Spete pretentii comerciale. Decizia 22/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 22/2009

Ședința publică de la 11 FEBRUARIE 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Eleonora Gheța

JUDECĂTOR 2: Mirela Budiu

GREFIER: - -

S-a luat spre examinare apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 3702/12.11.2008 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta REGIA ANTONOMĂ DE TRANSPORT CĂLĂTORI C N, având ca obiect pretenții - daune compensatorii.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă reclamantul personal, lipsă fiind pârâta.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Apelul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru în conformitate cu dispozițiile art. 12 alin. 2 OUG nr. 51/2008.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura de citare este legal îndeplinită și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 1, pct. 2. proc. civ. La data de 04.02.2009 pârâta a depus întâmpinare prin care solicită respingerea apelului ca neîntemeiat.

Curtea comunică un exemplar al întâmpinării către reclamant.

Reclamantul depune la dosarul cauzei precizare la acțiune, anexând și cupon pensionar și copie livret militar seria -, nr. -, emis pe numele său și arată că înțelege să invoce ca probă înscrisul depus, pentru a dovedi starea sa de sănătate anterior accidentului rutier a cărui victimă a fost. În acest sens, reclamantul prezintă spre vedere instanței și livretul militar, în original, și a cărui copie fost depusă la dosarul cauzei la filele 10 - 11 din dosar.

După verificare și certificare, Curtea restituie reclamantului livretul militar în original.

Reclamantul arată că potrivit înscrisurilor depuse la acest termen de judecată rezultă că în perioada anterioară accidentului, respectiv în perioada 26.06.1971 - 19.11.1972, a fost serviciu militar combatant, încorporat la UM 0670.

Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, Curtea, în temeiul art. 150. proc. civ. declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra apelului formulat.

Reclamatul solicită admiterea apelului așa cum a fost acesta formulat și precizat, respectiv admiterea acțiunii și obligarea pârâtei Regiei Autonome de Transport Călători CNs au a Statului Român să îi compenseze starea de sănătatea precară ca urmare a suferirii accidentului rutier. Arată că nu solicită cheltuieli de judecată.

CURTEA

Prin sentința civilă nr. 2438/4.03.2008 pronunțată în dosar nr-, Judecătoria Cluj Na admis excepția de neconpetența materială invocată din oficiu și a declinat competența în favoarea Tribunalului Comercial Cluj pentru a soluționa acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei C

Tribunalul Comercial Cluj prin sentința comercială nr. 3702/12.11.2008 a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C cu consecința respingerii acțiunii față de această pârâtă. A respins, ca rămasă fără obiect, excepția prescripției dreptului la acțiune în sens material, invocată de pârâtă.

În motivarea hotărârii s-a reținut că reclamantul a suferit un traumatism cranio-cerebral în anul 1973, conform certificatului medical nr. 2273/14.02.1991 eliberat de Spitalul Clinic Județean Martorii audiați în cauză au confirmat că reclamantul a fost victima unui accident rutier cu un autobuz.

S-a motivat că deși s-a dovedit că reclamantul a suferit un accident, acesta nu dovedit faptul că un angajat al antecesoarei pârâtei a cauzat, în mod culpabil, accidentul, respectiv că autobuzul ar fi aparținut antecesoarei pârâtei. Probele administrate în cauză, respectiv datele furnizate de Judecătoria Cluj N, Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj N și Arhivele Naționale - Direcția Județeană C nu au evidențiat existența unei cauze penale sau civile pentru stabilirea vinovăției numitului, responsabil prezumtiv pentru producerea accidentului sau răspunderea solidară a acestuia cu antecesoarea pârâtei.

De asemenea s-a reținut că nu poate fi stabilită identitatea dintre persoana cercetată în dosarul penal nr. 2070/B/1973, pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă, și născut la 25.10.1947, angajat în funcția de conducător auto în perioada 7.06.1970- 8.06.1976, întrucât evidențele Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj N nu cuprind nici un fel de date personale ale persoanei cercetate și nici un fel de circumstanțe ale săvârșirii faptei de vătămare corporală gravă din culpă. În susținerea lipsei de identitate dintre cele două persoane, Tribunalul a reținut și faptul că a avut calitatea de conducător auto, angajat al antecesoarei pârâtei, pentru un interval de aproximativ de 3 ani, după momentul la care a avut loc accidentul rutier a cărui victimă a fost reclamantul, situație incompatibilă cu consecința pierderii dreptului de a conduce autovehicule urmare a condamnării pentru săvârșirea unei vătămări corporale grave din culpă.

Prin urmare Tribunalul a concluzionat că probele administrate în cauză nu pot forma convingerea instanței că un angajat al antecesoarei pârâtei ar fi cauzat în mod culpabil un accident rutier în urma căruia reclamantul să fi suferit vătămarea integrității corporale. S-a mai reținut că acest adevăr judiciar ipotetic poate să nu concorde cu adevărul obiectiv, însă, momentul îndepărtat în timp la care au avut loc faptele și conduita reclamantului de a nu păstra înscrisurile referitoare la acele evenimente împiedică instanța să identifice cu precizie autorul faptei și eventuala sa legătură cu pârâta.

În plus s-a apreciat că reclamantul a stabilit incorect cadrul procesual deoarece răspunderea pârâtei poate fi antrenată numai ca una solidară cu răspunderea civilă delictuală a angajatului său, în condițiile art. 999.Civ..

Întrucât nu s-a făcut dovada că pârâta este angajatoarea autorului accidentului, Tribunalul a apreciat ca întemeiată excepția privind lipsa calității procesuale pasive. Față de soluția cu privire la această excepție Tribunalul apreciat că pretențiile reclamantului nu pot fi analizate din perspectiva formulării lor înăuntrul termenului de prescripție.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul precizând că înțelege să cheme în judecată proprietarul pârâtei C, respectiv Statul Român.

Solicită judecarea cauzei în procedură de urgență având în vedere că s-a agravat starea sănătății sale.

Prezent în instanță la termenul din 11.02.2009 a susținut " precizarea de acțiune", solicitând admiterea apelului cu consecința modificării hotărârii instanței de fond în sensul admiterii acțiunii.

În " precizarea de acțiune" depusă în apel a susținut că și-a retras plângerea formulată împotriva lui care l-a accidentat, plângere ce a făcut obiectul dosarului nr. 2070/B/1973, pentru ca acesta să nu fie condamnat la închisoare.

Susține că sănătatea i-a fost afectată de Statul Român prin ( antecesoarea pârâtei) și angajatul acestora, și depune la dosar copia livretului militar cu care înțelege să dovedească faptul că, anterior accidentului, a fost sănătos, fiind pentru satisfacerea serviciului militar. Apelantul a mai cerut, prin același înscris, întreruperea cursului prescripției, scutirea de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar și de alte cheltuieli necesare judecării cauzei, precum și obligarea Statului Român să-i plătească compensare financiară pentru tortură.

Intimata C prin întâmpinare a solicitat respingerea apelului motivând că probele administrate în fața instanței de fond nu susțin acțiunea formulată.

Curtea, analizând apelul declarat, reține că acesta este nefondat pentru considerentele ce urmează:

Prin motivele de apel formulate, apelantul nu formulează nici o critică concretă referitor la modul în care instanța de fond a soluționat și motivat hotărârea.

Procedând la examinarea cauzei sub toate aspectele ei, în conformitate cu dispozițiile art.295 Cod pr. civilă, Curtea reține că, așa cum a menționat și instanța de fond, nu este exclus ca apelantul să fi fost victima unei accident rutier produs de un autovehicul aparținând antecesoarei pârâtei Apelantul nu a dovedit în prezenta cauză nici producerea accidentului, nici cine este vinovat de producerea accidentului, nici că urmare a accidentului i-a fost afectată sănătatea, cu consecințe până în prezent. Instanța de fond a manifestat rol activ în clarificarea acestor aspecte, dar informațiile obținute nu au fost în măsură să stabilească faptele, legătura de cauzalitate, consecințele și autorul faptelor.

Prin urmare, în raport de cererea cu care a fost investită instanța de fond și de probele administrate, hotărârea este legală și temeinică.

În acest context, apar ca nefondate și fără legătură cu fondul cauzei cererile formulate în apel privind "chemarea în judecată a proprietarului ",respectiv Statului Român, obligarea acestuia să plătească compensare financiară pentru tortură, să fie întrerupt cursul prescripției.

În raport de toate considerentele reținute anterior, Curtea, în temeiul art. 296 Cod pr. civilă, va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 3702/12.11.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj pe care o menține în întregime.

Decizia este definitivă și executorie.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică din 11 februarie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

- - - - -

RED. GE/GE

4 ex./12 martie 2009

Președinte:Eleonora Gheța
Judecători:Eleonora Gheța, Mirela Budiu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete pretentii comerciale. Decizia 22/2009. Curtea de Apel Cluj