterioară și este destinată a fi aplicată unor produse sau servicii identice sau similare, dacă există un risc de confuzie pentru public incluzând și riscul de asociere cu marca anterioară") și dispozițiilor Regulii 17 alin. (4) din Regulamentul de aplicare. Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice (pentru CREDIT: "în cazul în care marca include și un element care este lipsit de caracter distinctiv și dacă acest element este de natură să creeze îndoieli asupra întinderii protecției mărcii, poate cere solicitantului să declare} în termen de două luni de la data notificării, că nu va invoca un drept exclusiv asupra acestui element. Această declarație va fi publicată de odată cu marca înregistrată").
Având în vedere argumentația susținută de către examinatorul M, reclamanta și-a prezentat Punctul de V înregistrat cu nr. -/26.11.2007, prin care a expus argumente care veneau să combată motivele care au stat la baza respingerii cererii de înregistrare a mărcii SMART CREDIT.
În data de 22.01.2008 Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci () a emis Decizia nr. - prin care s-a admis înregistrarea mărcii SMART CREDIT pentru următoarele clase de produse și/sau servicii: Clasa 35 - Gestiunea afacerilor comerciale; Administrație comercială; Lucrări de birou, (toate aceste servicii, cu excepția celor pentru autovehicule); Clasa 36 - imobiliare.
Pentru celelalte produse/servicii, din decizia de constituire a depozitului național reglementar pentru care s-a solicitat înregistrarea, marca nu a fost admisă la înregistrare pentru motivele invocate în avizul de refuz provizoriu. În concepția examinatorilor Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci (), argumentele prezentate de reclamantă împotriva acelui Aviz de refuz provizoriu, prin punctul de vedere exprimat, nu au fost de natură să înlăture motivele de refuz invocate în acel aviz.
Împotriva Deciziei nr. -, în baza art. 80 alin. (1) din Legea nr. 84/1998, reclamanta a formulat la data de 13.02.2008 o Contestație prin care a solicitat Comisiei de din cadrul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci () să dispună înregistrarea și publicarea mărcii SMART CREDIT pentru următoarele clase de produse și servicii: Clasa 35 - Publicitate; Clasa 36 - financiare; monetare.
Comisia de a respins Contestația acesteia și a menținut Decizia nr. - de admitere parțială la înregistrare a mărcii individuale, verbale SMART CREDIT, pronunțând în acest sens Hotărârea nr. 89 din 28.05.2008.
Hotărârea Comisiei de a fost comunicată reclamantei în data de 30.09.2008.
În motivarea acestei hotărâri, Comisia de a reținut că mărcii SMART CREDIT se opun următoarele mărci:
MC - SMART, cl. 36;
MC - SMART, cl. 35;
MI - SMART, cl. 35;
MI - SMART, cl. 35, 36.
Comisia de a considerat în mod nejustificat că între mărcile aflate în conflict există o serie de asemănări. Astfel, s-a apreciat că elementul verbal "SMART" aflat în componența mărcilor aflate în conflict se scrie și se pronunță identic, acest cuvânt raportat la produsele pe care le desemnează având un pronunțat caracter distinctiv. Cu privire la elementul verbal "CREDIT" din componența mărcii SMART CREDIT, Comisia de a reținut că acesta este un element slab distinctiv fiind prezent în componența altor mărci înregistrate pentru clasele 35 și 36: MN - MOTO CREDIT; MN - CREDIT; MN - PENTRU; MN -; MN - CREDITUL PERSONAL.
Apelanta critică soluția Comisiei de Mărci din cadrul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci (), pentru următoarele motive: în primul rând, învederează faptul că raționamentul Comisiei de este fundamentat pe argumente eronat înțelese si aplicate, având în vedere faptul că marca SMART CREDIT este o marcă compusă realizată din îmbinarea cuvintelor "SMART" și "CREDIT", termeni care împreună constituie o marcă validă.
În conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale, în aprecierea similarității și a riscului de confuzie dintre două mărci trebuie avute în vedere mai multe reguli, printre care și aceea conform căreia marca trebuie analizată ca întreg.
Această direcție este urmată chiar și de către Curtea Europeană de Justiție, însă nu a fost avută în vedere nici la examinarea și nici la reexaminarea cererii privind constituirea depozitului nr. M 2007 04260 pentru înregistrarea mărcii verbale SMART CREDIT.
Dat fiind faptul că mărcii verbale SMART CREDIT i se opun doar mărci care conțin exclusiv cuvântul "SMART", este evident că la analiza mărcii solicitate de către apelantă nu s-a ținut cont de faptul că această denumire este o marcă compusă "alcătuită din mai multe elemente, care au caracterul distinctiv necesar".
Cât privește caracterul slab distinctiv al elementului verbal "CREDIT", arată apelanta că această Hotărâre a Comisiei de nu este fondată, deoarece în literatura juridică de specialitate s-a apreciat că pentru a fi sancționată contrafacerea unei mărci compuse, în baza art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 84/1998, este necesar "să fie reproduse toate elementele mărcii, adică ansamblul mărcii", care împreună conferă caracter distinctiv mărcii SMART CREDIT. Ori lipsa caracterului distinctiv al elementului verbal "CREDIT" ar permite contrafacerea mărcii SMART CREDIT doar prin realizarea acestei activități infracționale asupra elementului verbal "SMART".
Referitor la sensul în limba română a elementului verbal "SMART", care face parte din vocabularul limbii engleze, acesta este mult mai complex, nelimitându-se numai la semnificația de "deștept". Astfel, raportat la sensul elementului verbal "SMART" din cadrul mărcii SMART CREDIT, acesta poate însemna și "inteligent", "isteț", "ingenios", "rapid", "prompt". Precizează, de asemenea, că în cererea tipizată prin care a solicitat înregistrarea mărcii SMART CREDIT, la rubrica "Traducerea în limba română a mărcii sau a unei părți din ea", a completat "CREDIT ".
Comisia de a reținut că prin admiterea la înregistrare a mărcii SMART CREDIT s-ar crea un risc de confuzie, sau un risc de asociere cu mărcile anterioare MC - SMART, cl. 36 MC - SMART, cl. 35; MI - SMART, cl. 35; MI -, SMART, cl. 35, 36, pentru consumatorii de atenție medie, în legătură cu produsele acoperite de acestea, datorată similarității mărcilor și identității produselor, fiind aplicabile, în speță, dispozițiile art. 6 lit. c) din Legea nr. 84/1998.
În combaterea argumentelor expuse de Comisia de, arată apelanta că mărcile care au fost opuse nu îndeplinesc cerințele impuse de art. 6 lit. c) din Legea nr. 84/1998. Astfel, marca MC - - marca SMART, având ca titular compania AG este înregistrată în Germania pentru clasa 36 (Asigurări; financiare; monetare; imobiliare), însă cu precizarea expresă a serviciilor ce urmează a fi desfășurate, respectiv leasing auto, intermedieri aferente operațiunilor de leasing auto organizarea asigurărilor pentru autovehicule. Marca SMART CREDIT este de asemenea (încadrată în clasa 36, însă oferă servicii complet diferite de cele ale mărcii analizate SMART, vizează în mod exclusiv activități financiare fără a cuprinde activități legate de industria autovehiculelor.
În baza acestor argumente consideră că mărcii SMART CREDIT nu îi sunt aplicabile dispozițiile art. 6 lit. c) din Legea nr. 84/1998, respectiv că "marca este. destinată a fi aplicată unor produse sau servicii identice sau similare".
De asemenea, marca SMART CREDIT este formată dintr-un ansamblu de cuvinte care numai luate separat pot determina asemănarea cu o altă marcă. Cele două mărci diferă atât din punct de vedere vizual, cât și fonetic și semantic, ceea ce exclude un potențial risc de confuzie pentru public.
În ceea ce privește marca SMART - MC - -, având ca titular compania AG. înregistrată în Germania, ca și marca anterioară, pentru servicii auto, fapt ce reiese și din descrierea făcută la rubrica "Lista de produse și de servicii" (în cadrul clasei 35 din care face parte, respectiv "servicii de comerț cu piese în legătură cu vânzarea autovehiculelor").
În speță, apelanta a solicitat înregistrarea mărcii SMART CREDIT în clasa 35 pentru servicii de publicitate, motiv pentru care această marcă nu este destinată a fi aplicată unor servicii identice sau similare cu cele ale mărcii MC -.
Privitor la riscul de confuzie pentru public, riscul de asociere cu marca anterioară și similaritatea celor două mărci, respectiv SMART și SMART CREDIT, consideră că sunt pe deplin aplicabile argumentele de la punctul anterior, marca SMART CREDIT fiind constituită dintr-un ansamblu de cuvinte ce alcătuiesc împreună un sistem distinctiv, care acoperă o sferă de produse și servicii diferite de cele ale mărcii SMART și care se adresează unui public diferit.
Marca SMART - MI - -, înregistrată în Italia și protejată internațional inclusiv în România, este singura dintre cele patru mărci care au fost opuse la înregistrare ale cărei servicii se identifică parțial cu cele solicitate pentru SMART CREDIT, respectiv pentru clasa 35 (Publicitate).
Însă, conform dispozițiilor Regulii 10 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, "produsele și serviciile nu pot fi considerate ca asemănătoare pe motiv că figurează în aceeași clasă". Apelanta mai arată că, denumirea mărcii a cărei înregistrare o solicită nu este în niciun caz similară cu cea a mărcii SMART, marca SMART CREDIT nefiind compusă în mod exclusiv nici din denumirea SMART și nici exclusiv din cea de CREDIT și, prin urmare, nu se impune ca aceste două elemente să fie analizate distinct.
Față de aceste considerente, nu se poate opune niciun risc de asociere cu marca anterioară, examinatorii Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci (), analizând separat cele două elemente verbale din care se compune marca SMART CREDIT, fapt care în mod evident a determinat o denaturare a semnificației pe care apelanta a dorit- Analiza, din punctul de vedere al distinctivității, mărcii SMART CREDIT trebuia să vizeze ansamblul și nu fiecare element în parte. Faptul că cele două mărci diferă în mod evident din punct de vedere verbal, fonetic și semantic, constituie un argument în plus în favoarea tezei că nu există riscul unei confuzii pentru public.
Cu privire la marca SMART - MI - -, înregistrată în Austria pentru clasele 35 și 36, arată apelanta că, nu-i este opozabilă pentru toate considerentele mai sus prezentate. Astfel nu poate exista similaritate între cele două mărci, respectiv SMART și SMART CREDIT, datorită faptului că denumirea mărcii a cărei înregistrare o solicită este alcătuită din două elemente verbale care trebuie examinate în ansamblu și nu separat. Faptul că cele două mărci diferă din punct de vedere verbal, exclude un posibil risc de confuzie.
Marca SMART CREDIT are ca element esențial și distinctiv cuvântul CREDIT, fapt ce elimină orice eventuală similitudine între această marcă și toate celelalte care i-au fost opuse. Mai mult decât atât, pentru clasa de produse și servicii 35, marca SMART vizează activități de pregătire a declarațiilor, pe când pentru marca SMART CREDIT se dorește protejarea pentru activități de publicitate.
Totodată, arată apelanta că, Hotărârea nr. 89/28.05.2008 contravine inclusiv propriei practici a Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci (). Astfel, supune atenției instanței, faptul că mărci nu similare, ci chiar identice ca și denumire (în speță marca SMART) au fost înregistrate și protejate corespunzător de către Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci () și organismele similare din statele semnatare ale Convenției d l Paris și ale de la Madrid, chiar și făcând parte din aceleași clase de produse și servicii:
SMART, marcă înregistrată în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială nr. 10/2007, pentru clasa 35 - publicitate.
SMART, marcă înregistrată în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială nr. 10/2007, pentru clasa 35 - publicitate.
SMART, marcă înregistrată în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială nr. 7/2007, pentru clasa 35 - publicitate.
SMART, marcă înregistrată în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială nr. 9/2007, pentru clasa 35 - publicitate.
SMART, marcă înregistrată în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială nr. 7/2007.
SMART, marcă înregistrată în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială nr. 9/2007.
SMART PROTECT, marcă înregistrată În Buletinul Oficial de Proprietate Industrială nr.9/2007.
& SMART, marcă înregistrată în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială nr. 6/2007, pentru clasa 35 - publicitate.
SMART, marcă internațională, înregistrată la data de 21 august 1997 în Franța și protejată inclusiv pe teritoriul României pentru următoarele clase de produse și servicii: 09,16,35,38,41,42.
SMART, marcă internațională, înregistrată la data de 9 martie 2001 în Olanda, pentru următoarele clase de produse și servicii: 09, 15,35,42.
SMART, marcă internațională, înregistrată la data de 29 noiembrie 2001 în Cehia, pentru următoarele clase de produse și servicii: 35, 36, 38.
SMART, marcă internațională, înregistrată la data de 5 ianuarie 2007 în Australia, pentru următoarele clase de produse și servicii: 09, 35, 36, 38,42,43.
SMART, marcă internațională, înregistrată la data de 4 iulie 2000 în Austria pentru următoarele clase de produse și servicii: 36,42.
SMART, marcă internațională, înregistrată la data de 28 septembrie 2001 în Cehia, pentru următoarele clase de produse și servicii: 35, 36.
SMART CONTACT, marcă internațională, înregistrată la data de 5 ianuarie 2005 în Finlanda, pentru următoarele clase de produse și servicii: 35.
SMART, marcă internațională, înregistrată la data de 15 martie 2004 în Germania, pentru următoarele clase de produse și servicii: 16,35,41.
Față de cele mai sus arătate și în conformitate cu prevederile legale, soli admiterea apelului așa cum a fost formulat, desființarea Hotărârii Comisiei de Mărci nr. 89 din data de 28.05.2008 și obligarea Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci () la înregistrarea și publicarea mărcii individuale, verbale SMART CREDIT pentru clasele de servicii 35 - publicitate și 36 - afaceri financiare și afaceri monetare, conform cererii depuse în acest sens la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci () în data de 25.04.2007.
De asemenea, solicită obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, își întemeiază prezentul apel pe dispozițiile legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, pe dispozițiile Regulamentului de aplicare a legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice aprobat prin nr.HG 833/1998 și pe dispozițiile art. 274, art. 282 și urm. Codul d e procedură civilă.
Prin DC nr. 104A/22.01.2009 Tribunalul Bar espins apelul, ca nefondat.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de apel a retinut ca marca solicitată la înregistrare, pentru clasele de produse 03 și 05, de către apelantă este o marcă verbală, constând din denumirea ""; marca opusă la înregistrare este o marcă combinată, constând din denumirea " HERBAL " și un element figurativ.
Între cele două mărci există asemănări fonetice și vizuale, asemănări ce împiedică coexistența celor două mărci pe piață.
Din punct de vedere fonetic se poate observa că elementul verbal ce intra în componența mărcii solicitate la înregistrare, SMART, se scrie și se pronunța identic, acest cuvânt, raportat la produsele pe care le desemnează, având un pronunțat caracter distinctiv.
De asemenea, s-a mai reținut că, în mod legal a apreciat comisia că sintagma CREDIT are un slab caracter distinctiv, fiind uzuală, atât în limbajul curent cât și în practicile comerciale, pe piață existând mai mulți competitori care folosesc liber această denumire.
Și din punct de vedere vizual mărcile aflate în conflict, mărci verbale, având ca element dominant cuvântul SMART, care la marca în litigiu este elementul dominant, iar la celelalte mărci anterioare opuse, este singurul element.
aflate în conflict sunt similare și din punct de vedere al produselor pentru care se solicită protecția, fiind vorba, de regulă, de servicii din clasele 35 și 36.
Astfel cum a reținut și comisia, marca apelantei, supusă examinării SMART CREDIT este deceptivă, existând posibilitatea inducerii în eroare a publicului consumator, în ceea ce privește natura produselor.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs reclamanta, criticand hotararea pronuntata in apel, pentru urmatoarele motive:
1. Conform prevederilor art. 304 pct. 7. proc. civ. hotărârea judecătorească pronuntata este recurabilă când nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii.
Se apreciaza că Decizia civilă nr. A 104/22.01.2009 a Tribunalului București conține o motivare succintă și superficială, care nu este aptă să susțină soluția cuprinsă in dispozitivul acestei decizii.
Astfel, această decizie, prin considerentele sale, face referire în TOTAL ERONAT la faptul că "marca" solicitată la înregistrare, pentru clasele de produse 03 și 05, de către apelantă, este o marcă verbală, constând din denumirea ; marca opusă la Înregistrare este o marcă combinată, constând din denumirea HERBAL HEALU. și un element figurativ".
Se arata in acest sens ca denumirile mărcilor mai sus-menționate, precum și clasele de produse și/sau servicii la care se face referire în cuprinsul motivării Deciziei civile nr. A 104/22.01.2009 pronunțate de către Tribunalul București, nu coincid cu marca solicitată de către recurenta spre a fi înregistrată și sunt total străine de cauza dedusă judecății.
Mai arata recurenta că instanța de apel, în considerentele Deciziei nr. A 104/22.01.2009, face o confuzie cu privire la marca supusă examinării de fond, atât sub aspectul denumirii acesteia, cât și sub cel al claselor de produse și/sau servicii pentru care a fost solicitată înregistrarea, prin inserarea unor elemente străine cauzei.
Ulterior, în cuprinsul aceleiași decizii, se precizează faptul că "între cele două mărci există asemănări fonetice și vizuale, asemănări ce împiedică coexistența celor două mărci pe piață".
Aceste afirmații, care denotă întâi de toate modul superficial în care instanța de control judiciar a înțeles să-și motiveze decizia prin neindicarea numelor mărcilor asupra cărora se face această referire, nu sunt susținute de o argumentare temeinică, aptă a permite identificarea raționamentului care a stat la baza emiterii lor, precum și a motivelor pentru care susținerile apelantei au fost înlăturate, instanța de apel limitându-se doar la copierea ad literam a motivării cuprinse în Hotărârea Comisiei de Mărci nr. 89/28.05.2008, fapt ce în opinia recurentei echivalează cu o nemotivare a deciziei Tribunalului București.
Instanța supremă, printr-o decizie a secției de contencios administrativ, în mod judicios a statuat că "motivarea sumară a unei hotărâri judecătorești echivalează cu nemotivarea hotărârii, care trebuie desființată în baza art. 304 pct. 7. proc. civ" și că "judecătorii sunt datori să arate, în cuprinsul hotărârii, motivele de fapt și de drept în temeiul cărora și-au format convingerea, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților".
Curtea de Apel Craiova în mod corect a apreciat că "obligația judecătorului de a demonstra în scris de ce s-a oprit la soluția dată, pentru ce a admis susținerile unei părți și le-a respins pe ale celeilalte, pentru ce motiva găsit bună o probă și nesinceră o altă probă, de ce a aplicat o normă de drept sau i-a dat o anumită interpretare este o obligație esențială, a cărei încălcare duce la desființarea hotărârii. Motivarea se face în concret, simpla afirmație că un fapt rezultă din probele dosarului, fără să arate în ce constau aceste probe, constituind, în realitate, o nemotivare".
În acest sens sunt și dispozițiile art. 261 alin. (1) pct. 5. proc. civ. care prevăd că "hotărârea instanței va cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților", Această dispoziție legală constituie o garanție a imparțialității judecătorului, a calității actului de justiție și creează posibilitatea pentru instanțele judecătorești superioare de a exercita controlul judiciar asupra hotărârilor instanțelor inferioare. Astfel, considerentele unei hotărâri judecătorești trebuie să ofere părților și instanțelor de control judiciar o înlănțuire logică a faptelor și regulilor de drept pe baza cărora s-a ajuns la concluzia prezentată în dispozitiv.
În cazul de față, instanța de control judiciar redă considerentele hotărârii apelate și anume, cele cuprinse în Hotărârea Comisiei de Mărci nr. 89/28.05.2008, fără să răspundă criticilor aduse de subscrisa prin apelul formulat.
De asemenea, recurenta invoca si modul de exprimare și redactare neclar și contradictoriu prin care este motivată Decizia civilă nr. A 104/22.01.2009, ceea ce duce la concluzia ca instanța de apel nu a examinat în mod atent elementele esențiale ale cauzei în vederea emiterii unei soluții legale și temeinice.
2. Conform prevederilor art. 304 pct. 9. proc. civ. hotărârea judecătorească a unei instanțe este recurabilă când aceasta este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Analizând dispozițiile legale incidente in cauză, coroborat cu interpretarea dată acestora În literatura juridică de specialitate, apreciaza recurenta că respingerea apelului este netemeinică și nelegală.
Se arata in aceste sens că raționamentul instanței de control judiciar este fundamentat pe argumente eronat înțelese și aplicate, având în vedere faptul că marca SMART CREDIT este o marcă compusă realizată din îmbinarea cuvintelor "SMART" și "CREDIT", termeni care împreună constituie o marcă validă.
În conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale, în aprecierea similarității și a riscului de confuzie dintre două mărci trebuie avute in vedere mai multe reguli, printre care și aceea conform căreia marca trebuie analizată ca întreg. Această direcție, urmată chiar și de către Curtea Europeană de Justiție și care nu a fost avută în vedere atât la examinarea cât și la reexaminarea cererii privind constituirea depozitului nr. M 2007 04260 pentru înregistrarea mărcii verbale SMART CREDIT, a fost ignorată în mod eronat și total nejustificat chiar și de către instanța de apel.
Dat fiind faptul că mărcii verbale SMART CREDIT i se opun doar mărci care conțin exclusiv cuvântul "SMART", este evident că la analiza mărcii solicitate de către subscrisa spre a fi înregistrată nu s-a ținut cont de faptul că această denumire este o marcă compusă "alcătuită din mai multe elemente, care împreună au caracterul distinctiv necesar".
În al doilea rând, cât privește caracterul slab distinctiv al elementului verbal "CREDIT", considerăm că această apreciere a Comisiei de, însușită fără vreo justificare pertinentă și de către instanța de control judiciar, care s-a limitat doar să precizeze că "în mod legal a apreciat comisia că sintagma CREDIT are un slab caracter distinctiv, fiind uzuală, atât în limbajul curent cât și în practicile comerciale, pe piață existând mai mulți competitori care folosesc liber această denumire", nu este fondată, deoarece în literatura juridică de specialitate s-a apreciat întemeiat că pentru a fi sancționată contrafacerea unei mărci compuse, în baza art. 83 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 84/1998, este necesar "să fie reproduse toate elementele mărcii, adică ansamblul mărcii", care doar luate împreună conferă caracter distinctiv mărcii SMART CREDIT.
Ori existența unui caracter slab distinctiv al elementului verbal "CREDIT" ar permite contrafacerea mărcii SMART CREDIT doar prin realizarea acestei activități infracționale asupra elementului verbal "SMART", care este "dominant" în viziunea instanței de apel.
Mai mult decât atât, în antiteză cu soluția dată în cazul subscrisei, a înregistrat pentru clasele 35 și 36 de produse și/sau servicii marca SMART LEASING, ocazie cu care a apreciat că elementul verbal "LEASING" nu are un caracter slab distinctiv, deși și acesta este folosit frecvent atât În practicile comerciale, cât și în limbajul curent.
Însusi organul emitent al hotărârii apelate, când face aprecieri cu privire caracterul slab distinctiv al elementului verbal "CREDIT", își motivează punctul de vedere prin exemplificarea unor mărci care conțin acest element verbal, element care, în viziunea sa, nu are un impact deosebit în percepția consumatorului obișnuit. Astfel, se indică numele unor mărci ca "MOTO CREDIT" sau "", în completarea cărora mai enumerăm și "" - pentru clasa 36 - și " CREDIT" - pentru clasa 35, mărci în cuprinsul cărora se presupune că elementul verbal "CREDIT" ar avea un caracter slab distinctiv.
-ne acestui punct de vedere ar însemna să credem că în percepția consumatorului obișnuit, dar care este unul rezonabil de bine informat in domeniu și de precaut în alegerea produsului, doar sintagmele MOTO sau ori "prefixele" sau sunt asociate cu gama de produse și/sau servicii furnizate de titularul mărcii.
Or, caracteristic acestor mărci, precum și mărcii pe care recurenta o solicită spre a fi înregistrată, este însăși asocierea celor două elemente verbale care doar luate împreună, iar nu separat, asigură distinctivitatea mărcilor în discuție.
Mai arata recurenta ca instanța de control judiciar a reținut în mod total nejustificat că din punct de vedere fonetic elementul verbal "SMART" "se scrie și se pronunță identic, acest cuvânt, raportat la produsele pe care le desemnează, având un pronunțat caracter distinctiv", fapt ce constituie la rândul său o asemănare ce împiedică coexistența pe piață a mărcii pe care subscrisa o solicită spre a fi înregistrată și o altă marcă, care însă nu este nominalizată de către instanța de apel ("Între cele două mărci există asemănări fonetice și vizuale, asemănări ce împiedică coexistența celor două mărci pe piață").
de confuzie, astfel cum am prezentat și prin cererea de apel formulată, nu se justifică pentru următoarele considerente:
MC - - marca SMART, având ca titular compania AG, este înregistrată în Germania pentru clasa 36 (Asigurări; financiare; monetare; imobiliare), însă cu precizarea expresă a serviciilor ce urmează a fi desfășurate, respectiv leasing auto, intermedieri aferente operațiunilor de leasing auto, organizarea asigurărilor pentru autovehicule. Marca SMART CREDIT este de asemenea încadrată în clasa 36, însă oferă servicii complet diferite de cele ale mărcii SMART, vizând în mod exclusiv activități financiare fără a cuprinde activități legate de industria autovehiculelor. În baza acestor argumente considerăm că mărcii SMART CREDIT nu îi sunt aplicabile dispozițiile art. 6 lit. c) din Legea nr. 84/1998, respectiv că "marca este [. ] destinată a fi aplicată unor produse sau servicii identice sau similare".
De asemenea, marca SMART CREDIT este formată dintr-un ansamblu de cuvinte care numai luate separat pot determina asemănarea cu o altă marcă. Cele două mărci diferă atât din punct de vedere vizual, cât și fonetic și semantic, ceea ce exclude un potențial risc de confuzie pentru public.
Marca SMART CREDIT se adresează publicului interesat de produse și servicii financiare, fiind exclus astfel riscul de asociere cu marca SMART.
Marca SMART CREDIT garantează consumatorului sau utilizatorului final identitatea originii produsului marcat, permițându-i, fără orice posibilitate de echivoc, distingerea produsului sau serviciului de altele care fac parte din aceeași clasă.
MC - - marca SMART, având ca titular compania AG, este înregistrată în Germania, ca și marca anterioară, pentru servicii auto, fapt ce reiese și din descrierea făcută la rubrica "Lista de produse și de servicii" (în cadrul clasei 35 din care face parte), respectiv "servicii de comerț cu piese în legătură cu vânzarea autovehiculelor". În speță, subscrisa am solicitat înregistrarea mărcii SMART CREDIT în clasa 35 pentru servicii de publicitate, motiv pentru care această marcă nu este destinată a fi aplicată unor servicii identice sau similare cu cele ale mărcii MC -. Privitor la riscul de confuzie pentru public, riscul de asociere cu marca anterioară și similaritatea celor două mărci, respectiv SMART și SMART CREDIT, considerăm că sunt pe deplin aplicabile argumentele de la punctul anterior (""), marca SMART CREDIT fiind constituită dintr-un ansamblu de cuvinte ce alcătuiesc Împreună un sistem distinctiv, care acoperă o sferă de produse și servicii diferite de cele ale mărcii SMART, adresându-se unui public diferit.
MI - - marca SMART, înregistrată în Italia și protejată internațional inclusiv în România, este singura dintre cele patru mărci care ne-au fost opuse la înregistrare ale cărei servicii se identifică parțial cu cele solicitate pentru SMART CREDIT, respectiv pentru clasa 35 (Publicitate). Însă, conform dispozițiilor Regulii 10 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, "produsele și serviciile nu pot fi considerate ca asemănătoare pe motiv că figurează în aceeași clasă". Atragem, de asemenea, atenția asupra faptului că denumirea mărcii a cărei înregistrare o solicităm nu este în niciun caz similară cu cea a mărcii SMART, marca CREDIT nefiind compusă în mod exclusiv nici din denumirea "SMART" și nici exclusiv din cea de "CREDIT" și, prin urmare, nu se impune ca aceste două elemente să fie analizate distinct. Față de aceste considerente, nu se poate opune niciun risc de asociere cu marca anterioară, examinatorii analizând separat cele două elemente verbale din care se compune marca SMART CREDIT, fapt ce în mod evident a determinat o denaturare a semnificației pe care subscrisa am dorit- Analiza mărcii SMART CREDIT, din punctul de vedere al distinctivității, trebuia să vizeze ansamblul și nu fiecare element în parte". Faptul că cele două mărci diferă în mod evident din punct de vedere verbal, fonetic și semantic, constituie un argument în plus în favoarea tezei că nu există riscul unei confuzii pentru public.
MI - - marca SMART, înregistrată în Austria pentru clasele 35 și 36, nu ne este opozabilă pentru toate considerentele mai sus prezentate. Astfel, nu poate exista similaritate între cele două mărci, respectiv SMART și SMART CREDIT, datorită faptului că denumirea mărcii a cărei înregistrare o solicităm este alcătuită din două elemente verbale care trebuie examinate în ansamblu și nu separat. Faptul că cele două mărci diferă din punct de vedere verbal, exclude un posibil risc de confuzie. Marca SMART CREDIT are ca element esențial și distinctiv cuvântul "CREDIT", fapt ce elimină orice eventuală similitudine între această marcă și toate celelalte care i-au fost opuse. Mai mult decât atât, pentru clasa de produse și servicii 35, marca SMART vizează activități de pregătire a declarațiilor fiscale, pe când pentru marca SMART CREDIT se dorește protejarea pentru activități de publicitate.
Nu în ultimul rând, instanța de apel a mai reținut că "mărcile aflate în conflict sunt similare și din punct de vedere al produselor pentru care se solicită protecția, fiind vorba, de regulă, de servicii din clasele 35 și 36", nesocotind astfel fără vreo justificare dispozițiile Regulii 10 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 84/1998 aprobat prin nr.HG 833/1998, care prevăd că "produsele și serviciile nu pot fi considerate ca asemănătoare pe motiv că figurează în aceeași clasă și nici nu pot fi considerate ca fiind diferite pe motiv că figurează în clase diferite ale de la ".
Totodată, în procesul de formare a convingerii instanței aceasta a apreciat că sunt incidente în cauză dispozițiile art. 6 lit. c) din Legea nr. 84/1998.
În practica judiciară" în mod constant s-a statuat că în aplicarea și interpretarea prevederilor art. 6 lit. c) din Legea nr. 84/1998, pentru a reține îndeplinirea/neîndeplinirea condiției de fond negative de registrabilitate, prevăzută de textul legal, instanța de judecată este obligată a aprecia asupra identității/similarității produselor și/sau serviciilor, precum și asupra gradului de similaritate a semnului cu marca anterioară, ținând cont în special de elementele distinctive și dominante.
Având în vedere aceste aspecte, faptul că produsele și/sau serviciile care poartă marca recurentei sunt diferite de cele furnizate de titularii mărcilor care li se opun la înregistrare, neexistând vreun risc de confuzie pentru publicul Ť. al acestor produse și/sau servicii, precum și faptul că elementul verbal "CREDIT" nu prezintă un caracter slab distinctiv, iar luat împreună cu sintagma "SMART" asigură particularitatea mărcii noastre, apreciem că respingerea ca nefondat a apelului formulat de către GRUP este total în afara legii, încălcând spiritul și litera acesteia.
De asemenea, mai apreciaza recurenta ca Hotărârea Comisiei de Mărci nr. 89/28.05.2008 contravine inclusiv propriei practici a
Astfel, mărci nu similare, ci chiar identice ca și denumire (în speță marca SMART) au fost înregistrate și protejate corespunzător de către și organismele similare din statele semnatare ale Convenției d l Paris și ale de la Madrid, chiar și făcând parte din aceleași clase de produse și servicii:
SMART, marcă înregistrată în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială nr. 10/2007, pentru clasa 35 - publicitate.
SMART, marcă înregistrată în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială nr. 10/2007, pentru clasa 35 - publicitate.
S SMART, marcă înregistrată în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială nr. 7/2007, pentru clasa 35 - publicitate.
SMART, marcă înregistrată în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială nr. 9/2007, pentru clasa 35 - publicitate.
SMART, marcă înregistrată în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială nr. 7/2007.
SMART, marcă înregistrată în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială nr. 9/2007.
SMART PROTECT, marcă înregistrată în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială nr. 9/2007.
& SMART, marcă înregistrată în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială nr. 6/2007, pentru clasa 35 - publicitate.
SMART, marcă internațională, înregistrată la data de 21 august 1997 în Franța și protejată inclusiv pe teritoriul României pentru următoarele clase de produse și servicii: 09, 16, 35, 38,41,42.
SMART, marcă internațională, înregistrată la data de 9 martie 2001 în Olanda, pentru următoarele clase de produse și servicii: 09, 15, 35, 42.
SMART, marcă internațională, înregistrată la data de 29 noiembrie 2001 în Cehia, pentru următoarele clase de produse și servicii: 35, 36, 38.
SMART, marcă internațională, înregistrată la data de 5 ianuarie 2007 în Australia, pentru următoarele clase de produse și servicii: 09, 35, 36, 38, 42, 43.
SMART, marcă internațională, înregistrată la data de 4 iulie 2000 în Austria, pentru următoarele clase de produse și servicii: 36,42.
SMART, marcă internațională, înregistrată la data de 28 septembrie 2001 în Cehia, pentru următoarele clase de produse și servicii: 35, 36.
SMART CONTACT, marcă internațională, înregistrată la data de 5 ianuarie 2005 în Finlanda, pentru următoarele clase de produse și servicii: 35.
SMART, marcă internațională, înregistrată la data de 15 martie 2004 în Germania, pentru următoarele clase de produse și servicii: 16, 35, 41.
Totodată se solicita, in baza art. 274 și urm. proc. civ. obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.
In urma analizei actelor si lucrarilor dosarului, a deciziei recurate, prin prisma si a motivelor de recurs formulate, Curtea retine urmatoarele:
Este nefondata critica intemeiata pe prevederile art. 304 pct. 7.pr.civila,in acest sens retinandu- se ca in cuprinsul hotararii recurate instanta de apel a analizat similaritatea marcilor Smart si respectiv Smart Credit, iar referirea la marca este in mod evident o eroare de tehnoredactare si nu o motivare straina de natura pricinii.
Hotararea recurata cuprinde atat motivele de fapt cat si motivele de drept, in sensul prevederilor art. 261 alin 1 pct. 5.pr.civila, in cadrul considerentelor susmentionate instanta de fond procedand la o analiza proprie a Hotararii Comisiei de Marci nr. 89/ 2008 si respectiv a motivelor ce au condus la respingerea de la inregistrare a marcii " SMART CREDIT " pentru clasele de servizii 35 - publicitate si 36 - afaceri financiare si monetare.
Cat priveste cel de-al doilea motiv de recurs, Curtea il apreciaza de asemenea ca fiind nefondat, instanta de apel interpretand si aplicand in mod corect prevederile legale in materie.
Astfel, pentru a se constata indisponibilitatea semnului ales ca marca, art. 6 alin 1 lit c din Lg. 84/1998 cere indeplinirea cumulativa a trei conditii: similaritatea marcilor; similaritatea sau identitatea produselor pentru care sunt destinate marcile si existenta riscului de confuzie, incluzand si riscul de asociere.
Marca solicitata la inregistrare este o marca verbala, compusa, realizata din imbinarea cuvintelor " smart" si " credit", ipoteza in care, atat in doctrina cat si in jurisprudenta in materie s-a stabilit ca, in aprecierea similaritatii este necesar ca cel putin unul dintre cuvintele care compun marca, considerat ca element de baza al marcii sa fie identic cu marca anterior protejata.
Totodata, in situatia marcilor combinate se analizeaza mai intai fiecare element separat, asemanarile sau deosebirile stabilindu-se in functie de ansamblul marcilor.
In prima analiza, ponderea cea mai insemnata o are prima impresie, de ansamblu, pe care o produc marcile din punct de vedere vizual si auditiv, analiza continuand cu stabilirea posibilitatii de confuzie intre marci, avandu-se in vedere orientarea publicului cu pregatire medie.
Astfel, in cadrul marcii ceruta la inregistrare de reclamanta, elementul dominant il reprezinta cuvantul " smart", avandu-se in vedere ca cel de-al doilea element " credit " este un termen generic, care nu ar fi putut fi inregistrat de sine statator ca marca, acesta desemnand categoria, specia careia ii apartine produsul.
Cat priveste elementul verbal dominant al marcii - " smart", acesta este singurul element al marcilor opuse la inregistrare, care din punct de vedere fonetic se pronunta identic, iar din punct de vedere vizual exista de asemenea identitate cu marcile verbale MC -, MI - si MI -,iar in ce priveste marca MC -, combinata, avand o scriere distincta, Curtea apreciaza ca elementul " smart " este cel dominant.
In ceea ce priveste produsele, se retine ca marca solicitata de reclamanta la inregistrare vizeaza clasele de servicii 35 -publicitate si 36 -afaceri financiare si monetare, iar marcile opuse la inregistrare vizeaza clasele de produse 35 sau 36 - pentru primele trei si respectiv 35 si 36 pentru ultima marca, fapt ce nu este suficient in sine pentru a se constata existenta similaritatii cerute de art 6, conform Regulii 10 alin 2 din Regulamentul de aplicare a Lg. 84/1998, insa nu poate fi ignorata legatura evidenta intre produse, pentru a se putea aprecia intrunirea cerintei in discutie.
Lista produselor pentru care se solicita inregistrarea marcii este in mare parte similara si in parte identica cu cea vizata de marcile inregistrate, acest aspect plasand produsele intr-un raport de similaritate.
In doctrina in materie produsele similare au fost considerate ca fiind " nu doar produsele identice, dar si acelea care au intre ele o legatura suficient de directa pentru a da publicului, care percepe o marca identica sau similara, motiv sa creada in mod rezonabil ca ele sunt produse sau comercializate de aceeasi persoana, proprietara a marcii ".
In acest sens Curtea apreciaza ca fiind nefondata critica recurentei in sensul ca nu exista similaritate intre serviciile vizate de marca sa - din cls. 36 si cele vizate de marca MC -, atata vreme cat notiunea de " afaceri financiare si monetare " include si activitatea de leasing auto - vizata de marca opusa la inregistrare.
Cat priveste marca MI -, este evidenta similaritatea produselor - din clasa 35 - respectiv publicitate, publicitate radiofonica si televizata,difuzarea de anunturi publicitare, distributie de material publicitar.
Referitor la marca MI -, aceasta beneficiaza de protectie pentru clasa 35 si 36 - stabilirea declaratiilor fiscale, consultanta financiara - cu exceptia celor in domeniul autovehiculelor, servicii procurate de consilierii financiari - existand o evidenta similaritate cu produsele vizate la cls. 36 de catre reclamanta - respectiv afaceri financiare.
Cerinta referitoare la similaritate trebuie analizata raportat la riscul de confuzie, intrucat interpretarea conceptului de similaritate are sens doar in legatura cu aceasta notiune.
de confuzie trebuie analizata cu referire la marci ca ansamblu, luand in considerare perceptia consumatorului obisnuit al produselor in discutie, pornind de la premisa ca acesta este unul rezonabil de bine informat in domeniu si de precaut in alegerea produsului, insa cu un nivel mediu de atentie in distingerea produselor similare.
de cele mai sus retinute, avand in vedere caracterul generic al elementului " credit ",cat si identitatea elementului dominant "smart", perceptia in ansamblu asupra marcilor, precum si similaritatea claselor de produse vizate de marcile care se opun,Curtea apreciaza ca in cauza s- facut pe deplin dovada existentei unui risc de confuzie in randul consumatorului mediu, care ar putea percepe produsele respective ca fiind produse sau comercializate de aceeasi persoana juridica, titulara a marcii.
Curtea apreciaza ca fiind nefondata si critica referitoare la practica OSIM cat priveste inregistrarea unor marci identice ca denumire, facand parte din aceleasi clase de produse sau servicii, avand in vedere ca, pe de o parte legalitatea inregistrarii acestor marci nu face obiectul analizei in speta, iar pe de alta parte nu s-a dovedit de catre reclamanta ca ipotezele furnizate drept exemplu sunt identice cu aceea ce face obiectul prezentei cauze - similaritatea facand obiectul unei analize de la caz la caz- unde se verifica toate elementele marcii in discutie, inclusiv cele figurative pe care le-ar putea prezenta acestea.
Pentru aceste motive, Curtea, in temeiuldisp. Art. 312.pr.civila va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta - apelantă SC GRUP SRL împotriva deciziei civile nr. A 104/22.01.2009, pronunțată de Tribunalul București, Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
-
GREFIER
Red. SP
Tehnored. AP
2 ex./ 4.12.2009
Judecători apel - Secția a IV-a civilă
Președinte:Silvia PanăJudecători:Silvia Pană, Antonela Cătălina Brătuianu, Melania
