Spete pretentii comerciale.
| Comentarii |
|
Dosar nr- - pretenții -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
D E IZIA NR.7
Ședința publică din data de 1 februarie 2010
PREȘEDINTE: Sas Remus
JUDECĂTOR 2: Rață Gabriela
Grefier - -
Pe rol, pronunțarea asupra apelurilor declarate de reclamantele - SRL S și - SRL, cu sediul în municipiul S,-,.11,. 2, județul S - ambele prin administrator, precum și de pârâtele - IMPRIMERIE COLOR SRL, cu sediul în municipiul S,-,.35,.D,.10, județul S - prin administrator, cu același domiciliu; - SRL S, cu sediul în municipiul S,-,.9,.E,. 9, județul S - prin administrator și, cu același domiciliul împotrivasentinței nr. 3262 din 11 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în cadrul ședinței publice din data de 18 ianuarie 2010, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată și când pentru a da posibilitate să se depună la dosar concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 25 ianuarie 2010, când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 1 februarie 2010.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra apelurilor de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal, la data de 18.06.2007, sub nr-, reclamantele - "" SRL S și - "" SRL au chemat în judecată pe pârâtele, -" Imprimerie Color" SRL. - S și -" "SRL. - S, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtelor, în solidar, la plata sumei totale de 311.635 lei reprezentând prejudiciul efectiv suferit cauzat prin culpa acestora prin deprecierea mărfurilor și a dotărilor încredințate în custodie acestora ( 218.730 lei) și prin lipsa unei părți din mărfurile și bunurile încredințate (68.251 lei), respectiv beneficiul nerealizat în perioada iunie 2003 - iunie 2004 (24.654 lei), cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, au arătat că pârâtele -" Imprimerie Color" SRL. - S - prin administrator și -" "SRL. - S - prin administrator au cumpărat conform contractelor autentificate sub nr. 1631 din 26.03.2003 și nr. 1630 din aceeași dată de Biroul Notarului Public -, imobilul situat în mun. S,-, jud. S, în care reclamantele aveau o serie de bunuri (preponderent încălțăminte) - spațiul având destinația de magazin.
La data de 08.04.2003, pârâtele au solicitat pe calea ordonanței președințiale, evacuarea lor din spațiul sus identificat, cu obligarea la ridicarea bunurilor ce se aflau depozitate în spațiu - cereri care ulterior au fost transformate în acțiuni de drept comun, la momentul promovării prezentei acestea fiind soluționate doar în primă instanță.
Au mai arătat că între timp societățile pârâte au formulat cereri de asigurare dovezi, prin care au solicitat inventarierea bunurilor proprietatea lor, cereri ce au fost admise prin Încheierile nr. 929 din 05.06.2003 și nr. 930 din aceeași dată, pronunțate de Tribunalul Suceava, în baza cărora la data de 06.06.2003 au fost întocmite procesele - verbale de inventariere de către executorii judecătorești și .
La 03.06.2003, pârâtele au solicitat pe calea ordonanței președințiale să li se permită accesul în imobil, cu obligarea reclamantelor de a nu efectua lucrări de modificare a spațiului comercial și să se constate starea imobilului, cu inventarierea bunurilor existente, cereri admise prin sentințele comerciale nr. 1072 și nr. 1073 ambele din 19.06.2003 pronunțate de Tribunalul Suceava.
Astfel, la 11.07.2003 au fost somate de executorul judecătoresc să permită pârâtelor accesul în spațiu, acordându-li-se un termen de 5 zile libere și că la data de 16.07.2003 în lipsa administratorului societăților reclamante și a avocatului acesteia, executorul a intrat în spațiu, a schimbat ușile de la intrare și a aplicat noi încuietori și un nou sistem de alarmă.
Cât privește bunurile proprietatea lor, acestea au fost predate în custodia pârâtelor și, bunurile reintrând în posesia lor, ca efect al punerii în executare a sentințelor comerciale nr. 172 și 173 ambele din 30.01.2004 ale Tribunalului Suceava, în perioada iunie - iulie 2004 conform proceselor verbale din 16.06.2004, 28.06.2004, 02.07.2004, 05.07.2004 și 06.07.2004 ale executorului judecătoresc.
Reclamantele au arătat că și aveau obligația de a depozita bunurile primite în custodie în condiții corespunzătoare și să le restituie în starea în care le-au primit, ori, bunurile au fost inventariate la 06.06.2003 în interiorul spațiului în litigiu și deși au rămas în depozitare în aceeași locație până la data la care au fost preluate în custodie la 16.07.2003, ulterior au fost transportate de către acestea la subsolul spațiului, unde au fost depozitate în condiții total improprii, spațiul nefiind aerisit și nici luminat, ceea ce a înlesnit degradarea și respectiv aducerea bunurilor în stare de neîntrebuințare.
Totodată au precizat că alt aspect al pagubei suferite rezidă în prejudiciul cauzat prin lipsa unei părți din marfa încredințată pârâtelor în custodie și din mobilierul predat acestora.
Chiar dacă marfă ar fi fost păstrată de custode în condiții deosebit de bune, blocarea acesteia timp de peste un an a determinat o uzură morală de 20 % și fizică de 15 % pentru perioada iunie 2003 - iunie 2004, prejudiciul îmbrăcând în acest caz forma beneficiului nerealizat, pentru că, datorită uzurii fizice și morale, stocul de marfă a devenit nevandabil.
Cu privire la timbrajul acțiunii promovate, au arătat că în conformitate cu art. 12 pct. a lit. o din Legea nr. 146/1997 - prezenta acțiune este scutită de la plata acestei taxe.
În drept și-au întemeiat acțiunea pe disp. art. 422 Cod procedură civilă și art. 998 și 999 Cod civil.
Prin întâmpinare pârâtele - " " SRL, - " Imprimerie Color" SRL S, și au invocat excepția netimbrării cererii asupra căreia au revenit ulterior și au solicitat respingerea acțiunii ca nefondată motivat de faptul că în momentul în care au cumpărat spațiul din-, nu existau raporturi comerciale între proprietarii - vânzători și pe de o parte și reclamantele - "" SRL S și - "" SRL S pe de altă parte, reclamante care, nu numai că au refuzat nejustificat predarea spațiului pârâtelor - cumpărătoare ci, deși au fost somate în repetate rânduri nu și-au ridicat bunurile depozitate în spațiul ocupat pe nedrept și nu s-au conformat hotărârilor judecătorești prin care erau obligate la evacuarea spațiului și ridicarea bunurilor predate în custodia pârâtelor de către executorul judecătoresc.
Precizează pârâtele că nu se fac vinovate de prejudiciul invocat de reclamante întrucât bunurile acestora au fost depozitate în condiții optime, dovadă fiind faptul că la data de 18.04.2004 spațiul de la subsol a fost închiriat unei unității de alimentație publică, iar din numeroasele hotărâri judecătorești depuse la dosar rezultă fără nici un dubiu că reclamantele au refuzat sistematic, cu rea-credință să ridice bunurile, care, în timp s-au uzat din culpa lor exclusivă (filele 152, 196 dosar fond).
Prin sentința nr. 3262/11.11.2008 Tribunalul Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a luat act că pârâtele au renunțat la excepția netimbrării, a admis în parte acțiunea și a obligat pârâtele la plata în solidar a sumei de 246.052 lei cu titlu de prejudiciu, 74.374 lei reprezentând deprecierea datorată inflației (pentru perioada iulie 2004 - 31 decembrie 2007), precum și suma de 8.800 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în esență faptul că, după cumpărarea imobilului situat în municipiul S,- (contractul autentic de vânzare - cumpărare fiind încheiat la data de 26.03.2003), pârâtele au promovat în instanță acțiuni pentru evacuarea reclamantelor din cauza de față, obligarea acestora la ridicarea bunurilor depozitate în spațiu, obligarea reclamantelor să le permită accesul în imobil și de a nu efectua lucrări de modificare a spațiului, iar în urma admiterii cererilor de inventariere a bunurilor prin încheierile nr. 929/5.06.2003 și 930/5.06.2003 ale Tribunalului Suceava, executorii judecătorești, în prezența reprezentantelor societăților comerciale în litigiu, au constatat starea imobilului și au inventariat bunurile din interior prin enumerare fără a le identifica, pe sortimente, culori, mărimi sau firme producătoare și fără a proceda la evaluarea lor.
Ulterior, la data de 11.07.2003 reclamantele au fost somate de executorul judecătoresc să permită accesul în spațiu societăților - pârâte în termen de 5 zile, însă la data de 16.07.2003, în lipsa reclamantelor și a apărătorului lor, care nu a fost încunoștințat și înainte de împlinirea termenului acordat prin somație, executorul a intrat în spațiu, a schimbat ușile de la intrare, a aplicat noi încuietori și un nou sistem de alarmă, iar bunurile proprietatea reclamantelor au fost predate în custodia pârâtelor și.
Instanța de fond a opinat că singura probă care exprimă o părere avizată, obiectivă în cauză este cea exprimată de expertul desemnat, ale cărui argumente au fost însușite în totalitate de judecător, fiind înlăturate apărările pârâtelor care au susținut că durata mare de timp a desfășurării custodiei s-a datorat culpei reclamantelor care au refuzat să-și ridice bunurile în litigiu, chiar în condițiile în care în acest sens se pronunțase o hotărâre judecătorească, întrucât, în perioada 8.04.2003 și până la momentul pronunțării prezentei sentințe între părți au existat o serie de litigii, fiecare dintre ele încercând să-și valorifice dreptul pretins.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel atât reclamantele cât și pârâtele, criticând soluția ca fiind nelegală și netemeinică.
În dezvoltarea motivelor de apel, reclamantele - "" SRL S și - " " SRL S prin administrator au arătat că estimează prejudiciul cauzat prin fapta ilicită a pârâtelor la suma de 558.899 lei (în loc de 320.426 lei) conform evidenței contabile efectuată de expertul G la data de 31.05.2003, având în vedere că bunurilor proprietatea lor au fost păstrate de custode - pârâtele în speță - în condiții improprii, într-un spațiu cu umezeală, neiluminat și neventilat, ceea ce a înlesnit degradarea acestora, respectiv aducerea lor în stare de neîntrebuințare.
În acest sens a opinat și experta în cuprinsul raportului de expertiză din dosarul nr. 2839/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava, arătând că unul din aspectele pagubei rezidă în deprecierea mărfurilor și a dotărilor ca urmare a păstrării în condiții inadecvate, rezultând un prejudiciu de 179.757 lei, actualizat pentru perioada iunie 2004 - mai 2007 la suma de 218.730 lei, iar un alt aspect vizează lipsa unei părți din marfa încredințată pârâtelor în custodie și din mobilierul predat acestora, în sumă de 56.090 lei, actualizată pentru perioada iunie 2004 - mai 2007 la suma de 68.251 lei. Chiar dacă marfa ar fi fost păstrată de custode în condiții deosebite, blocarea acesteia timp de peste un an a determinat o uzură morală de 20 % și fizică de 15 % pentru perioada iunie 2003 - iunie 2004, rezultând o pierdere de 20.261 lei, actualizată la valoarea de 26.654 lei, reprezentând beneficiul nerealizat.
De asemenea, expertul Gaa rătat că mărfurile, deși au o uzură de 59,2 %, prezintă o uzură fizică și morală care practic le scoate din circuitul comercial.
Precizează reclamantele - apelante că la stabilirea prejudiciului trebuie luate în considerare stocurile evidențiate în balanța contabilă a societăților, care au la bază facturi de aprovizionare și care sunt certificate de inventarele din data de 31.12.2002, astfel că în mod greșit expertul a calculat prin varianta însușită de prima instanța valoarea pagubei raportându-se la inventarele efectuate eronat de executor.
Pe de altă parte, în motivarea apelului, pârâtele, - " Imprimerie Color" SRL S și - " " SRL au arătat că instanța de fond a instituit solidaritatea activă a reclamantelor fără a avea ca bază vreun act juridic, încălcând astfel dispozițiile art. 1034, 1059 și 1064 Cod civil, iar cererea de chemare în judecată nu întrunește condițiile prev. de art. 112 al. 3 Cod procedură civilă în sensul că nu este precizat obiectul cererii și anume cuantumul prejudiciului produs fiecărei reclamante.
Încheierea din 3.11.2008 prin care a fost respinsă proba solicitată de apărătorul pârâtelor privind efectuarea unei noi expertize contabile este nelegală, întrucât instanța nu a arătat motivele pentru care a dispus în acest sens, deși în obiecțiunile pe care le-au formulat au arătat că expertul a folosit cu documente de bază centralizatoare întocmite într-o altă expertiză în altă cauză, că sumele stabilite ca prejudiciu nu au la bază un calcul economic real, pentru că expertiza nu a avut la bază documente contabile justificative.
Precizează pârâtele că acțiunea reclamantelor este nefondată întrucât în momentul în care au cumpărat imobilul în litigiu reclamantele nu se aflau în raporturi comerciale cu foștii proprietari, refuzând să părăsească spațiul ocupat pe nedrept și să-și ridice bunurile chiar și după ce au fost notificate.
Prin acțiunile formulate în perioada imediat următoare cumpărătorii imobilului pârâtele au solicitat evacuarea reclamantei - "" SRL și obligarea acesteia la ridicarea bunurilor depozitate, iar în urma admiterii cererilor de inventariere, la data de 6.06.2003 executorii judecătorești au efectuat inventarierea bunurilor reclamantei, însă abia la data la data de 16.07.2003 pârâtele au fost introduse în spațiu, fiindu-le predate în custodie bunurile aflate în interior.
Mai arată pârâtele apelante că în intervalul 6.06. - 16.07.2003 spațiul comercial a fost ocupat de reclamanta - "" SRL S și că nu există nicio dovadă că bunurile acesteia, predate în custodie pârâtelor - " " SRL și - " Imprimerie Color" SRL S, au fost aceleași cu cele inventariate la data de 6.06.2003. Mutarea bunurilor de la parter la subsol a fost determinată de începerea lucrărilor de amenajare, însă transportul lor s-a realizat cu atenție iar condițiile de depozitare au fost optime, spațiul de la demisol fiind uscat, aerisit și bine întreținut.
Hotărârile judecătorești prin care reclamanta a fost obligată să-și ridice bunurile din spațiul proprietatea pârâtelor au fost puse în executare cu mare dificultate la începutul lunii iulie 2004, fapt ce denotă că aceasta a refuzat să intre în posesia bunurilor proprii în scopul de a șicana creditoarele, astfel că nu li se poate imputa pârâtelor producerea vreunui prejudiciu reclamantelor, cu atât mai mult cu cât acest prejudiciu nu este cert.
O ultimă critică invocată de pârâtele - apelante vizează raportul de expertiză efectuat în mod deficitar și înlăturarea nejustificată a declarațiilor martorilor pe care i-au propus, declarații care se coroborează cu înscrisurile depuse la dosar.
Prin "notele de susținere" depuse la termenul din 25.06.2009, pârâtele au invocat atât excepția prematurității acțiunii în condițiile în care reclamantele nu au respectat dispozițiile art. 7201Cod procedură civilă, care stipulează expres obligativitatea îndeplinirii procedurii prealabile a concilierii, cât și excepție lipsei calității procesuale active - " " SRL S, întrucât această societate nu a fost parte în procesele în care s-au pronunțat hotărârile judecătorești irevocabile ce au constituit titluri executorii doar față de - "" SRL S, iar procesele verbale de predare în custodie a bunurilor au fost încheiate între societățile pârâte și reclamanta - "" SRL S (fila 167 dosar -).
Analizând excepțiile invocate, - constată că nu sunt întemeiate.
Consilierea prealabilă prev. de art. 7201Cod procedură civilă se realizează în litigiile comerciale evaluabile în bani, însă legea conține precizări cu privire la momentul și condițiile de realizare, scopul acestei proceduri reținut din interpretarea teleologică a textului constând în prevenirea litigiilor și degrevarea instanțelor de judecată.
În doctrină s-a statuat faptul că invocarea excepției lipsei concilierii prealabile, pentru prima dată în calea de atac a apelului poate fi interpretată ca un abuz de drept din partea pârâtului, în sensul art. 723 alin. 1 Cod procedură civilă, cu atât mai mult cu cât, caracterul relativ al excepției impune, conform art. 108 al. 3 Cod procedură civilă, un anumit moment precum și dovedirea de către partea interesată a vătămării intereselor sale prin ignorarea de către reclamant a procedurii concilierii directe, situație ce nu se regăsește în prezenta speță.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei - " " SRL S, - constată că nu este dată în cauză întrucât această societate avea marfă în custodia reclamantei - "" SRL S, iar stocul de marfă evidențiat de expertul contabil avea la bază facturi de aprovizionare emise ambelor societății, care au aceleași administrator, în persoana doamnei.
Examinând motivele de apel prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, - reține următoarele:
Prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.1630 la data de 26.03.2003 de către BNP - pârâta - " " SRL prin administratorul a cumpărat de la vânzătorii și - spațiul comercial situat în municipiul S,-, compus din încăperile numerotate în planul de situație cu 9 și 10 parter și nr. 17 la subsol (fila 203 dosar fond - ).
Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1631 la data de 26.03.2003 de către BNP - pârâta - " Imprimerie Color" SRL S reprezentată de - a cumpărat de la aceiași vânzători și - spațiul comercial situat în municipiul S,-, compus din încăperile numerotate în planul de situație cu 15 și 16 parter și nr. 12, 13, 14 la subsol (fila 205 dosar fond).
În procesele verbale de predare - primire încheiate în aceiași zi - 26.03.2003 - între vânzători și cumpărătoare se menționează împrejurarea că la parterul spațiului comercial funcționa - "" SRL (reclamantă în cauză) reprezentată de u, în baza unui contract de închiriere încheiat în data de 10.05.2001 pentru o perioadă de 6 luni, (contract reziliat pentru neplata chiriei și pentru că nu s-au respectat clauzele contractuale) de comun acord stabilindu-se ca să părăsească spațiul până la data de 28.03.2003 (fila 207 - 210 dosar fond).
Întrucât aceasta nu a eliberat spațiul la data convenită, - " " SRL S și - " Imprimerie Color" SRL S (pârâtele în cauză) au solicitat prin acțiunile înregistrate la Tribunalul Suceava sub nr. 3394 și 3394 la data de 8.04.2003, evacuarea - "" SRL S și obligarea acesteia de a-și ridica bunurile.
Ulterior, cele două societății au solicitat la data de 3.06.2009, pe cale de ordonanță președințială, obligarea - "" SRL S să le permită accesul în spațiul comercial pe care l-au cumpărat și respectiv obligarea acesteia să nu efectueze lucrări de modificare a spațiului, de investiții sau de distrugere, precum și constatarea stării în care se află imobilul, inventarierea bunurilor (fila 53 dosar fond), acțiuni înregistrate sub nr. 5011/2003 și nr. 5012/2003.
Urmare a cererilor formulate la data de 5.06.2003, prin încheierea nr.929/5.06.2003 Tribunalul Suceava a delegat executorul judecătoresc să se deplaseze în teren și să constate starea în care se află imobilul situat în S,-, încăperile 15 și 16 parter și încăperile 12, 13 și 14 din subsol proprietatea - " Imprimerie Color" SRL și să procedeze la inventarierea bunurilor, iar prin încheierea nr.930/5.06.2003 tribunalul a delegat executorul judecătoresc pentru a constata starea imobilului compus din încăperile 9 și 10 parter și 17 din subsol proprietatea - " " SRL și să inventarieze bunurile aflate în sediul (filele 48, 49 dosar fond), în baza încheierii fiind întocmite dosare de executare, respectiv nr. 116/2003 de către executorul judecătoresc și nr. 30/2003 de către executorul (filele 50 - 52 dosar fond).
La data de 6.06.2003 ambii executori judecătorești s-au deplasat la spațiul comercial și în prezența reprezentantelor societăților comerciale în litigiu au procedat la inventarierea bunurilor aparținând - "" SRL și - " " SRL S, inventarierea constând în enumerarea bunurilor fără a fi identificate pe sortimente, culori, mărimi sau firmă producătoare și fără ca acestea să fie evaluate.
Prin sentințele comerciale nr.1072/19.06.2003 și 1073/19.06.2003 (dosare nr. 5011/2003 și 5012/2003) Tribunalul Suceavaa admis acțiunile formulate pe calea ordonanței președințiale de - " Imprimerie Color" SRL S și - " " SRL S și a obligat pârâtele - "" SRL S și - " " SRL să permită accesul reclamantelor în imobilul din S,- și că nu efectueze lucrări de modificare a spațiilor (filele 55 - 58 dosar), hotărârile fiind puse în executare la data de 16.07.2003 de către executorul judecătoresc (dosare execuționale nr. 139 și 140/16.07.2003) care a procedat la pătrunderea în spațiu și predarea în custodia creditoarelor - " Imprimerie Color" SRL S și - " " SRL S a bunurilor ce fuseseră inventariate anterior, la data de 6.06.2003 (filele 72, 72 dosar fond).
Contestațiile la executare formulate de reclamanta - "" SRL S împotriva sentințelor nr. 1072 și 1073 din 19.06.2003 ale Tribunalului Suceava au fost respinse de Judecătoria Suceava prin sentința civilă nr. 3207 și 3208/23.10.2003 (filele 66, 67 dosar fond) ca de altfel și cererile prin care aceasta a solicitat suspendarea provizorie a hotărârilor comerciale irevocabile.
Prin sentința comercială nr.172 din 30 ianuarie 2004 (dosar nr.3394/2003) și respectiv sentința comercială nr.173/30.01.2004 (dosar nr.3395/2003) Tribunalul Suceavaa admis acțiunile formulate de - " Imprimerie Color" SRL și - " " SRL S, a dispus evacuarea - "" SRL și ridicarea de către aceasta a bunurilor deținute în spațiu, în considerarea faptului că pârâta deține abuziv încăperile dobândite prin cumpărare de către reclamante (filele 228 - 231 dosar fond).
Aceste hotărâri au stat la baza întocmirii dosarelor execuționale nr. 161, 162, 163 din 16.06.2004 (fila 149) reclamanta - "" SRL solicitând atât suspendarea provizorie a executării, cât și anularea actelor de executare - acțiuni respinse - în considerentele sentinței civile nr. 1944/10.06.2004 Judecătoria Suceava reținând că cererea de suspendare a actului de executare prin care reclamanta este somată să-și ridice propriile bunuri constituie un non sens și contravine în mod flagrant intereselor sale, cu atât mai mult cu cât ea însă a formulat acțiune în justiție pentru restituirea acestor bunuri (fila 241).
Nu întâmplător s-au menționat hotărârile judecătorești relevante în soluționarea cauzei de față, întrucât pe de o parte conturează parcursul acțiunilor deduse judecății, iar pe de altă parte formează convingerea instanței asupra intereselor și intențiilor părților implicate în proces și respectiv asupra momentului în care pretențiile invocate pot fi valorificate.
Analizând critica ce vizează instituirea nelegală de instanța de fond a solidarității active a reclamantelor, - constată că potrivit art. 1034 Cod civil, "obligația este solidară între mai mulți creditori, când titlul creanței dă anume drept fiecăruia din ei a cere plata în tot a creanței și când plata făcută unuia din creditori eliberează pe debitor", acest tip de solidaritate putând să-și aibă izvorul numai în convenția părților sau în testament.
de față reprezintă însă un caz particular, întrucât între societățile reclamante - "" SRL și - " "SRL există o comunitate de interese economice evidențiată prin contractele de custodie a mărfurilor, încheiate la 16.12.2002; 31.12.2002 și 31.05.2003 (la care a făcut trimitere expertul G ) necontestate (fila 84), precum și faptul că ambele societăți au același reprezentant în persoana doamnei, încât în mod legal instanța de fond a reținut obligația de plată în favoarea reclamantelor.
Referitor la respingerea nemotivată a probei cu o contraexpertiză contabilă, corect instanța de fond a reținut în considerentele sentinței atacate, că pârâtele nu au dovedit că cifrele finale propuse de expert nu au la bază un calcul real ori că expertiza nu a avut la bază documentele contabile justificative ci doar balanțele de verificare, situație infirmată de conținutul raportului de expertiză, la întocmirea căruia au constituit material documentar piesele dosarului, actele înfățișate de reclamante și de pârâte și respectiv arhiva contabilă a reclamantelor - balanțe de verificare contabilă, inventare.
Pe fondul cauzei curtea reține că pentru angajarea răspunderii civile delictuale, al cărei temei juridic îl constituie dispozițiile art. 998 și 999 Cod civil, se cere a fi întocmite cumulativ anumite condiții: existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul.
Caracterul cert al prejudiciului invocat de reclamante, contestat de pârâte presupune că acesta este sigur atât în privința existenței, cât și în privința posibilității de evaluare.
Ori, în cauză, reclamantele au estimat inițial valoarea prejudiciului la nivelul sumei de 311.635 lei în raport de expertiza merceologică efectuată de expert, sumă care ulterior a fost majorată la 558.899 lei, cuantum ce se regăsește în raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză de expertul G.
De subliniat în acest sens este faptul că la stabilirea întinderii prejudiciului suferit de reclamante o importanță deosebită o prezintă caracterul obiectiv al faptei ilicite, analizate prin prisma acțiunii pozitive dar și a inacțiunii, precum și gradul de vinovăție a tuturor părților implicate în proces.
Astfel, urmare a refuzului reclamantelor de a elibera spațiul la data de 28.03.2003, dată convenită de foștii proprietari prin procesul verbal de predare - primire încheiat la 26.03.2003, pârâtele au inițiat acțiuni în justiție pentru evacuarea, ridicare bunuri dar și pentru inventarierea bunurilor aflate în spațiul comercial pe care l-au cumpărat.
Împrejurarea că inventarierea bunurilor nu s-a făcut conform procedurilor legale, iar predarea ulterioară a bunurilor în custodia pârâtelor s-a realizat în mod formal, nu exonerează pârâtele - apelante de răspunderea stipulată în art. 422 Cod procedură civilă, întrucât pe de o parte, pârâtele au fost reprezentate de administratori atât la data inventarierii (6.06.2003) cât și la primirea custodiei (16.07.2003) așa încât nu-și pot invoca propria culpă de vreme ce nu au semnalat neregularitățile ivite, iar pe de altă parte, aveau obligația de a se comporta diligent cu bunurile reclamantelor.
Pe de altă parte, reprezentanta societăților reclamante refuzat nejustificat și continuu să elibereze spațiul comercial cumpărat de pârâte și să-și ridice bunurile, situație ce demonstrează o atitudine șicanatoare și de rea-credință cu atât mai mult cu cât a nesocotit și a ignorat hotărâri judecătorești care implicit consfințeau dreptul de proprietate al pârâtelor, încălcat în mod abuziv de către reclamante.
În acest context nu poate fi reținută motivarea instanței de fond potrivit căreia nu este dată culpa reclamantelor manifestată prin pasivitate, atâta timp cât din probatoriul administrat rezultă că reclamantele nu s-au conformat dispozițiilor instanțelor, procedând chiar la contestarea oricărei măsuri, fiind lipsite de relevanță demersurile juridice pe care le-au întreprins fără a urmări un scop bine determinat. Astfel, așa cum am arătat, deși reclamantele au susținut în mod constant că au urmărit doar recuperarea bunurilor, acțiunile formulate pentru suspendarea provizorie a executării și respectiv anularea formelor de executare a sentințelor comerciale nr.172 și 173/2004 ale Tribunalului Suceava infirmă acest aspect, aceste acțiuni fiind respinse de Judecătoria Suceava prin sentințele civile nr. 1943 și 1944 din 10.06.2004, în considerarea faptului că, contravin în mod flagrant intereselor lor (filele 239 - 242 dosar fond).
Având în vedere faptul că prin sentințele comerciale nr. 172 și 173 din 31 ianuarie 2004 Tribunalul Suceavaa dispus evacuarea reclamantei - "" SRL S, obligând-o să-și ridice bunurile deținute în spațiu, hotărâri judecătorești executorii față de care reclamanta nu s-a conformat și nu a procedat la executarea de bună - voie, - apreciază că data pronunțării sentințelor poate fi considerat termenul limită până la care se justifică pretențiile solicitate.
În considerarea celei reținute, - în baza dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă va admite apelul pârâtelor, va schimba sentința atacată în parte și va obliga pârâtele să plătească reclamantelor suma de 153.222 lei cu titlu de despăgubiri reprezentând suma de 141.922 lei prejudiciu efectiv (dammm energeus) și 11600 lei beneficiu nerealizat (lucrum cessans) potrivit raportului de expertiză efectuat de expertul contabil G (fila 328 dosar fond), sumă actualizată cu rata inflației pentru perioada iunie 2003 - ianuarie 2004, reducând cuantumul cheltuielilor de judecată stabilite în sarcina pârâtelor la suma de 4400 lei.
Făcând aplicarea dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă, reclamantele vor fi obligate să plătească pârâtei - " " SRL suma de 1750 lei cheltuieli de judecată.
Pentru aceleași considerente, - urmează a respinge apelul reclamantelor, pe care potrivit dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă le va obliga să plătească pârâtei apelante - " " SRL suma de 25.000 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorat de avocat și c/val raportului de expertiză.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâtele - IMPRIMERIE COLOR SRL, cu sediul în municipiul S,-,.35,.D,.10, județul S - prin administrator, cu același domiciliu; - SRL S, cu sediul în municipiul S,-,.9,.E,. 9, județul S - prin administrator și, cu același domiciliul împotrivasentinței nr. 3262 din 11 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal.
Schimbă în parte sentința nr.3262/11.11.2008 a Tribunalului Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în sensul că: menținând dispoziția de admitere în parte a acțiunii obligă pârâtele - IMPRIMERIE COLOR SRL S, - SRL S, să plătească reclamantelor - SRL S și - SRL S suma de - lei cu titlu de prejudiciu (în loc de 246.052 lei) actualizată cu rata inflației pentru perioada iunie 2003 - ianuarie 2004 (în loc de suma de 74.374 lei pentru perioada iulie 2004 - decembrie 2007) precum și suma de 4.400 lei cheltuieli de judecată (în loc de 8.800 lei ).
Obligă reclamantele să plătească pârâtei - " " SRL S suma de 1750 lei cheltuieli de judecată.
Menține celelalte dispoziții care nu contravin prezentei.
Respinge, ca nefondat, apelul reclamantelor - SRL S și - SRL
Obligă reclamantele să plătească pârâtei apelante - " " SRL S suma de 25.000 lei cheltuieli de judecată din apel.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 1 februarie 2010.
Președinte, Judecător, Grefier,
Red.
Dact.
8 ex./1.03.2010.
Președinte:Sas RemusJudecători:Sas Remus, Rață Gabriela
