Spete pretentii comerciale. Decizia 22/2010. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 22/COM
Ședința publică din 25 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgiana Pulbere
JUDECĂTOR 2: Claudiu Răpeanu
Grefier - -
S-a luat în examinare apelul comercial d clarat de reclamanta - MAREA NEAGRĂ SA, cu sediul în Nord,-, județ C, împotriva Sentinței civile nr.6038 din 15.10.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă - 95 SA, cu sediul în - M, Hotel, județ C, având ca obiect pretenții.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 18.02.2010 și consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 25.02.2010.
CURTEA:
Asupra apelului comercial d e față, constată următoarele:
Prin acțiunea adresată Tribunalului Constanța - Secția comercială și înregistrată sub nr.5514/118/03.06.2009, reclamanta - Marea Neagră SA, a chemat în judecată pe pârâta - 95 SA, solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună, obligarea pârâtei la restituirea sumei de 1.000.000 lei cu titlu de aport în numerar la majorarea capitalului social, precum și obligarea pârâtei la plata dobânzilor legale aferente sumei de 1.000.000 lei; cu cheltuieli de judecată.
Motivând acțiunea, reclamanta a învederat în esență că, la data de 05.03.2009 Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor - 95 SA a aprobat prin hotărârea nr.2/05.03.2009 majorarea capitalului social cu aport în numerar al - Marea Neagră SA în cuantum de 1.000.000 lei în schimbul unui număr de acțiuni, la valoare nominală de 0,1 lei.
Urmare a acestei hotărâri, reclamanta a participat la majorarea capitalului social al societății pârâte și a subscris suma sus-menționată, sumă de altfel și achitată cu nr.199/2009, cu obligația de a fi cooptată în calitate de acționar.
Deși societatea pârâtă a efectuat toate demersurile necesare în vederea înregistrării și menționării în Registrul Comerțului a hotărârii de majorare a capitalului social, cererea de înregistrare a fost respinsă de judecătorul delegat reținându-se caracterul contencios al cererii.
În acest context, hotărârea nr.2/2009 este lipsită de efecte juridice, întrucât reclamanta nu a dobândit calitatea de acționar.
Ca temei de drept material, reclamanta a invocat îmbogățirea fără justă cauză apreciind că, sunt îndeplinite condițiile acțiunii de rem verso (mărirea și micșorarea patrimoniului, absența unei cauze legitime a măririi patrimoniului, absența oricărui mijloc juridic de recuperare a pierderii suferite.
Legal citată, pârâta și-a exprimat poziția procesuală în sensul admiterii acțiunii, cu mențiunea imposibilității restituirii sumei pretinse, întrucât aceasta a fost cheltuită în parte.
Prin Sentința civilă nr. 6038/15.10.2009, Tribunalul Constanța a respins, ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta - MAREA NEAGRĂ SA, reținând în esență că, potrivit art.5 din Legea nr.26/1990:"Înmatricularea și mențiunile sunt opozabile terților de la data efectuării lor în registrul comerțului ori de la data publicării lor în Monitorul Oficial".
S-a mai reținut că, potrivit art.131 alin.4 din Legea nr.31/1990 "pentru a fi opozabile terților, hotărârile adunării generale vor fi depuse în termen de 15 zile la. spre a fi menționate în registru și publicate în Monitorul Oficial".
Din analiza coroborată a celor două texte legale, a rezultat că efectul juridic al înregistrării în Registrul Comerțului constă în inopozabilitatea actului de voință societară față de terți, hotărârea producând efecte juridice.
Mai precizează instanța de fond că, înainte de efectuarea tuturor formalităților de publicitate, hotărârea adunării generale nu produce efecte față de terți și față de acționari, lipsa caracterului executării al hotărârii adunării generale nu înseamnă însă că aceasta este valabilă, atât timp cât nu a fost anulată.
Precizează instanța de fond că, și sub aspectul temeiului juridic invocat (îmbogățirea fără justă cauză), acțiunea are carență, atât timp cât, nu funcționează îndeplinirea condiției privind absența oricărui mijloc de recuperare a creanței, iar reclamanta are calea unei acțiuni în constatare a calității de acționar, tocmai în raport de poziția procesuală a pârâtei, cu toate consecințele juridice ce derivă din acest fapt.
S-a reținut că, nici condiția absenței unei cauze legitime de mărire a patrimoniului societății pârâte, nu a fost îndeplinită, întrucât reclamanta și-a exprimat consimțământul de a participa la majorarea capitalului social al pârâtei, tocmai pentru a dobândi calitatea de acționar, ori această mărire este rezultatul unui act propriu al societății reclamante; cu alte cuvinte există un temei juridic al măririi patrimoniului societății pârâte, respingându-se acțiunea ca nefondată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta - MAREA NEAGRĂ SA, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu indicarea temeiurilor de drept prev.de art.308 și urm.Cod pr.civilă, și următoarea motivație, în esență:
- în mod contradictoriu instanța de fond a reținut că, pe de o parte, hotărârea nu produce efecte juridice înainte de efectuarea tuturor formalităților de publicitate, pentru ca ulterior să revină și să susțină că hotărârea deși nepublicată, produce efecte juridice față de acționari și față de terți;
- se solicită a se reține că, apelanta nu este acționar al intimatei, atât timp cât, judecătorul delegat la Registrul Comerțului nu a autorizat majorarea de capital și modificarea actului constitutiv, respingând cererea de înregistrare mențiuni, motivat de dispozițiile art.335 Cod pr.civilă, în sensul că, cererea a căpătat un caracter contencios, situație de fapt ce nu poate fi imputată apelantei;
- greșit instanța de fond a apreciat că, în speță, temeiul juridic invocat - îmbogățirea fără justă cauză - nu este aplicabil deoarece, nu sunt îndeplinite condițiile cumulative, atât timp cât, s-au produs dovezi că, apelanta a fost de bună credință și a aportat majorarea capitalului social, iar situația litigioasă existentă în interiorul societății nu a fost cunoscută;
- cu privire la dobânzi zile legale, arată apelanta că acestea sunt datorate de intimata pârâtă, în temeiul art.43 Cod comercial, pentru perioada cuprinsă între data de 02.04.2009, până la data plății efective.
Apelul este fondat, urmând a fi admis conform art.296 Cod pr.civilă, pentru următoarele considerente, în esență:
La data de 05.03.2009 Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor () - 95 SA a aprobat prin Hotărârea nr.2/05.03.2009 majorarea capitalului social al societății cu aport în numerar al - MAREA NEAGRĂ SA, în cuantum de 1.000.000 lei, în schimbul emiterii unui număr suplimentar corespunzător de acțiuni deoarece, situația financiară a intimatei este precară și este lipsită de posibilitatea procurării fondurilor necesare achitării datoriilor scadente.
Urmare sus-menționatei hotărâri, apelanta reclamantă a vărsat integral suma de 1.000.000 lei, astfel cum rezultă din OP nr.199/16.03.2009, în conformitate cu cele stabilite de acționarii societății, urmând ca intimata să facă demersurile legale pentru autorizarea și înregistrarea la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Constanțaa mențiunilor.
În contextul sus-expus, prin Încheierea nr.16492/02.04.2009 judecătorul delegat a respins cererea de înregistrare mențiuni, din considerentele hotărârii rezultând că, respingerea s-a datorat incidenței în cauză a dispozițiilor art.335 Cod pr.civilă, în sensul că, cererea prin conținutul său sau prin obiecțiile ridicate de persoanele citate sau care intervin, a căpătat un caracter contencios.
Pârâta intimată a revenit cu o nouă cerere pentru înregistrare mențiuni la ORC însă, prin Încheierea nr.34549/06.10.2009 judecătorul delegat în baza art.246 Cod pr.civilă, a luat act de renunțarea petentei - 95 SA la judecarea cererii având ca obiect înregistrarea Hotărârii nr.2/05.03.2009.
Aceasta este situația de fapt urmare căreia, apelanta reclamantă deduce judecății cererea având ca obiect restituirea sumei subscrise și vărsate, inclusiv a dobânzilor aferente și care, este fundamentată tocmai pe imposibilitatea executării actului de voință societar față de societatea apelantă, terț de bună credință, raportat la conținutul și dispozițiile Hotărârii nr.2/05.03.2009.
Față de considerentele sus-expuse, Curtea apreciază în sensul admiterii apelului și schimbării în tot a hotărârii apelate, știut fiind că, instanța nu se află în situația de a stabili calea aleasă de parte pentru abordarea raportului juridic, în toate situațiile trebuind a fi respectat principiul disponibilității care constă în posibilitatea părților de a dispune de obiectul procesului - dreptul material, precum și de mijloacele procesuale de apărare a acestui drept - dreptul procesual.
Curtea reține că, acțiunea dedusă judecății a fost bazată pe principiul îmbogățirii fără just temei - "actio de in rem verso" - ce este definit ca fiindfaptul juridic prin care patrimoniul unei persoanei este mărit pe seama patrimoniului unei alte persoane, fără ca pentru aceasta să existe un temei juridic.
Din acest fapt juridic se naște obligația pentru cel care-și vede mărit patrimoniul său de a restituit, în limita măririi, către cel care și-a diminuat patrimoniul, celui din urmă recunoscându-i-se posibilitatea intentării unei acțiuni în justiție, prin care să poată pretindă restituirea.
Pentru intentarea acțiunii în restituire, se cere a fi întrunite următoarelecondiții materiale:
- să fim în prezența măririi unui patrimoniu. (îmbogățirea patrimoniului) poate consta într-un lucru primit; într-o liberare de datorie; într-un serviciu care, de obicei, se cere plătit; în folosirea unui lucru etc, în toate cazurile realizându-se o sporire a unor elemente active ale patrimoniului unei persoane;
- să existe o sărăcire corelativă a unui alt patrimoniu care, prin simetrie, poate consta într-un lucru plătit; într-o liberare de datorie; într-o prestație făcută; într-o cheltuială sau pierdere; într-un serviciu făcut; în lipsirea de folosință a unui lucru;
- între îmbogățirea prin creșterea unui patrimoniu și sărăcirea prin diminuarea altui patrimoniu să existe o legătură, care nu este neapărat nevoie să fie cauzală, fiind suficient ca îmbogățirea și sărăcirea să fie efectul unei singure cauze, cauza unică este faptul juridic.
dintre îmbogățirea și sărăcirea corelativă pe care le implică instituția îmbogățirii fără just temei, ca izvor de obligații civile, este, în același timp, o legătură juridică între cel îmbogățit și persoana care a înregistrat sărăcirea în patrimoniul său.
Din acest punct de vedere nu există nici o îndoială că între îmbogățit și cel sărăcit s-a născut un raport juridic civil de obligație, raport juridic între ale cărui condiții esențiale (elemente de structură) se află și conținutul său.
Ca în cazul oricărui raport juridic civil, conținutul raportului juridic născut din îmbogățirea fără just temei se clădește pe două componente: drepturile părților și obligațiile ce le revin.
În contextul dat, și examinând șicondițiile juridicenecesare intentării acțiunii în restituire, și anume:
- să nu fim în prezența unei cauze legitime care a dus la mărirea unui patrimoniu și sărăcirea celuilalt, deci lipsa temeiului legal pentru îmbogățirea și sărăcirea corelativă și inexistența unui contract:
- să nu existe nici un alt mijloc juridic prin care celui căruia i s-a micșorat patrimoniul să poată obține ceea ce rezultă din raportul de îmbogățire, sărăcire,
Curtea apreciază că, hotărârea pronunțată de instanța de fond este netemeinică și nelegală, deoarece în speță sunt întrunite toate condițiile privind admisibilitatea acțiunii.
Astfel, Hotărârea nr.2/05.03.2009 nu produce efecte față de terți și față de acționari, iar voința internă a intimatei pârâte nu poate fi pusă în executare, cu mențiunea că, această concluzie rezultă din chiar împrejurarea neîndeplinirii formalităților de publicitate prevăzute de textele de lege indicate de chiar instanța de fond, respectiv art.5 din Legea nr.26/1990, cu referire la art.131 al.4 din Legea nr.31/1990.
În atare condiții, în situația în care apelanta reclamantă nu dorește a-i mai fi constatată calitatea de acționar și cum Hotărârea nu produce efecte, Curtea reține că, calea aleasă pentru restituirea sumei subscrise și vărsate de apelantă, apare ca fiind legală și temeinică.
Totodată, Curtea apreciază că, în sarcina apelantei nu se poate reține reaua-credință ci, buna-credință, fiind cunoscut că, autorizarea și înregistrarea mențiunilor cu privire la majorarea capitalului unei societăți nu poate fi încuviințată de către judecătorul delegat, decât după momentul în care a fost subscrisă și vărsată suma litigioasă, respectiv achitată integral, astfel cum s-a și procedat în cauză prin depunerea sumei cu OP nr.199/16.03.2009.
Pentru toate considerentele sus-expuse, admițând apelul și schimbând în tot hotărârea apelată, în sensul admiterii acțiunii în parte ca fondată, în temeiul art.296 Cod pr.civilă, Curtea dispune obligarea intimatei pârâte - 95 SA la restituirea către apelanta reclamantă - MAREA NEAGRĂ SA a sumei de 1.000.000 lei.
Având în vedere dispozițiile art.43 Cod comercial potrivit căruia: "Datoriile comerciale lichide și plătibile în bani produc dobândă de drept din ziua când devin exigibile",Curtea apreciază că, acest capăt de cerere privind dobânda legală aferentă este admisibil și astfel, intimata pârâtă urmează a suporta plata dobânzii legale aferente sumei de 1.000.000 lei pentru perioada ce este cuprinsă între 02.04.2009 și până la data plății efective.
Văzând dispozițiile art.275 Cod pr.civilă, potrivit căruia: "Pârâtul care recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată",Curtea dispune respingerea capătului de cerere din acțiune referitor la obligarea intimatei pârâte la plata cheltuielilor de judecată, deoarece în cauză nu au fost produse dovezi în sensul art.1169 Cod civil, privind punerea în întârziere a intimatei înainte de chemarea sa în judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul comercial d clarat de reclamanta - MAREA NEAGRĂ SA, cu sediul în Nord,-, județ C, împotriva Sentinței civile nr.6038 din 15.10.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă - 95 SA, cu sediul în - M, Hotel, județ
Schimbă în tot hotărârea apelată în sensul că, admite acțiunea în parte și obligă pârâta intimată - 95 SA la restituirea către apelanta reclamantă - MAREA NEAGRĂ SA a sumei de 1.000.000 lei.
Obligă intimata pârâtă - 95 SA la plata dobânzii legale aferente sumei de 1.000.000 lei, pentru perioada ce este cuprinsă între 02.04.2009 și până la data plății efective.
Respinge capătul de cerere din acțiune referitor la obligarea intimatei pârâte la plata cheltuielilor de judecată (art.275 Cod pr.civilă).
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 25 Februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Jud.fond- I
Jud.red--
Dact.DS - 4 ex.
Președinte:Georgiana PulbereJudecători:Georgiana Pulbere, Claudiu Răpeanu
